496 matches
-
populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
veche, Bran și Maranda, de la Heci; - Liniuța - loc pe unde altădată trecea o linie ferată îngustă, pe care se transporta pietriș și nisip cu vagoneți trași de cai, de la Siret la Gara C.F.R. Heci - Lespezi; - Livada - partea de nord a Imașului, lângă satul Buda, unde a fost o livadă. În timpul comunismului, în zonă a existat un Centru de Cercetări Agricole, condus de inginerul Dornescu, desființat în 1998; - Lotul lui Avdei - se află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Brăteni, viitorul Târg Lespezi aparțineau Spătarului Constantin Negre și Banului Ioan Pătrașcu, care erau cumnați. Vecini la Sirețel erau Stavarache Bosie și Nicolae Bosie, care s-au opus înfiițării târgului, deoarece vitele care erau aduse la târg sau crescute pe Imașul târgului pentru a fi vândute le stricau moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate cu proprietarii. Țăranii erau nemultumiți de birurile și dările
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Avea 393 de contribuabili. Locuitorii erau bunișori gospodari. Vatra satului avea 43 de fălci. Moșia era proprietatea statului, fostă a Mănăstirii Probota, cu o suprafață de 1163 de fălci din care 803 fălci cultivabil, 200 de fălci de pădure și imaș, 100 de fălci fânaț și restul mlaștini și locuri neproductive. Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de capi de familie și 1537 de suflete (742 B și 795 F), 300 israeliți. Avea 311 contribuabili. Vatra satului era pe proprietățile lui Samuil Meyer Hofer și avea întinderea de 224 de fălci, din care 180 de fălci eau imaș și pădure, iar restul cultivabile. Era reședința plasei Siretului de Sus. Avea o biserică, o școală rurală de băieți și fete („Dicționarul geografic al județului Suceava”, de Serafim Ionescu - 1894). - 1911 - târgul Lespezi era descris de învățătorul Al. Bratu, în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fabricii de sticlă). Erau mai multe ateliere meșteșugărești: rotărie (Șultz), fierărie (Grigore Airinei), frizerie și mici magazine (dugheni), o măcelărie lângă actualul monument al eroilor și un mic abator lângă podul de peste Siret, distrus de bombardamente. Mai spune că pe Imaș era un aerodrom, deservit de șase avioane. Își amintește și câteva nume de piloți locali: Starler, Ionoscuți, Mateescu. Judecătoria care era amplasată lângă Casa Grigorescu, peste drum de actuala poliție, era deservită de 4 judecători și șase avocați. Fabrica de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
războaie mondiale, fabrica de sticlărie din Lespezi sponsoriza echipa de fotbal care activa în divizia B. De echipă se ocupa contabilul-șef al fabricii, Steinberg, care era și ginerele proprietarului fabricii, ce locuia la Botoșani. Terenul de joc era pe Imaș, lângă oborul vechi. Dintre jucători și-i amintesc pe Petru Străchinaru și Ioan Moglan, care aveau să se ocupe de reorganizarea echipei după război. Prin anii Ă60, echipa a fost reorganizată sub numele de „Siretul Lespezi”, condusă la început de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I. Cârdei , Dan Hatmanu și alții. Profesorul și pictorul N. Popovici s-a născut la Lespezi, județul Baia, în 1885, într-o familie de învățători. Ajuns la Iași, a locuit pe Sărărie, dincolo de casa lui C. Stere, pe atunci aproape de imaș. Fiindcă în locuința de pe Sărărie primea și prieteni precum St. Dumitrescu, N. Tonitza sau Tarasov, salteluța lui adusă de la Lespezi, nu le ajungea niciodată tuturor, așa încât gazda, care obișnuia să doarmă la margine, se trezea întotdeauna alături de salteluța întinsă pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sosit probabil din greșală, am găsit și o poezie. Neștiind cum s-o comentăm, o transcriem, așteptând o reacție la gest. Caniculă: "Ea șade la umbră cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald lumea se scaldă// Niște dame stau pe bancă/ povestesc de altădată/ Stau vreo doi băieți la umbră
