1,461 matches
-
să-și dea seama, încearcă, la rîndul său, să asigure un fel de continuitate. Paralel cu declanșarea și perpetuarea iadului, el scrie române proaste în mansarda să. În rest, Einstein e fiul lui Darwin și nepotul lui Diderot. Însă nici iluminiștii - cu sau fără Enciclopedie - nu sînt generație spontanee. Eu cred ca se trag din niște iezuiți generici. 4. Pentru Prospero, după cortina, postmodernitatea este singura scăpare și probabil că o știe. Mutarea focalizării de la Dumnezeu la omul-demiurg, operată în Renaștere
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
elective, ca să apelez la o sintagma care i-ar fi fost pe plac probabil, pe care el însuși s-a străduit să le explice și să le valorifice în propria să opera. A fost unul dintre ultimii occidentali cu vocația iluminista a enciclopedismului (cunoștea șapte limbi și era în largul lui, în sensul cel mai temeinic cu putință, în cultura ebraică, rusă, franceza și germană), dar nu asta mi se pare important. Enciclopedismul poate fi simplu cabinet de curiozități, vanitate de
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
-și găsească peticul. O traducere mot à mot ar fi desigur ilariant-absurdă, ea ar duce la texte de tipul Cântăreața cheală la modul ionescian nepremeditat sau la opere asemănătoare celor traduse de domnul Google. Și pentru a rămâne la franceză, iluministul Voltaire a spus în această privință: „Cei care traduc mot à mot, sunt o rușine și o jignire gravă pentru sănătatea rațiunii umane. Din acest punct de vedere, cuvintele reproduse exact ucid, iar creativitatea trezește la viață.” Când a tradus
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
se impun. Una de ordin doctrinar: "cît de raționalist, materialist și laic a putut fi spiritul Școlii Ardelene din moment ce majoritatea corifeilor mișcării au fost fete bisericești"? Altă de ordin istoric: "ce fel de filiație sigură va fi existat între răfuiala iluminiștilor din Franța (...) cu absolutismul sau cu fanatismul religios și lupta cărturarilor români din Transilvania pentru drepturile politice ale nației lor"? Și, în fine, altă întrebare, de ordin moral și biografic, condensînd patetismul difuz în întreaga analiza: "ce fel de afinități
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
juridică, sau bazată pe raporturi de putere, dintre subiect și obiect, dintre "eu" și "celălalt", individ și societate, individ și natura înconjurătoare, spațiu privat și spațiu public, aspirație individuală și responsabilitate comunitară. Deși individul "liber și suficient sieși", de sorginte iluminista încetase cam de multișor să mai încălzească inimile intelectualilor occidentali, nu același lucru s-a întîmplat la nivelul întregii societăți. Datorită pericolului prezentat de colectivismul bolșevic, modelul raționalist al individualismului a supraviețuit pînă la începutul anilor ^90. Instituțiile occidentale au
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
marchizul de Custine întreprinde același lucru, însă la polul celălalt, în răsăritul autocratic, cu observațiile lui de o actualitate extraordinară față de Rusia țaristă. Este un dat al literaturii și culturii europene ce se cuvine subliniat. Invitați de Ecaterina a doua, iluminiștii francezi tocmai pregăteau revoluția de la 1789, "mătușa", ca să spunem astfel, a revoluției din octombrie 1917 ce deschise perioada unui lung război civil european pînă în 1945, - alții pretind pînă în 2000. Ce era bun pentru Franța, nu putea fi însă
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
Andreea Deciu În veritabil spirit iluminist, Thomas Jefferson includea, alături de alte idealuri pe care omul e îndreptățit să caute a și le împlini, dreptul la fericire. Mai tîrziu, în zorii epocii de emancipare și deopotrivă de însolitare, instaurată cu sosirea veacului nostru, convingerea că nefericirea e
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
însă la evoluția ideilor lui Adrian Marino, după divorțul d-sale de "literatură" (inclusiv de "ideile literare"!). Dorind a se implica în dezbaterea privitoare la situația României postdecembriste, mai exact a propune un program de acțiune politic-socială, pleacă de la paradigma iluministă, adică de la acel cult al rațiunii, relaționat cu luminarea individului asupra drepturilor și datoriilor ce le are în societate și cu "progresul" multiplu al acesteia, manifest plenar în Franța secolului al XVIII-lea ("secolul luminilor"), ca și, sub iradiere franceză
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
iar natura devine simplă obiectivitate". (Mircea Eliade ar recunoaște aci un caz al "sacrului camuflat"). După cum e invalidată teza naivă a binefacerilor obligatorii ce ar decurge din aplicarea principiilor raționale în domeniul social. Michel Foucault arată că idolatrizarea, de tip iluminist, a "rațiunii instrumentale" a dus la un "sistem al dominației", adesea nefast, inventîndu-se "sisteme de dominație extrem de raționale", dotate cu "un întreg ansamblu de scopuri, tehnici și strategii". Iar Jean-François Lyotard se întreba chiar asupra legitimității științei, socotind-o, începînd
