4,887 matches
-
facto gesunken ist. Denn Ein-Euro- und Minijobs "korrigierten" jahrelang die Arbeitslosenzahlen, und führten entsprechend zu kurzen Lebensarbeitszeiten, die wiederum Renten zur Folge haben, die unter der vom .... festgelegten Armutsgrenze liegen. 3 www.tagesschau.de hier: ARD-Deutschlandtrend, 15. September 2015. 4 Im Grundgesetz der Bundesrepublik Deutschland ist es der Paragraph 16 , der das Asylrecht regelt, während natürlich die gesamte "Charta der Menschenrechte" , denen în den Verträgen von Lisabon besondere Bedeutung geschenkt wird, zur Solidarität mit Menschen în Not verpflichtet. 5 Wikipedia "Asylrecht
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a Revolution". 11 Dietmar Polaczek "Geliebtes Chaos Italien", Ulm, 2000 12 aus:Th.Mann, Der Bajazzo, S. 120 13 Lexikon zur Soziologie, Hrsg: Werner Fuchs-Heinritz, u.a., Opladen 1994, S. 209 14 J.Huizinga, Homo Ludens - Vom Ursprung der Kultur im Spiel, Reinbek, 1987. 15 Ibidem. 16 Jörg Senf, Das Vorkommen lernhemmender Sprachangst bei italienischen Studierenden, în: Interkultureller. Fremdsprachenunterricht: Grundlagen und Perspektiven, U.Reeg (Hrsg) a.O.O. 17 Robert M. Pirsig, Zen oder die Kunst ein Motorrad zu warten, aus dem
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
persönlicher Erhebungen în persönlichen Gesprächen. Speziell der Sprachunterricht bezieht die Lebensrealität der Studierenden mit ein. 25 Aus: Th.Mann, Der Bajazzo. 26 Giuseppina Tragni "Commedia dell'Arte - über das Potenzial der Commedia dell'Arte în der Körperarbeit mit Laien; Abschlussarbeit im Rahmen der Vollzeitausbildung zur Theaterpädagogin, Theaterwerkstatt Heidelberg, Oktober 2004. 27 aus:Ethnische Minderheiten în der Bundesrepublik Deutschland, Redaktion: Rita Polm (FernUni-Kurs) 28 zitiert nach Soziologiegeschichte Die Zeit der Riesen (GSG 5S.178). 29 ebenda S.80. 30 ebenda S.78
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
DAHME, Heinz Jürgen, RAMMSTEDT, Otthein (Hrsg), Simmel, Georg Schriften zur Soziologie - eine Auswahl, Frankfurt a.M. 1989. HABERMAS, Jürgen, Theorie des kommunikativen Handelns, Band1, Handlungsrationalität und gesellschaftliche Rationalisierung; Frankfurt a.M., 2. Aufl. 1997. HUIZINGA, Johan, Homo Ludens - vom Ursprung der Kultur im Spiel, Hamburg, 1987. LEIRIS, Michel, Die eigene und die fremde Kultur, ethnologische Schriften, Band1, Frankfurt a.M., 1985. MANN, Thomas, Sämtliche Erzählungen în zwei Bänden, Frankfurt a.M., 5. Aufl. 1995 POLACZEK, Dietmar, Geliebtes Chaos Italien, München 3.Aufl., 2000 REEG, Ulrike
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Chicago, 1988, p. 72. 26 Gerhard Bowering (ed.), The Princeton Encyclopedia of Islamic Political Thought, Princeton University Press, Princeton, 2013, p. 505. 27 Ibidem, p. 496. 28 Charles Kimball, op. cît., p. 102. 29 Ibidem, p. 103. 30 ' Abd al-Mun'im Munb, "If the People Want It, Why Not Apply Shari'ah în Egypt?", Al-Dustūr (Arab-West Report), octombrie 22, 2008, http://www.arabwestreport.info/en/year-2008/week-43/16-if-people-want-it-why-not-apply-shariah-egypt (accesat pe 13 noiembrie 2015). 31 Rachel M. Scott, op. cît., p. 6
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
20060501234759/http://mypage.bluewin.ch/ameland/Islam.html (accesat pe 26 noiembrie 2015). MAHER, Shiraz, "The roots of radicalisation? It's identity, stupid, 23 iunie 2015, http://icsr.info/2015/06/icsr-insight-roots-radicalisation-identity-stupid/ (accesat pe 14 noiembrie 2015) MUNB, 'Abd al-Mun'im, "If the People Want It, Why Not Apply Shari'ah în Egypt?", Al-Dustūr (Arab-West Report), October 22, 2008, http://www.arabwestreport.info/en/year-2008/week-43/16-if-people-want-it-why-not-apply-shariah-egypt (accesat pe 13 noiembrie 2015). PEW RESEARCH CENTER, "Muslims în Europe: Economic Worries Top