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
toporul o căruță de lemne pentru foc, primind ca plată câte un blid cu sâmburi de dovleac. Nu-i vorbă, ei își recuperau prejudiciul imediat ce „le venea apa la moară”. Vara, Sile și Rică păzeau vacile neurcate la Bârlog, pe imașul Băii, lăsându-le câteodată de izbeliște cu riscul de a pătrunde în grădinile cu trifoi și lucernă de la poalele Buzăului, și a se bolohăni la stomac din cauza nutrețului prea crud. Acolo, pe câmp, Rică aducea făină de porumb de la moară
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Acolo, pe câmp, Rică aducea făină de porumb de la moară pentru mămăligă, iar Sile mulgea pe rând vacile bunicii și fierbea laptele într-un nelipsit ceaun, de unde mâncau pe săturate și alți băietani de vârsta lor ce căscau gura pe imaș. Când una din vaci căpătă o boală infecțioasă gravă, urinând cu sânge, boală denumită în termeni populari „curșeală”, cei doi păzitori au fost trimiși de bunica la farmacistul veterinar Tudor Galinschi, după o sticlă cu soluția medicamentoasă de tratament. Pe
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de la biserică și până la gară, sau pârtia naturală din grădina lui Gaiț, de sub dealul Barbușca. Duminica schiam pe dealul Buzăului cu platoul natural numit „Tarnă”, pe pârtia versantului de nord al Barbuștii, botezată „Bulatău”, ori pe dealul Morarului, un imens imaș în pantă unde vara pasc oile, iar mai recent adăpostește stâna viceprimarului Vasilică Lucan, zis „Prunaru”. Când iarna era geroasă și râurile Moldova și Moldovița înghețau bocnă, cei care aveam patine jucam hochei pe terenuri improvizate, cu mantinela și porțile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
vițelușe și o capră bezmetică „de-a lungul și de-a latul lumii”, cum ne plăcea nouă să glumim. În ziua aceea, dimineața se ivi neașteptat de răcoroasă, aducând cu ea un cer amenințător, de cerneală. Totuși, am ieșit pe imaș, hotărâți să nu ne abatem departe de sat. Ne-am Îndreptat spre dealul vechii biserici, spre liziera de salcâmi. Stâlpii de Înaltă tensiune, impozanți În structura lor, ne Întâmpinau fantomatici și amenințători... Lola lipăi cu limbuța În paharul de coniac
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cifru, cum își amintește că avea tatăl său acasă o piedică ce prindea gleznele cailor, apoi se fixa la mijloc într-un anume mod, că-n timpul războiului, prin '44, cînd niște soldați au vrut să-i ia calul de pe imaș, n-au putut-o face, au venit în sat, au întrebat al cui e calul, apoi i-au pus automatul în spate și l-au dus pe imaș. Cineva, între timp, mînase calul într-o pădure de salcîmi și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
prin '44, cînd niște soldați au vrut să-i ia calul de pe imaș, n-au putut-o face, au venit în sat, au întrebat al cui e calul, apoi i-au pus automatul în spate și l-au dus pe imaș. Cineva, între timp, mînase calul într-o pădure de salcîmi și-au început cu toții să-l caute. Cu primul prilej, taică-su a șters-o din fața puștii, întorcîndu-se în sat a doua zi spre seară, călare, cu piedica metalică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
coama pădurii mari prin care apa neasemuit de rece și de bună la gust era dusă În fostele case boierești din târgul Vasluiului, În palatul Mavrocordat, prin una din primele rețele de aducțiune de apă potabilă de pe aceste meleaguri, peste imașul satului și peste satul cu oameni frumoși și buni, peste sufletele unor oameni În genere săraci, greu Încercați de schimbarea de regim și de schimbări de tot felul. Razele de aur Îl Încălzeau și pe Va, doar că acesta nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
