117 matches
-
Ziarul de Iași (2004), Dilema (2007), Neue Zürcher Zeitung (2008). 4 Cristina Petrescu (2006) și Sergiu Ghica (2013). 5 Luca Pițu, Documentele antume ale "grupului de la Iași", Editura Opera Magna, Iasi, 2012 ("ediția a treia: revăzută, adăugită și înzestrată cu ilustrațiuni"). În 2003, revista Timpul, condusă pe atunci de Liviu Antonesei, a publicat un grupaj din documentele aflate, în decembrie 1989, în biroul Mariei Ghițulică, sub titlul " Din sertarele lor. Dupa douăzeci de ani" (Timpul, 5, mai 2003), comentate în numărul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
revista literară „Floare-albastră”. În afara sutelor de articole politice sau literare (cronici, recenzii ș.a.), a mai colaborat cu versuri, schițe, cronici literare și dramatice, recenzii și note la „Povestea vorbei”, „Revista literară”, „Convorbiri literare”, „Secolul”, „Litere-științe-arte”, „Noua revistă română”, „Pagini alese”, „Ilustrațiunea română”, „Revista poporului”, „Revista idealistă”, „România ilustrată”. Va recurge și la numeroase pseudonime (Alan, Damian, Demeter, Elvira Santorino, Emir, Hialmar și Hyalmar, Lys, Lysandro, Pollux, Seraficus, Ulys, Vindex, Zara, Zaratustra). Adept al lui F. Brunetière, A. își făcuse un crez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285380_a_286709]
-
aici inițiază „Rubrică femeii”, iscălind Mină von Barnheld), „Gazeta tinerimei”, „Socialismul”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Rampă”, „Adevărul literar și artistic”, „Gazeta capitalei”, „Cuvântul liber”, „Dimineață” „Presă”, „Filmul”, „Omul liber”, „Lupta”, „Dimineață copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
din Bârlad (unde a debutat, în prima clasă de liceu), „Paloda literară” (este unul dintre membrii fondatori), „Făt-Frumos”, „Revista mondenă”, „Epoca literară”, „Floare-albastră”, „Pagini alese”, „Literatură și artă română”, „Revista idealistă”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Țara nouă”, „Flacăra”, „Ilustrațiunea națională”, „Tribuna”, „Românul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Universul”, „Naționalul”, „Epoca”, „România”, „România nouă”, „Mișcarea”. Editorial, debutează în 1907, cu volumul de poezii Flăcări. Culegere de „poezii erotice”, în realitate conținând și versuri de caracter contemplativ, elegiac, prima carte a lui M., și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
ILUSTRAȚIUNEA ROMÂNĂ, revistă literară ilustrată apărută la București, bilunar, de la 1 ianuarie până la 15 februarie 1903. Cu toate că nu este consemnată conducerea revistei, publicația este condusă de către Al. Antemireanu, din moment ce el semnează un lung articol-program, în care vorbește, printre altele, de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287532_a_288861]
-
din sate-și va închipui pe Ștefan după acest portret ca un tânăr voinic, în stare să frângă orice dușman lovind însuși cu arma" (Nicolae Iorga, Pomenirea lui Ștefan cel Mare, Editura Minerva, București, 1905, pp. 13-14). 45 Ibidem, secțiunea Ilustrațiuni, unde această reproducere este integrală, cu explicația "Ștefan cel Mare: portretul tipărit de Ministerul de Instrucție". Steagul a fost prezentat separat în acest manual, dar ilizibil și fără explicarea conținutului, ci doar a suportului material "brodat cu fir de aur
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Matei Basarab), jurnalist (fondator al "României Libere" și colaborator al "Transacțiunilor Literare și Științifice"), deputat, senator conservator junimist și înalt funcționar în Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, respectiv Nicolae Mihăescu-Nigrim (1871-1951), dascăl, deputat, publicist, colaborator al "Adevărului Literar", "Convorbirilor Literare", "Ilustrațiunii Române" etc.59. Cum documentele pe care le-am adus în discuție sunt cele oficiale ale Universității Libere, ne face impresia că Laurian și Nigrim fie au obținut doctoratul la Universitatea Nouă, fie s-au oprit doar la licență... ÎI
