115 matches
-
Mi-e dor de-o cupă de Cotnar, De o friptură, de un mic Dar nu mai caut, e-n zadar, Acolo nu mai e nimic. Amor zici tu că-mi dai în dar Și-un sân ai scos de sub ilic, Mă răscolești ca pe-un sertar Dar nici acolo nu-i nimic... Iubito, cauți în zadar ... Rondelul calului căzut Azi ai căzut bătrâne cal în tine mulți au dat cu biciul: Geambași, tâlhari și un hamal Mai toți, ți-au
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
moșul Gărgăun părea mai degrabă un țăran. Înalt, foarte uscat, cu aer suferind, avea așezat pe gît un cap de pasăre speriată. Îndată ce pleca de la școală, învățătorul Gărgăun azvîrlea de pe dînsul straiele de gală ponosite și le înlocuia cu un ilic vechi și o pălărie spartă. Se aburca apoi într-un soi de dric cocoțat pe trei roți de căruță și alta de tractor, urnit de o mîrțoagă cu coada încîlcită. Aceasta era ținută pe picioare de funiile înnodate cu fel
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
finele gravuri ce-l Împodobesc și care reprezintă o corabie cu pânzele umflate În vânt, valuri de apă șerpuite, un soare vesel și, mare cât toate acestea la un loc, un turc cu turban Împletit cu meșteșug, mustăți subțiri, șalvari, ilic și iminei - ce se bucură de tabietul narghilelei. Un set de două cești din porțelan făcute Într-un oraș nemțesc ori austriac - piese de colecție primite cu Încântare În dar de la minunata mea Învățătoare, cea care mi-a descoperit harurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu unu’ ca tine. Mâine vin doar cu Ectoraș că căutăm În altă pâlnie, iar tu să rămâi dracului acasă și să păzești gâștele mă-tii! Nu-i așa, Ectorașe?” „Mâine am treabă”, mormăi fiul Directorului. „Da, sigur, să Împletești ilice pentru țânțari! Duceți-vă dracului amândoi și altă dată să nu vă mai prind cu nasu’ la curu’ meu, că dau cu voi de pământ!” Vieru o și luase la goană cu bicicleta, iar Baronu se repezi după el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zahărului sau al nenorocitei de nucă de cocos îcum îi spunea mama), spartul ouălor îfăcând o scurtă pauză ca să-mi înăbuș greața), frecatul ingredientelor într-un castron și pusul amestecului aceluia lipicios în forme de hârtie care aveau rămurele de ilice pe ele aveau un efect liniștitor. M-au făcut să mă gândesc la copilărie, la vremea când o ajutam pe mama în bucătărie. Asta înainte ca mama să renunțe definitiv la gătit. M-am ținut departe de Chris pentru că știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Sally s-a arătat mai elogioasă și-a insistat ca Eva să-și scoată sutienul și să și-l ardă. Merseseră amândouă jos, în bucătărie, și băuseră tequila, apoi puseseră sutienul pe o farfurie, așezaseră peste el o mlădiță de ilice, după care Sally turnase peste el tărie și îi dăduse foc. Au fost nevoite să scoată apoi farfuria în grădină, fiindcă puțea îngrozitor și scotea teribil de mult fum, după care au așezat-o pe iarbă, hohotind de râs, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Prințesa. O împletea când Izaura, când Rusalda, când dedi. Îi puneau și bănuți de aur în cozi cum își puneau și ele. Se îmbrăcau în fuste largi, lugi și colorate și bluze cu mâneci largi. Acesta era portul lor nelipsind ilicul, un fel de vestă. În alte zile purtau și haine primite de la oameni, dar la sărbători nu. Bărbații îmbrăcau pantaloni negri, largi, cămăși albe sau colorate, tot largi peste care luau câte o vestă și cei în vârstă se încingeau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Pe ușă, un afiș imens cu "Cumințenia pămîntului", care probabil că voia s-o reprezinte chiar pe ea. Pe lada studioului, într-un oval de țiplă - un țăran și-o țărancă din Cipru, el cu fustanelă și fes, ea cu ilic și nu știu ce în păr, kitsch mizerabil, din cele care zac și prin artizanatele noastre. Se asculta într-o tăcere religioasă Nat King Cole. Iat-o pe Cenușăreasa mea, pe femeia visurilor mele, cu care vroiam să mă căpătuiesc, uite-o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