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să zicem parodia e amuzantă, dar nu ajută la NIMIC. Bucurenci mă gândeam că ești pentru construcția României, nu împroșcarea cu mai mult noroi. ADEVĂRATUL imn turistic al României e doar audio și se găsește pe pagina oficială > http://tr.im/imnro Fraților, eu am o nedumerire: înainte să discutăm despre valoarea artistică și de merketing al acestui imn, poate să-mi spună și mie cineva cum se traduce în limba română? Ce înseamnă? @David Nagy: Am ascultat și “adevăratul imn
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
revelație extraordinară pentru mine, citisem de multe ori, mi-a schimbat total punctul de vederea asupra istoria religiilor, si de mulți ani este punct de referință când scriu ceva în temă susnumită. încă o dată felicitări, a fost o dezbatere bună, im cer scuze pentru posibile greșeli gramaticale sau ortografice, nu-mi e limba maternă. ciao. nelli
Nimicul public in dezbatere la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83050_a_84375]
-
revelație extraordinară pentru mine, citisem de multe ori, mi-a schimbat total punctul de vederea asupra istoria religiilor, si de mulți ani este punct de referință când scriu ceva în temă susnumită. încă o dată felicitări, a fost o dezbatere bună, im cer scuze pentru posibile greșeli gramaticale sau ortografice, nu-mi e limba maternă. ciao. nelli Pe când o campanie “Mari Românce”? shut the f**k up mân ! habar n-ai de vreo definiție a termenului ‘habotnic’ . Altfel post-ul tău ar
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
Rodica Bin După ce ultimul său roman O poveste lungă fusese făcut literalmente praf de criticul Marcel Reich Ranicki, Günter Grass revine în luminile rampei cu o nuvelă avînd dimensiunile unui scurt roman, publicată zilele acestea la Editura "Steidl". Im Krebsgang (în pas de rac) - a fost lansată printr-o excelentă și perfect concertată campanie publicitară. Recenziile la noua carte a lui Günter Grass au umplut paginile de foileton ale marilor ziare germane cu cîteva zile înainte de data oficială - 5
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
mulți, dar care nu e mai puțin una dintre marile tradiții ale culturii europene: tipul de demers care privește cu melancolie evoluțiile contemporane a demarat o dată cu modernitatea și există numeroși autori, de la Spengler la Jung (Gegenwart und Zukunft), de la Huizinga (Im Schatten von Morgen)... Pînă la autori din altă categorie, romancieri ca Milan Kundera... Evident. După cum există și familia de spirite Edmund Burke, Joseph de Maistre, Lord Acton, Allan Bloom, foarte onorabile. Nu putem exclude nici una dintre aceste tendințe. Patapievici spune
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
reprezentant al UE sau NATO ( știți la cine mă refer, nu?) pregătit să închidă gura puținilor români care mai îndrăznesc s-o deschidă spunând că nu-l deranjează că structurile economice și sociale ale țării sunt infestate de securiști. Tr|im un moment prost. Ochiul vigilent al lumii s-a mutat dinspre Balcani spre alte zone fierbinți. După Irak va urma, probabil, Coreea de Nord, apoi cine știe ce altă zonă nefericită a globului. Numai aici, la porțile Orientului, după noi urmăm tot noi. Adică
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