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Măi, băiete, măi! - spuse îngrijorat și surprins Metodiu. Măi băiete, măi, bag seama că ție-ți place maieutica, măi!..." Pentru că într-adevăr se face uz și abuz de un anume tip de maieutică în aceste tablete, alcătuite după rețetă franceză iluministă, cu toate ingredientele de aluzii culturale puse într-un aparent derizoriu și mixate pe un ritm de vorbire neaoșă, cu perfect simplu și lejerități de vorbire familiară. în Barbarius aveam un caz de schizofrenie reală, tradusă literar în dialogul perpetuu
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
Mihai Dorin De la I.H. Rădulescu și Titu Maiorescu până la M. Eliade și M. Vulcănescu, precum și de la iluminiști și pașoptiști, până la cele mai recente proiecte politice, problematica sensului și mijloacelor evoluției societății românești pe cale modernă domină discursul nostru politic și cultural. Crearea sistemului instituțional, dar și a deprinderilor moderne, reclamă însă mentalități capitaliste, agonale, menite să forjeze conduite
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
ferm pe picioare'. Ce putea spune un filosof care, precum Kierkegaard înaintea lui, și Camus, după, transmite efectele nihilismului, aducând vestea că Dumenzeu a murit? Moartea lui Dumnezeu desființează orice interdicție, e o gaură neagră care înghite totul, inclusiv valorile iluministe (întemeiate pe morală, liberalism, umanism secular). Apostol al consecințelor morții divinității, Nietzsche s-a grăbit să anunțe prăbușirea moralității europene, întemeiate pe credință. Noi, acești buni europeni ce suntem: prin ce ne distingem...? Mai întâi, prin faptul că suntem atei
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
de piață își dau mîna în aspirația lor spre o producție (mai mult ori mai puțin artistică) dirijată, tendențioasă, ,,profitabilă". Nu întîmplător, teoreticianul ce-l minimalizează pe E. Lovinescu exultă în speță la ideea unei societăți civilizate într-o perspectivă iluministă, exclusiv laică și raționalistă, ostentativ atent la indicii ,,progresului" material... Esteticul e demonizat în temeiul unui materialism funciar, ce respinge toate formele de transcendență (arta fiind și ea, în felul său, o transcendență!), făcîndu-se a nu vedea marea, ireductibila sa
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
noastre ar fi setea de-a spune "povești și poezii", deși tare ni-e teamă că "biografia ideii de literatură" nu e decît o "poveste", o halima sui generis!), dl Marino nu trage decît consecințele raționalismului d-sale de tip iluminist, liniar și uscat, ale inaptitudinii d-sale de-a percepe transcendența. Dezgustul d-sale suveran pentru literatură (și ea, la rigoare, o formă de transcendență) vine din aceeași perspectivă a unui raționalism ce nu se îndură a-și recunoaște limitele
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
în perioada pașoptistă el se precizează cu toată claritatea. Continuitatea sa este deci inevitabilă. Starea generală a culturii române, din cauza insuficiențelor și subdezvoltării sale, este și rămîne deci potențial "enciclopedică"". Nimeni nu respinge nevoia unor enciclopedii (întrevedem și aci modelul iluminist al Marii Enciclopedii franceze, producție de bază a "epocii luminilor", operă irepetabilă, cu o inserție istorică imanentă), însă ne vine greu a crede că enciclopedismul ar constitui însuși "destinul" nostru spiritual, chiar în pofida faptului că printre manuscrisele lui Heliade s-
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
bogata sa operă, m-am oprit asupra unui volum intitulat The Crooked Timber of Humanity, publicat prima oară în 1956 și reeditat în repetate rînduri, inclusiv foarte recent. Cartea e o culegere de eseuri, o parte dintre ele dedicate spritului iluminist, gîndirii romantice, conștiinței naționale, noțiunii de ideal și Europei unite. În toate aceste eseuri am descoperit cheia acelui calm și echilibru ale călătorului Berlin. Pentru gustul contemporan (mai ales în spațiul academic anglo-saxon) stilul său aforistic, înclinat spre generalizări, cu
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
și Giovanni Capistrano, în secolul al XV-lea, generalii Enea Silvio Caprara și Luigi Ferdinando Marsigli (sec. al XVII-lea), Eugen de Savoia, baronul-guvernator Giuseppe di Brigido, pe vremea lui Iosif al II-lea, pentru a nu mai vorbi de iluministul venețian Francesco Griselini (geograf, istoric, desenator, cartograf, economist, etnograf, botanist) au readus Banatul în sfera civilizației occidentale, restabilind legăturile întrerupte între două țări avînd cîndva aceleași obiceiuri și guvernare. Dar lungile secole de izolare explică de ce românii - scria Guarnieri în
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