tufărișuri. în lumina farurilor pelice de promoroacă luceau prin frunzișul întunecat. McPake claxonă, apoi opri în fața unui conac impunător și toți coborîră. Conacul era o clădire pătrată cu două etaje, cu acareturi și o seră pe laturi. Tufișurile de zahă, ilice și rododendroni care o înconjurau îi dădeau un aer conspirativ, deși ferestrele erau luminate, se auzea muzică și pe aleea de pietriș de lîngă verandă erau parcate multe mașini. Ușa principală era deschisă, dar Sludden apăsă soneria înainte de a-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care îl bea. Era kurd din Taq-e Bostan și fusese un tată bun. Când îl cunoscuse, purta șalvari și turban cu fir, în care ascunsese odoarele pe care le păstra pentru ea: o salbă și lanțuri pentru fiecare picior, un ilic de mătase și două baticuri. Dar nici ea nu era ca atunci când o trimisese după a doua fecioară: pielea îi sclipea ca zahărul brun și-avea sfârcuri tari sub cămașă. Știa să cârpească, să coasă și să gătească, dar, mai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul împletit în două codițe, cu cărare pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
constantă în industria casnică o constituia și creșterea viermilor de mătase). Pe piept și pe umeri, pe suprafața de prindere a mânecilor de platcă 1 se coseau mulți creți, numiți „faldări” sau „faldări înnodați”. Peste cămașă, femeile și fetele purtau ilic alb de lână, împletit în „sadea”. Fâsta în feluri (androcul) acoperea poalele cămeșoiului, fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și sobrietate. Câteva ornamente străvechi apăreau pe gluga ciobănească, nelipsită din portul de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul, betele, jaleatca, ilicul și opincile. În zilele de sărbătoare, flăcăii purtau cordică la pălărie cusută cu canava de diferite culori, având pe margine mărgele colorate. Flăcăii își tundeau părul de tot, iar bătrânii purtau părul lung, așa cum îl aveau moș Dumitru Grigoreanu sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la guler și la manșete. Peste cămașă se purta jaletca din suman alb sau maro, fără mâneci și fără ornamente (exemplare văzute la Ion Pintilescu, Costică Pintilescu și Nicolae Coca). În familiile Maftei, Vraciu și Grigoreanu se purta peste cămașă ilicul împletit din lână albă în mai multe modele. Peste jaletcă se purta o haină scurtă de suman denumită „chepeneag”, ornamentată cu benzi înguste și decupaje florale tip „coada șoricelului”. Flăcăii ieșeau la horă cu sumane găitănite 1, purtau tot timpul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și decupaje florale tip „coada șoricelului”. Flăcăii ieșeau la horă cu sumane găitănite 1, purtau tot timpul anului opinci din piele de porc, cu „gurgui” și încrețite la călcâi și oghele 2 din suman alb sau negru. La confecționarea flanelelor, ilicelor și a pielicelelor pentru căciuli se mai folosește și lâna „sârbă”. Ca însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
într-un liceu de frunte Iar tu croitoreasă în cartier. Venisem să te duc la noi la munte, Unde domnea un împărat de fier. Mi-ai îndreptat șuvița de pe frunte Și gulerul cămășii, auster. Ți-am spus să-ți pui ilicul prins în funte, Pantofii galbeni, mantia de jder... Când am trecut apoi de burg, de punte, Iar semnul l-am văzut pe cer, Mi-ai îndreptat șuvița de pe frunte. Poet al analogiilor secrete dintre oameni și lucruri, părând că ignoră
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
4); bunici (4); moale (4); negru (4); piele (4); bătrîn (3); greu (3); haine (3); veșmînt (3); zăpadă (3); babă (2); bătrînețe (2); călduț (2); daci (2); de piele (2); fular (2); ger (2); gras (2); greutăți (2); ie (2); ilic (2); mantou (2); mare (2); mic (2); miel (2); moș (2); nasturi (2); popular (2); rece (2); scurtă (2); tradiție (2); țăran (2); vechi (2); vestimentație (2); acoperămînt; alb; apăsare; articol; ață și ac; cu ață; Baba Dochia; Baba Odochia
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