Raicu, Al. Papilian - în Dicționarul discutat apare însă un articol închinat bunicului său, doctorul-scriitor Victor Papilian) dar, din fericire, avem acum pe lîngă o serie de lucrări datorate lui Cornel Ungureanu, Nicolae Florescu, Mircea Popa volumul Evei Behring, Rumänische Schriftsteller im Exil. 1945-1989 apărut în limba română la sfîrșitul anului 2001 și, în original, la Stuttgart în 2002. Un spațiu relativ mare este acordat, perfect justificat, scriitorilor basarabeni ( 39 de articole din totalul de 310); aflăm, astfel date importante despre scriitori
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
decenii la rînd, asupra includerii experienței trăite în textul liric și asupra rolului jucat de informația asupra ei în actul interpretării: „Dans ce dernier article j’essaierai de doner tous les détail qui aident à comprendre le poème (Du liegst im großen Gelausche...) sur Rosa Luxemburg et Liebknecht, tout en montrant combien il faut connaître de détails pour comprendre les poèmes des dernières années. Une Anti-lecture donc, mais pour cause”. Poemul, apărut în volumul postum Schneepart a fost conceput în timpul șederii
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
de publicistică. Simpla enumerare a unor titluri de carte indică traseele călătoriilor pe care Richard Wagner le-a făcut: Ausreiseantrag (Cerere de plecare din țară); Sonderweg Rumänien (România - o cale de excepție); Begrüssungsgeld (Primă de sosire): Der Himmel von New York im Museum von Amsterdam (Cerul din New York în Muzeul din Amsterdam); Giancarlos Koffer (Valiza lui Giancarlo), Mit Madonna in der Stadt (Cu Madonna prin oraș); Der Leere Himmel - Reise in das Innere des Balkans (Cerul gol - călătorie în interstițiile Balcanilor); Habseligkeiten
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
a mai născut un ciclu de poezii sub titlul Heisse Maroni (Castane fierbinți), un motiv într-o anumită măsură de proveniență sud-europeană... R.B.: Ați scris și un volum de proză scurtă cu un titlu aproape turistic: Der Himmel von New York im Museum von Amsterdam (Cerul din New York în Muzeul din Amsterdam). Cum s-a născut această carte? R.W.: Am fost de mai multe ori la Amsterdam, era pe-atunci pentru mine un oraș foarte interesant prin caracterul său pronunțat internațional
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
evident anticomunist. Aparea în 1964 la Madrid avându-l redactor-șef pe Horia Stamatu. Mai trebuiesc amintite, ca publicații importante, „Semne. Revistă de gândire, artă și literatură”, la Paris 1960- 1963, „Prodomos. Foaie de gând și apropiere creștină” la Freiburg im Breisgau, „Mele. Carta Internacional de Poesia”, fermecătoare revistă editată de Ștefan Baciu în Honolulu, ca și revista „Dialog” fondată în 1977 de Cercul democrat al românilor din Germania, sau valoroasa „Revistă a Scriitorilor Români” apărută la München (1962-1990), organ al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
numar de bilete vândute (131.525) filme de mare spectacol și cu subiecte foarte atractive ca “Beresina” (119.637) sau “Heidi” (82.241). De aici și tema uneia dintre dezbaterile propuse de Festival: De unde gustul publicului elvețian pentru non-ficțiune? “Mais im Bundeshuus” (“Le genie helvetique”) - câștigătorul premiului pentru cel mai bun documentar în acest ianuarie la Solothurn - are toate șansele de a deveni un mare succes de public, și aceasta nu doar în Elveția. Este un film despre ce se petrece
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
partizanii experimentelor riscante, cât și adversarii acestei tehnologii revoluționare. Cine va câștiga, ce înseamnă acest câștig, care e prețul lui?! Sunt întrebările acestui film plin de suspans, un adevărat thriller politic, care se urmărește realmente cu sufletul la gura. “Mais im Bundeshuus” este un film ce ar trebui văzut și de publicul nostru, cum ar trebui văzut și “Hans Hilft - Ein rumanisches Abenteuer”, un documentar cu tematică românească, dar cu protagonist elvețian: Hans Koller, un pensionar de 67 de ani, fost
