117 matches
-
rubricile închinate femeii („Sub ochii femeii”, „Din grădina Evei”, „Pentru d-ta scriu, doamnă!”, „Allo, aici femeia!...” și altele). Cărțulia Sfaturile Calinei (1921) exprimă, tocmai, această vocație de confidentă și de povățuitoare. Semnătura îi poate fi întâlnită în „Seara”, „Rampa”, „Ilustrațiunea națională”, „Dreptatea”, „Gazeta Bucureștilor”, „Săptămâna ilustrată”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Cuvântul liber”, „Viitorul”, „Dimineața” (1922-1929, 1934-1936), unde a îndeplinit și funcția de redactor, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul” (1924-1925, 1928-1929, 1935-1936), unde a lucrat de asemenea ca redactor, „Cinema”, „Revista scriitoarelor și
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
ilustrată”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Cuvântul liber”, „Viitorul”, „Dimineața” (1922-1929, 1934-1936), unde a îndeplinit și funcția de redactor, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul” (1924-1925, 1928-1929, 1935-1936), unde a lucrat de asemenea ca redactor, „Cinema”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Gazeta noastră ilustrată”, „Ilustrațiunea română”, „Universul”, „Universul literar”, „Magazinul”, „Săptămâna CFR”, „Cuvântul femeilor”, „Îndreptarea”, „Viața de azi”, „Cuvântul liber”, „Gazeta”, „Tribuna politică”, „Decalogul”, „Jurnalul”, „Porunca vremii”, „Rampa teatrală și cinematografică”, „Capitala” ș. a. A fost directoarea revistei „Sub ochii femeii” (1930). A tradus, în volum
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
vădindu-se apropierea de gruparea simbolistă de la „Vieața nouă”, revistă unde a publicat, între 1910 și 1913 și între 1918 și1919, versuri, proză, traduceri. Numele îi mai poate fi întâlnit în „Versuri și proză”, „Rampa”, „Flacăra”, „Insula”, „La Revue roumaine”, „Ilustrațiunea națională”, „Dreptatea”, „Actualitatea”, „Cugetul românesc” ș.a. În 1912, devenise membru al Societății Scriitorilor Români. Semnalând decalajul dintre o sensibilitate minoră și noutatea unui tip de discurs liric, critica vremii îl plasa pe B. la „remorca simbolistă” a lui I. Minulescu
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
oglindesc momente de la Congresul învățătorilor: iată-l pe tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la tribuna Congresului: iată-l pe B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice, rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri, care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același număr al revistei Flacăra găsești numele Veronicăi Porumbacu semnând câteva file de jurnal întitulate Călătorie pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de G. Coșbuc. La izbucnirea primei conflagrații mondiale, B.-L. se refugiază în Regat și se înrolează voluntar în armata română. Mobilizat la Ministerul de Război, va colabora la „Adevărul” și „Patria”, susținând ieșirea României din neutralitate. Versurile mobilizatoare din „Ilustrațiunea neamului nostru”, „Dimineața”, „România Mare” sunt strânse în cea de a doua carte a sa, Lacrimi și clocot (1916). În retragere la Iași, este redactor al gazetei de propagandă românească „Die Kriegswoche”. După înfăptuirea Unirii, se întoarce în Brașov, lucrând
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
Același cântec. În manuscris a rămas drama Dezordine, cu o variantă intitulată Vârtejul. Preocupat de educația subordonaților săi, B. publică în 1906 volumul Teatru ostășesc și sătesc. Mai târziu, colaborează cu articole, note și impresii, schițe și povestiri la „Universul”, „Ilustrațiunea națională”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Ilustrațiunea”, „Gazeta Capitalei”, „Cele trei Crișuri” ș.a. O mare parte din aceste scrieri e adunată în volumele Din virtuțile neamului (1913), Sclipiri patriotice (1914) și Spre lumină! (1939). Piesele care se păstrează - Minorii și Dezordine - se vor