auz; blană; bombă; bucurii; buna; bunătate; care e bună; căldură; ce; ceva; cînepă; colindă; comunicare; corespondență; croșetă; culori; cunoștință; curios; da; departe; depărtare; entuziasm; entuziasmare; examen; extaz; facebook; familie; farsă; fericit; fîț; ghinion; glas; grijă; haină, persoană; iarnă; ied; Iisus; ilic; imprevizibil; incertitudine; inflamație; informare; interes; îmbrăcăminte; îmbucurătoare; încredere; întîmpinare; întristare; lac; lămurire; latură; lărgit; lebădă; lînă; loc; media; megafon; mesaj; minunat; mirare; mister; naștere; neașteptată; nenorocire; cu nerăbdare; nevoie; notificare; o noutate bună; nuntă; oameni; de oaste; pace; pasăre; permanent
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părăsea pupitrul înalt ca să-i întâmpine. Era foarte elegantă în hainele-i negre din stofe scumpe pe care se puteau ghici arabescuri în jocurile de țesătură când mată, când lucioasă. De sub poalele largi, ale căror falduri erau strânse de un ilic de catifea tot neagră, bordat cu saten de culoarea aurului vechi, răzbăteau volane de dantelă albă, atât de încrețite încât îndepărtau fustele de trup. De sub dantele abia se ghiceau papucii din damasc galben cu ciucuri și nasturi negri. Pe cap
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de pași, pe un fel de divan improvizat sta turcește aga Selin Kuciuk. Lângă domn, în picioare sta Ștefan, îmbrăcat ca un călăreț oarecare cu pantaloni negri, cizme cu pinteni de argint, cămașă din tort neînălbit și, peste ea, un ilic din aba de lână seină cusut cu fireturi din mătase neagră. De chimirul lat, bătut cu ținte de argint și de aur, avea prins un paloș scurt, mai degrabă un pumnal cu teaca de o lucrătură cu pietre prețioase de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înveli pe Polixenia. Aprinse lampa în timp ce bărbatul ei încerca împleticit să scape de cizme. - Bună seara. - Bună seara, omule! răspunse Viorica vocii gâjâite de băutură. Să-ți pui ceva de mâncare? - Da... încercă să-i răspundă Ion în timp ce își dezbrăca ilicul. Dă-te-n coace, ce ai?.... - Iete colea măliguță, borș cu fasole și ouă cu jumări. - Bun, bun.... Sfioasă, femeia îi așeză masa. Nu ridică privirea. Îi era teamă să nu-l supere. Când l-a luat, era flăcău mândru
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cuvântului fr. gilet este interesantă. Este un împrumut din sp. jileco, care l-a luat dintr-un dialect arab algerian jaleko, iar în arabă provine din tc. yelek „vestă“. Și, dacă adaug că din tc. yelek îl avem noi pe ilic, putem conchide că jiletcă și ilic sunt dublete etimologice. (a) încălța și ciubotă, cizmă, papuc etc. Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un împrumut din sp. jileco, care l-a luat dintr-un dialect arab algerian jaleko, iar în arabă provine din tc. yelek „vestă“. Și, dacă adaug că din tc. yelek îl avem noi pe ilic, putem conchide că jiletcă și ilic sunt dublete etimologice. (a) încălța și ciubotă, cizmă, papuc etc. Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare și substantivul (în) călțăminte < lat. calciamentum
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ar trebui să fie reprezentată aici, iar la această altitudine se mai găsește doar Într-un singur alt loc În insulele britanice, și anume În Irlanda. Ici-colo, În pădure, mai vezi câte un pâlc de frasini și câțiva arbuști de ilice. Însă arborele care domnește este bătrânul rege peste toți arborii: Quercus robur, stejarul englezesc, sau stejarul comun. Coborâm, spre marginea cea mai Înaltă. Nume, știință, istorie... nici botanistul cel mai de neclintit În clasificări nu se gândește la specii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Scrieți după dictare cuvintele: ai ai alai cai mai alunecai caimac nai lucrai Culai, Laica, Lia, Liana, Liliana, Lica, Lenin. 43. Scrieți după dictare propozițiile: Liana, ai acuarele? Nu, am caramele. Lica e cu mine la Lia. Lelia lucra un ilic la lumina lunii. Laura ocolea camioanele cu lemne. Leul urla la lume. Lulu cu Alina calculau. Lilica ia oala cu ulei. 44. Transcrieți cuvintele: cămilă, mălai, rămurele, cămară 45. Alcătuiți propoziții din cuvintele: creion, un, are, Romică maro, ia, cremă
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]