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
Pavel Șușară În cartea sa atît de neobișnuită, apărută la Postdam în 1931, Müller & Kiepenheuer Verlag, pe numele ei adevărat Kunstideologie " Stabilität und Aktivität im Kunstwerk, adică Ideologia artei " stabilitate și activitate în creația artistică, în care stabilitatea și acțiunea au mai degrabă înțelesul de static și activ, Hans Mattis-Teutsch face o adevărată radiografie a universului artistic, a creativității ca act asumat, pornind de la enunțurile
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
deplin al unui umanism în sine, fără urmă și fără context. II. De la Ideologia artei la Constructivismul social În cartea sa atît de neobișnuită, apărută la Postdam în 1931, Müller & Kiepenheuer Verlag, pe numele ei adevărat Kunstideologie - Stabilität und Aktivität im Kunstwerk, adică Ideologia artei - stabilitate și acțiune în creația artistică, în care stabilitatea și acțiunea au mai degrabă înțelesul de static și activ, Hans Mattis Teutsch face o adevărată radiografie a universului artistic, a creativității ca act asumat, pornind de la
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
incursiuni le oferă albumul de fotografii și texte apărut la Editura Knesebeck, unde Herlinde Koelbl și-a publicat de altfel majoritatea lucrărilor în excelente condiții grafice, devenite între timp, adevărate sisteme de referință pentru specialiști și publicul cultivat. In albumul Im Schreiben zu Haus - wie Schriftsteller zu Werke gehen, titlu pe care l-aș traduce Scriitorii la ei acasă, obiectivul aparatului de fotografiat și microfonul autoarei înregistrează încăperile, mîinile, instrumentele de scris, chipurile, vocile scriitorilor: Ernst Jünger, Herta Müller, Christa Wolf
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
mai ales în imaginile din albumul Urmele Puterii. La sfîrșitul seriei de portrete, Gerhard Schröder adoptă atitudinea unui manechin, ținîndu-și trabucul în dreptul feței ; la începutul carierei, brațele îi atîrnau paralel cu corpul, dîndu-i un aer întrucîtva neajutorat. Și în albumul Im Schlafzimmer/ In dormitor, pe care l-am realizat fotografiind oameni și dormitoare în șase metropole: Londra, Paris, Roma, Berlin, New York și Moscova, le-am spus "modelelor" că pot alege ce postură preferă. Am fotografiat încăperea ca atare - și ea transmite
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
țării respective, pentru că, desigur, în mâinile lor șade viitorul. Din păcate, după părerea mea, în loc să dea un exemplu pozitiv tineretului din România, clasa politică dă un exemplu cât se poate de negativ și de acesta se leagă presa din Occident. IM: Înainte de ’89, din cauza cenzurii politice, comunicarea dintre România și restul Europei era inevitabil obstrucționată. Ce se întâmplă, însă, după ’89? Reușesc românii să se facă auziți din punct de vedere cultural? DD: Din păcate, nu se știe prea mult despre
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
și le publică în condiții excelente, însă n-au mijloacele de difuzare în străinătate. Din cauza considerentelor bănești, editurile din România nu au posibilitatea să încheie contracte cu edituri de anvergură din Occident astfel încât publicațiile lor să ajungă pe piața occidentală. IM: Credeți că este vorba doar de o chestiune de profitabilitate? Sau este posibil ca această deficiență de comunicare să se datoreze și unei anumite pierderi prin traducere, unei anumite inaccesibilități culturale? DD: Asta desigur are un rol de jucat în ceea ce privește
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]