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
a rămas drama Dezordine, cu o variantă intitulată Vârtejul. Preocupat de educația subordonaților săi, B. publică în 1906 volumul Teatru ostășesc și sătesc. Mai târziu, colaborează cu articole, note și impresii, schițe și povestiri la „Universul”, „Ilustrațiunea națională”, „Dimineața”, „Adevărul”, „Ilustrațiunea”, „Gazeta Capitalei”, „Cele trei Crișuri” ș.a. O mare parte din aceste scrieri e adunată în volumele Din virtuțile neamului (1913), Sclipiri patriotice (1914) și Spre lumină! (1939). Piesele care se păstrează - Minorii și Dezordine - se vor satirice, însă inabilitatea autorului
BACALOGLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285522_a_286851]
-
o legiune de voluntari numită a Kralieviciului. [6 octombrie 1876] BIBLIOGRAFIE ["A APĂRUT CHIAR ACUM... A apărut chiar acum și se află de vînzare: "Calendarul bunului econom" pe anul 1877 întocmit de d-nii Comșa și Eugen Brote. Cu mai multe ilustrațiuni intercalate în text. Cuprinsul calendarului este: Popa Tanda, novelă. Poezii: Cinel-Cinel - Mărioara - Cât te-am iubit - De-ai putea - Groaza - - Țiganul și purcelul - Cântece populare. Despre scrierea limbei române. Economia cîmpului: Tractarea gunoi {EminescuOpIX 226} ului de grajd - Ghipsul - Cenușa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s‐ a regăsit în viață și în moarte!” * Deasupra tuturor, George Tutoveanu a fost unul dintre fondatorii Societății Profesionale a Scriitorilor Români, chiar dacă unii uită să o spună... mai ales la aniversă ri. * România Mare România Mare, organ patriotic cu ilustrațiuni de actualitate -Tribună liberă și independentă - director proprietar D. Urzică, Redacția București, pasajul Solacolo, Administrația Bârlad, str. Muzelor nr. 10, cu mențiunea: „orice corespondență în ziar se va trimite pe viitor la Administrație, redacția din 158 București ocupându‐se numai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din sate-și va închipui pe Ștefan după acest portret ca un tânăr voinic, în stare să frângă orice dușman lovind însuși cu arma" (Nicolae Iorga, Pomenirea lui Ștefan cel Mare, Editura Minerva, București, 1905, pp. 13-14). 45 Ibidem, secțiunea Ilustrațiuni, unde această reproducere este integrală, cu explicația "Ștefan cel Mare: portretul tipărit de Ministerul de Instrucție". Steagul a fost prezentat separat în acest manual, dar ilizibil și fără explicarea conținutului, ci doar a suportului material "brodat cu fir de aur
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al "Transacțiunilor Literare și Științifice"), deputat, senator conservator junimist și înalt funcționar în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, respectiv Nicolae Mihăescu-Nigrim (1871-1951), dascăl, deputat, publicist, colaborator al "Adevărului Literar", "Convorbirilor Literare", "Ilustrațiunii Române" etc.59. Cum documentele pe care le-am adus în discuție sunt cele oficiale ale Universității Libere, ne face impresia că Laurian și Nigrim fie au obținut doctoratul la Universitatea Nouă, fie s-au oprit doar la licență... ÎI
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
literar. Așa se face că volumul Documentele antume ale "Grupului de la Iași" conceput inițial ca text informativ și educativ ajunge la o a treia ediție în momentul eliberării lui Luca Pițu din servajul academic, adăugirile de text și "înzestrarea cu ilustrațiuni" ducând la plagiat în sensul etimolog al cuvântului. Anatole France ne reamintea, în 1892, că în dreptul roman, le plagiaire, c'était l'homme oblique qui détournait les enfants d'autrui 13. Faptul este cum nu se poate mai grav în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