îmbibă fotografiile. Se desfac florile albe în vârful salcâmilor ianuarie sfidează anotimpurile. Mirosul resuscitează memoria. Portocala de Crăciun, una împărțită la cinci, a cincea parte încă o dată tăiată în trei tata, de dragul nostru, spunea că ni-i plac portocalele. Mirosul imașului ars sub copitele vacilor, mirosul harbuzului furat din grădina părintelui Tatu, mirosul bălții în care peștii zgâriau cerul de august limpede. Genia, despre ce ispitire îmi vorbești? Amintirile nu mi-au ținut loc de pat plin, de fagure pe limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Ionela a devenit ciobăniță la turma de sterpăciuni a satului. Peste o sută de capete de oi nemulgătoare, de mioare, de miei, de berbeci și batali îi dădeau mari bătăi de cap proaspetei păstorițe pentru că se răsfirau grupuri-grupuri pe tot imașul străjuit de ogoare cu diferite culturi atrăgătoare pentru ovine, oricând pregătite de mari stricăciuni. Din tot necazul, Ionela s-a ales și cu oarece bucurii, anume că băiatul cel bubos al scripcarului se mai furișa adesea prin lanurile de păpușoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Dar și mai mult au avut de pătimit odată cu venirea burnițelor mocănești, pătrunzătoare până la măduva oaselor când fata își proteja capul și spatele cu un sac mare de rafie transformat într-un fel de glugă. O zi-lumină stătea în imensitatea imașului, așteptând cu înfrigurare înserarea când apărea din pâcla deasă Gheorghiță-ibovnicul. Cât despre școală, nicio sinchiseală, dar și nicio sminteală... Numai dirigintele a venit de două ori și a încheiat un proces-verbal cum că eleva este plecată din localitate, dar i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
până la sfârșitul verii va avea numai succese. În primul rând se gândea că va trece printre fruntași clasa acelui an, astfel să aibă timp berechet a se zbengui după pofta inimii în vacanța ce va urma după puțin timp. Pe imașul ce se întindea de la pârâu până sub pădure, cornutele alergau după iarba gustoasă și, pentru că soarele își întețea dogoarea, pe unele le necăjeau bondarii și începea strechea, dând de furcă văcarului. Fiind absorbită de minunata priveliște, își petrecu o mână
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
s-a așezat pentru a privi peisajul deosebit de frumos, pe care nu-l vedea pentru prima oară, dar de care era încântată mereu. A continuat să meargă spre șipot căutând cu atenție cărarea, ca nu cumva să devieze calea spre imaș și din întâmplare să nimerească peste vreo cornută care nu știe decât să dea cu capul indiferent cine-i iese în cale. În sfârșit a ajuns la șipot, a pus ulciorul la umplut, a luat o gură bună de apă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
mica gospodărie, s-a îngrijit așa cum o făcea zilnic, s-a așezat în genunchi în fața icoanei și s-a rugat cum l-a sfătuit mama. A adormit fiind obosit și imediat a intrat în vis. Se făcea că este pe imașul satului unde lui îi plăcea foarte mult. În vis a văzut verdele crud al ierbii peste tot, cald și bine iar concertul păsărilor, broaștelor și greierilor era absolut fermecător. Fluturi mulți îmbrăcați în culori dintre cele mai deosebite și mai
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
voie să iei câteva tulpini pe care le fierbi vreme de mers o mie de metri. Apa în care a fiert floarea de foc o răcești și după aceea îmi speli bine rănile. Mergi apoi pe drumul care duce către imaș unde vei găsi bălegar de cal pe care-l vei amesteca cu pământ negru. Amestecul acela îl învelești într-o cârpă cu care îmi legi rănile. După șapte zile desfaci cârpa și vei vedea că rănile mele sunt vindecate. -Bine
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Un sondaj realizat de IMAȘ în ianuarie, comandat de Adevărul, arată că, în acel moment, Partidului Poporului al lui Dan Diaconescu ar intra în Parlament cu 9% din voturi. Locul cinci este ocupat de PRM, care are șanse să se vadă instalat confortabil în Parlament
Sondaj: PSD şi PNL deţin peste jumătate din încrederea românilor. Partidul lui Dan Diaconescu - 9%, UDMR nu mai intră în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/49074_a_50399]