război tare, iară acum fără de puteare și mai fricos decât alte neamuri. Era oarecând înțelept, iară acum încungiurat de norul neștiinții. Era de cinste și acum de toți lăpădat..." Reprezentanții Școlii Ardelene îl vor continua pe Gherontie Cotore în direcția iluministă și a deșteptării conștiinței naționale. În ce privește latura doctrinară a cărții, în unele probleme (cum ar fi primatul și infailibilitatea Papei), mai ales Petru Maior în Procanonul va aduce esențiale amendamente. Ediția, întocmită cu rigoare științifică și cu un bun aparat
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
târziu, cele cu privire la o Europă a bunăstării materiale dar superficială, desnaționalizată și complet desacralizată, alienată și în agonie. Capitolul Aspecte documentare românești este, în acest sens, revelator, inclusiv pentru admirația pe care Adrian Marino o nutrea față de Dinicu Golescu, cărturarii iluminiști ardeleni sau tinerii pașoptiști: Ceea ce se va numi după formula junimistă, critica Ťformelor fără fondť șesteț consecința directă și imediată a valului de europenizare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor... Frecvența și amploarea acestor luări de
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
mai mare actualitate și acuitate. Imitația mecanică, exterioară, neasimilată, în proporții de masă, cu urmări profund negative: artificialitate, adaptare grotescă, alterarea fondului național începe de pe acum să producă reacții inevitabile din partea spiritului critic, trezit, educat și orientat de aceeași ideologie iluministă." În plan cultural, Adrian Marino combate complexele de inferioritate și prejudecata "culturii mici", arătând că literaturile est-europene nu sunt mai puțin "europene", că tradiția bizantină este la fel de europeană ca cea latină, în fine, că literatura universală înseamnă, pur și simplu
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
Zeletin-Lovinescu... Or, din câte știm cu toții, aceștia au fost mai mult sau mai puțin acuzați, în dezbaterea pe marginea elitelor de anul trecut, de a fi promotorii ideilor nedemocratice de dreapta în tradiția gândirii păltinișene. Pentru Europa, acest veritabil manifest iluminist în mijlocul unei modernități viciate de ideologiile nefaste ale istoriei, este un adevărat manual de europenizare și "emblema" întregului demers intelectual al constructivului Adrian Marino. Reeditarea e mai mult decât binevenită. Cum minunata noastră Academie i-a primit în rândurile ei
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
există deja o tradiție a scrierilor pe această temă, iar ultimul sosit este profesorul John Michael, de la University of Rochester, cu volumul Anxious Intellects. Academic Professionals, Public Intelectuals, and Enlightenment Values (în traducere românească Intelectul anxios. Academicieni, intelectuali și valori iluministe). Din capul locului trebuie să observ natura politizată a oricărei discuții despre rolul intelectualului: a decide în ce măsură un profesor universitar poate sau trebuie să se implice în treburile Cetății nu reprezintă o dilemă metafizică, cît o opțiune decurgînd dintr-o
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
la care ajunge autorul poate părea dezarmant de simplă: indiferent care sînt afiliațiile sale profesionale, sau chiar opțiunile sale politice, pentru a avea un rol în societatea actuală (chiar dacă aceasta este o societate a consumerismului cinic, din care marile valori iluministe au pierit), intelectualul trebuie să acționeze în numele unor principii universaliste ale Binelui și Adevărului. Problema rămîne ce anume se poate face, concret, în numele acestor mărețe idealuri. Dar discuția rămîne deschisă, și cartea lui John Michael o face în mod clar
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
care începe lungul drum al modernizării Țărilor Române, ci și cea în care cultura noastră a intrat din nou în dialog fertil cu culturile occidentale. Tot atunci trebuie plasat și începutul construcției identității naționale moderne, care avea să treacă de la iluminiști la pașoptiști și să dea naștere programului care, pornind de la Blaj, se va finaliza la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918. În ciuda importanței ei naționale și a europenismului conținut, Școala Ardeleană nu se bucură încă de interesul meritat din partea publicului
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]
-
capabili să ne ofere, în „haine” editoriale moderne și riguroase, textele care ne lipsesc. Ioan Chindriș și Niculina Iacob, coautori ai mai multor ediții și cercetări dedicate iluminismului românesc, au pus recent la dispoziția publicului, sub titlul modest de Secvențe iluministe, o masivă și cuprinzătoare antologie a Școlii Ardelene. Prima, de acest nivel, de la cea a lui Florea Fugariu încoace, și mai minuțioasă decât aceasta sub aspectul aparatului critic. De asemenea, ca orice antologie care se respectă, Secvențe iluministe ne propune
O nouă antologie a Luminilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2801_a_4126]