degajă personajele angajate într-un ritual a cărui semnificație rămâne inaccesibilă. Întreaga compoziție poartă amprenta stilistică și emoțională a Jugendstilului, care a contribuit definitoriu la formarea pictorului. Articolul "A zecea expoziție a "Tinerimei artistice"", apărut la rubrica "Cronica artistică" din Ilustrațiunea Română, I.R. oferă o serie de detalii despre pânza destinată să decoreze "Escalierul" vilei Burileanu, marcând importanța ei "istorică" pentru arta decorativă românească. "Kimon Loghi s-a întrecut pe sine însuși anul acesta, cu pânza sa de vreo șapte metri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezența inefabil-malefică a moartei. Scriitorul îl considera pe pictor potrivit să transmită senzualitatea morbidă cu care-și înzestra personajul. IV.2. Kimon Loghi, Artachino, Petrașcu din lumea basmelor În "Cronica artistică, A XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"" din Ilustrațiunea Română, T.A. Teodoru dedică o bună parte din articol pânzelor lui Kimon Loghi (1873-1952), în număr de 37, care ocupă o singură sală, ca fiecare pictor prezent la această expoziție. Din cele 37 de pânze este reprodusă doar cea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inversat, Zânele, Luna, ipostaze ale unei feminități supranaturale, încearcă să-l seducă pe tânărul păstor. Importanța acestei picturi se poate vedea și din ecourile sale în epocă. În 1909, criticul anonim îi dedică un articol consistent, "Pictorul G.D. Mirea", în Ilustrațiunea, unde avem la pagina 60 și o reproducere după Vârful cu dor. Criticii români sunt mult mai reținuți față de entuziasmul pe care tabloul îl suscita la un critic precum Henry Houssaye. Mai mult, precizează criticii, desenul ar fi servit ilustrării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
această repliere către interioritate, recomandând discreția, misterul și o atitudine contemplativă. Toate aceste trei trăsături conferă caracterul simbolist acestei picturi. În unele interpretări, Samariteanca trece drept Magdalena, așa cum tabloul poartă uneori un titlu fără nicio specificație suplimentară: În codru. În Ilustrațiunea română, un critic care preferă anonimatul ne oferă o interpretare care prin forța sugestiei și accentele dramatice reflectă literar sensibilitatea simbolistă care animă tabloul: Scena se desfășoară într-o pădure bogată, în care frunzele tremură în lumina gălbue și mângâietoare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nicolae Vermont atacă încă odată tema femeii fatale sub masca aceluiași personaj fascinant, Salomeea, expunând un alt tablou cu acest titlu, în 1913, la a XII-a expoziție a Societății "Tinerimea Artistică". T.A Teodoru, care semnează "Cronica artistică" în Ilustrațiunea Română, subliniază efectul climactic pe care-l regizează pictorul, care recurge la reprezentările în cheia sensibilității decadente, fie a sărutului mortifer, extrasul iconic omniprezent al dramei lui Oscar Wilde, fie al extazei comandate de epifania sângeroasă a capului sfântului Ioan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reproduse în Rampa. Emil Georgescu îi face o prezentare total amatoristică în "Expoziția pictorului Teișanu"609. Aceeași expoziție îi lasă lui Cridim (Cristea N. Dumitrescu) o impresie covârșitoare, pe care o face cunoscută în articolul său "Impresiuni de artă", din Ilustrațiunea Română, unde este reprodus un Nud. Rafinamentul constituie după Cridim principala trăsătură a artei lui Teișanu, criticul deduce și un fascin aparte pe care-l exercită aceste nuduri asupra spectatorului. "Din pictura lui exhală un parfum subtil de artă, de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Walter Pater, Marius the Epicurean, vol. II, MacMillian and Co., Limited, Londra, 1921 III. Publicistică, critică de artă în periodice Adevărul Adevărul literar și artistic Arhiva. Organul Societății Științifice și Literare din Iași Arta Art et Décoration Dilema