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
foarte diferite: „Columna lui Traian”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, „Ghimpele”, „Literatorul”, „Revista literară”, „România literară”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista nouă”, „Revista Alexandri”, „Generația nouă”, „Lumea ilustrată”, „Revista theatrelor”, „Universul” și „Universul literar”, „România”, „Zeflemeaua”, „Pleiada”, „Revista literară și politică”, „Ilustrațiunea națională” ș.a. Modest artizan al scrisului, începe prin a transpune din limba italiană librete de operă (Salvadore Commarano, Lucia de Lammermoor și Saffo, Antonio Ghislanzoni, Aida ș.a.), în 1870-1871 figurând și ca subdirector la „Eco musicale di Romania”. Tot acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290184_a_291513]
-
are drept cadru cenaclul lui Al. Macedonski, prieten și cicerone fiindu-i Mircea Demetriade. Debutul, probabil destul de precoce, îi este găzduit în 1903 de „Tribuna”. Ulterior mai semnează versuri, uneori și cu pseudonimele M. Munte și Mihail Tallianu, în „Prezentul”, „Ilustrațiunea literară”, „Traian Demetrescu”, „Biblioteca modernă”, „Rodica”, „Carmen”, „Junimea”, „Românul literar și politic”, „Ilustrațiunea națională”, „Capitala”, „Contimporanul”, „Făclia”, iar după primul război mondial scrie în ziarele la care a lucrat sau în reviste precum „Literatorul”, „Flacăra”, „Gloria României”, „Imaginea”, „Acțiunea” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
Demetriade. Debutul, probabil destul de precoce, îi este găzduit în 1903 de „Tribuna”. Ulterior mai semnează versuri, uneori și cu pseudonimele M. Munte și Mihail Tallianu, în „Prezentul”, „Ilustrațiunea literară”, „Traian Demetrescu”, „Biblioteca modernă”, „Rodica”, „Carmen”, „Junimea”, „Românul literar și politic”, „Ilustrațiunea națională”, „Capitala”, „Contimporanul”, „Făclia”, iar după primul război mondial scrie în ziarele la care a lucrat sau în reviste precum „Literatorul”, „Flacăra”, „Gloria României”, „Imaginea”, „Acțiunea” ș.a. În răstimp traduce, pare-se foarte bine, numeroase librete de operă. Relativ târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
proprii la „Viața literară”, publică poemul Povestea firului de argint la „Viața românească” (martie 1909). A mai colaborat la „Ramuri”, „Adevărul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Teatrul”, „Revista teatrală” (Brașov), „Convorbiri critice”, „La Revue roumaine”, „Minerva literară ilustrată”, „Universul literar”, „România nouă”, „Universul”, „Ilustrațiunea română”, „Universul copiilor”, „Tribuna română”, „Săptămâna CFR”. În 1913 îi apare o traducere în versuri după Les Romanesques de Edmond Rostand și în 1914 întâiul volum de versuri, Leii de piatră. Următoarele culegeri de versuri sunt Eroice (1915), Poeme eroice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
se socotea, de altfel, un bard al națiunii. A colaborat (semnând, rar, și cu pseudonime ca Vlad Moraru, Ștefan Molna, V. Cotnariu) la publicații ca „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Bucovina”, „Zimbrul”, „Steaua Dunării”, „Concordia”, „Ilustrațiunea”, „Revista română”, „Convorbiri literare” (începând din 1867), „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Literatorul” ș.a. Poezia populară îl impresionează, smulgându-i exclamația, luată de mulți în serios, că „românul e născut poet”. În folclor, el vede o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
literar. Așa se face că volumul Documentele antume ale "Grupului de la Iași" conceput inițial ca text informativ și educativ ajunge la o a treia ediție în momentul eliberării lui Luca Pițu din servajul academic, adăugirile de text și "înzestrarea cu ilustrațiuni" ducând la plagiat în sensul etimolog al cuvântului. Anatole France ne reamintea, în 1892, că în dreptul roman, le plagiaire, c'était l'homme oblique qui détournait les enfants d'autrui 13. Faptul este cum nu se poate mai grav în
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
la nici treizeci și doi de ani, N. s-a arătat permanent un condei activ. E prezent în numeroase periodice: „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Adevărul literar”, „Vieața nouă”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Floarea darurilor”, „Viața literară”, „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Săptămâna ilustrată”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Dumineca”, „Noua revistă română”, „Lumina”, „Steaua noastră” (New York), în publicații teatrale - „Rampa”, „Scena”, „Teatrul” (Iași) sau cu profil social - „România muncitoare”, „Facla”, „Viața socială”, „Viitorul social” ș.a. Internat în 1913 într-un sanatoriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
socotelilor, București, 1935; Taina, Craiova, 1935; Epigrame, București, 1938; Replici, București, 1938; Sensibiltate, București, 1938; Mânia lui Hercule, București, 1943. Repere bibliografice: G. Beldiman, „Femeile ciudate”, „Opinia”, 1910, 1132; Gârleanu și contemporanii, 202-205, 252-254; I.R., Un autor dramatic: Constantin Rîuleț, „Ilustrațiunea română”, 1911, iulie-august; I.F. [I. Foti], „Cei mai de seamă”, „Viitorul”, 1912, 1683; C. Sp. Hasnaș, „Cei mai de seamă”, FLR, 1912, 3; Rebreanu, Opere, XII, 254-257, 591-592, XIII, 218-219; Emil Nicolau, „Cu perdelele lăsate”, U, 1916, 107; D. Karnabatt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
se prea putea lăuda cu sănătatea, o boală de rinichi, care avea să-l și răpună, chinuindu-l în ultimii lui ani, petrecuți la moșia pe care o avea la Râmnicu Sărat. A colaborat la „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Ilustrațiunea română”, „Minerva”, „Rampa”, „Țara nouă” (Iași), „Flacăra”, „Junimea literară”, „Ilustrațiunea națională”, „Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
care avea să-l și răpună, chinuindu-l în ultimii lui ani, petrecuți la moșia pe care o avea la Râmnicu Sărat. A colaborat la „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Ilustrațiunea română”, „Minerva”, „Rampa”, „Țara nouă” (Iași), „Flacăra”, „Junimea literară”, „Ilustrațiunea națională”, „Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
După săptămânalul „Țeranul român” se reproduc basmele lui Petre Ispirescu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte și Cele trei mere de aur (în volumul din 1872 cu titlul refăcut în Prâslea cel voinic și merele de aur), iar după „Ilustrațiunea” „un admirabil articol asupra stării de decadență a literaturei noastre”, Despre starea literaturii și instrucțiunii la români, fără menționarea autorului. Două nuvele istorice, Studii istorice și Scene din istoria României. Colomba. 1630-1635 de Ioan C. Lerescu, epuizează compartimentul dedicat literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290352_a_291681]
-
mai violent, cel mai furtunos, era doctorul Gr. Romniceanu. În Parlament, doctorii liberali au făcut proiectelor de lege o îndârjită opoziție, dar fără nici un succes. De altfel, întreaga opinie publică aproba măsura care dota facultatea noastră de medicină cu trei ilustrațiuni. Cea mai neîmpăcată opoziție a fost făcută împotriva doctorului Assaky. De la început adversarii lui au împiedicat numirea sa la catedra de anatomie, care ar fi trebuit să fi fost înființată - fiindcă-i era specialitatea - și i-au dat catedra de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