Facla Ileana Ilustrațiunea Ilustrațiunea Română L'Indépendance Roumaine Literatura și Arta Română Luceafărul Noua Revistă Română Observatorul Rampa Revista orientală Revue des deux mondes Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts Seara Steaua Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pater, Marius the Epicurean, vol. II, MacMillian and Co., Limited, Londra, 1921 III. Publicistică, critică de artă în periodice Adevărul Adevărul literar și artistic Arhiva. Organul Societății Științifice și Literare din Iași Arta Art et Décoration Dilema Facla Ileana Ilustrațiunea Ilustrațiunea Română L'Indépendance Roumaine Literatura și Arta Română Luceafărul Noua Revistă Română Observatorul Rampa Revista orientală Revue des deux mondes Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts Seara Steaua Studii și Cercetări de Istoria Artei (seria Artă Plastică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Al., Mihăilescu D., Hârlescu D.", în Viața românească, aprilie 1908. 166 Op.cit., pp. 136-137. 167 Ibidem, p. 137. 168 Peter Wittlich, Fin de Siècle Prague, Flammarion, Paris, 1992, p. 35. 169 Op. cit., pp. 136-137. 170 V., "Pictorul "G.D.Mirea"", în Ilustrațiunea, (revista bimensuală, director George Grant), Anul I, nr. 3 și 4, 15 februarie 1909, p. 60. 171 I.R., "A zecea expoziție a "Tinerimei artistice"" la rubrica "Cronica artistică", în Ilustrațiunea Română. Revistă lunară. Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, nr. 1
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
169 Op. cit., pp. 136-137. 170 V., "Pictorul "G.D.Mirea"", în Ilustrațiunea, (revista bimensuală, director George Grant), Anul I, nr. 3 și 4, 15 februarie 1909, p. 60. 171 I.R., "A zecea expoziție a "Tinerimei artistice"" la rubrica "Cronica artistică", în Ilustrațiunea Română. Revistă lunară. Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, nr. 1, duminică, 1 maiu 1911, p. 5. 172 Paul Constantinescu, Ștefan Popescu, Meridiane, București, 1972, pp. 12-13. 173 Ibidem, p. 13. 174 Sanda Agalidi, "Preocupări de pictură decorativă la G. Petrașcu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artist al Casei Regale - Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A. București, 2008, pp. 35-36. 191 Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 65, duminică, 19 februarie 1922, p. 8. 192 Ibidem, p. 8. 193 V., "Pictorul "G.D.Mirea"", în Ilustrațiunea, (revista bimensuală, director George Grant), Anul I, nr. 3 și 4, 15 februarie 1909, pp. 60-61. 194 Ruxandra Juvara-Minea " La présence à l'étranger de l'art roumain au premier quart du XXe siècle II", în Revue Roumaine d'Histoire
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
217. 212 Ibidem, p. 215. 213 George Dragomirescu și Ion Frunzetti, G. Demetrescu Mirea, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională, București, 1940, pp. 7-8. 214 T.A Teodoru, "Cronica artistică, a XII-a expozițiune a Societăței "Tinerimea Artistică"", în Ilustrațiunea Română, direcțiunea Jean Al. Steriadi și A. De Hertz, An. III, nr. 3, martie 1913, pp. 48-49. 215 Modernitatea lui Constantin Brâncuși originează în meșteșugul artei populare românești. 216 D. Karnabatt, "Basmele noastre în artă. Friza decorativă a lui Kimon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o idee despre virtualitățile poetice ale textului: "Vient, enfant de la terre; sois mon époux! Tu parcourras avec moi le monde entier. Mes étoiles seront tes esclaves, et toi-même, étoile éblouissante, tu resplendiras de lumière!" 235 V., Pictorul "G.D. Mirea", în Ilustrațiunea, (revista bimensuală, director George Grant), Anul I, nr.3 și 4, 15 februarie 1909, p. 60. Textul în franceză este acesta: "Un peintre roumain, M. Mirea, nous apprend une jolie légende de son pays. Il s'agit d'un jeune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]