rubricile închinate femeii („Sub ochii femeii”, „Din grădina Evei”, „Pentru d-ta scriu, doamnă!”, „Allo, aici femeia!...” și altele). Cărțulia Sfaturile Calinei (1921) exprimă, tocmai, această vocație de confidentă și de povățuitoare. Semnătura îi poate fi întâlnită în „Seara”, „Rampa”, „Ilustrațiunea națională”, „Dreptatea”, „Gazeta Bucureștilor”, „Săptămâna ilustrată”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Cuvântul liber”, „Viitorul”, „Dimineața” (1922-1929, 1934-1936), unde a îndeplinit și funcția de redactor, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul” (1924-1925, 1928-1929, 1935-1936), unde a lucrat de asemenea ca redactor, „Cinema”, „Revista scriitoarelor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
ilustrată”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Cuvântul liber”, „Viitorul”, „Dimineața” (1922-1929, 1934-1936), unde a îndeplinit și funcția de redactor, „Adevărul literar și artistic”, „Adevărul” (1924-1925, 1928-1929, 1935-1936), unde a lucrat de asemenea ca redactor, „Cinema”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Gazeta noastră ilustrată”, „Ilustrațiunea română”, „Universul”, „Universul literar”, „Magazinul”, „Săptămâna CFR”, „Cuvântul femeilor”, „Îndreptarea”, „Viața de azi”, „Cuvântul liber”, „Gazeta”, „Tribuna politică”, „Decalogul”, „Jurnalul”, „Porunca vremii”, „Rampa teatrală și cinematografică”, „Capitala” ș. a. A fost directoarea revistei „Sub ochii femeii” (1930). A tradus, în volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
studiu” în Deltă și la munte, pe la sfintele lăcașuri, prin sate și târguri, prin închisori, aziluri, spitale. Până prin 1946 a fost corespondent pentru presa de limbă spaniolă și portugheză. A mai colaborat la „Curentul”, „Rampa”, „Gorjanul”, „Săptămâna CFR”, „Voiaj”, „Izbânda”, „Ilustrațiunea română”, „Politica socială”, „Neamul nostru” ș.a. Prima carte a lui T.-R., Despre pământul drag al patriei mele, redactată în spaniolă, ar fi ieșit de sub teascuri în 1916, la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
și redactor), „Revista literară”, „Revista nouă” (unde se află în redacție din 1888 până în 1895), „Familia”, „Timpul”, „Românul literar”, „L’Indépendance roumaine”, „Revista de istorie, arheologie și filologie”, „Lumea ilustrată”, „Literatură și artă română”, „Epoca”, „Constituționalul”, „România ilustrată”, „Revista ideei”, „Ilustrațiunea română”, „Conservatorul”, „Munca literară și științifică” ș.a. I.-G. este un cronicar afabil, care își transmite impresiile într-un comentariu vioi, de o eleganță ușor convențională, fără a excela prin idei și judecăți de valoare. E întotdeauna bine informat, știe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
VIAȚA ILUSTRATĂ, revistă apărută la București, neregulat, între 24 noiembrie 1910 și 19 februarie 1911. Publicație enciclopedică, V.i. cuprinde rubricile „Știri și noutăți din toată lumea”, „Curiozități”, „Modă”, „Sport”, „Știință”, „Ilustrațiuni”, „Portrete și biografii” ș.a. Partea literară, promisă prin rubricile „Literatură”, „Artă”, „Poezii”, „Nuvele”, „Romane”, se reduce la câteva versuri și texte în proză. Mihail Cruceanu semnează Pastel de toamnă, iar Al. T. Dumitrescu dă o proză scurtă. La „File uitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290522_a_291851]
-
garanțe sub baghetă miraculoasă a zeiței Pax-Concordia... Excelsior!" (Gazeta poporului, 1895, nr. 228) Am zăbovit asupra acestui text în I. L. caragiale față cu kitschul, identificînd în el nucleul spectacolului 100 de ani. Revista istorică națională a secolului XIX, în 10 ilustrațiuni, reprezentat la 1 februarie 1899 pe scena Teatrului Național din București, după un scenariu întocmit de Caragiale. Similitudinile cu baletul Excelsior se fac observate încă din Tabloul I, care ne înfățișează Moldova și Muntenia sub chipul unor femei cernite și
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]