390 matches
-
respective. Pentru creștini acesta a fost pentru mare parte din Evul mediu Sfântul Ierusalim, mai târziu Grădina Edenului, Grădina Mănăstirii, care era făcută după dorințele ului. Punct important al acestor închipuiri a fost grădina franceză în stil baroc. După Iluminism imaginările despre grădina Paradisului au fost înlocuite tot mai mult cu un peisaj străvechi, o lume dinaintea civilizației, deci tot în fața căderii în păcat. Pentru ecologiștii din ziua de astăzi, ul este mai mult o pustietate, o pădure străveche sau un
Rai () [Corola-website/Science/296769_a_298098]
-
chiar rasism din parte romilor creștini împotriva celor musulmani. O scenă din piesă se petrece pe Strada Ederlezi din Istanbul. Ai povestit că Ederlezi este numele unei sărbători a romilor musulmani, că strada Ederlezi nu există de fapt și că imaginarea unei străzi cu acest nume în Istanbul este un element critic/ subversiv al piesei. Ce alte elemente subversive mai sunt presărate în piesă și la ce se referă ele? În orice caz, piesa în sine este foarte critică la adresa societății
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
în primul rând de „lucruri putând să se întâmple”. În ansamblu, studiul lui Toma Pavel reușește să submineze, cu argumente greu de contestat, simpla opoziție „ficțiune”/„realitate”. Nimic nu este mai puțin liniștitor (în special pentru adepții pozitivismului logic) decât imaginarea unui univers în care ficțiunea apare situată pe „o scară continuă de lumi mai mult sau mai puțin «adevărate», mai mult sau mai puțin «ficționale», și ale căror intersectări definesc realitatea umană”148. Discutând concepția despre referință a lui Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
din Lumea a Treia au căutat apoi În aceeași direcție, printr-un fel de proces de imitare, mijloacele de a se reasigura (Kedourie, 1985). Teoria difuzionistă caracterizează Împrumuturile identitare, dar privește culturile ca pe niște entități monolitice: ea nu permite imaginarea unor amestecuri Între elementele Împrumutate și elementele autohtone. Liah Greenfeld Încearcă să integreze această posibilitate: naționalismul provine, după părerea ei, din „resentimentul” pe care Îl Încearcă elita unei comunități date față de o putere mai bine poziționată și mai stăpână pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
arată, de altfel, că populația comunelor „roșii”, uneori comuniste, din jurul Parisului sau Marsiliei a votat, cel puțin În parte, cu „Frontul Național” la mijlocul anilor ’80. Cercetările lui Jean-Pierre Deconchy În mediile catolice (Deconchy, 1980) sau lucrările lui Thomas Pettigrew permit imaginarea unei prestructurări sociale a rigidității mentale. Deconchy vede În autoritatea preceptelor tradiționale o tendință a grupului de apartenență care reglează opiniile fiecăreia dintre entitățile sale atunci când acestea sunt confruntate cu situații ce le șubrezesc credințele. Această orientare nu este automată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de „ideologeme”: 1) mitul „sângelui pur” și imperativul păstrării lui; 2) convingerea referitoare la inferioritatea naturală a unor grupuri percepute ca infraumane, În virtutea moravurilor lor considerate „sălbatice” ori „barbare” sau a culorii pielii (negri din Africa, indieni din America); 3) imaginarea unei diferențe ierarhice Între descendențe pe care calitățile ereditare le disting și le opun, de unde ideea unei „lupte” fatale În rândurile populației aceluiași regat (În acest caz, regatul Franței, Înaintea inventării națiunii franceze), Între nobili, descendenți din strămoși cuceritori și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
și o abilitate de transmitere a stărilor mentale și intenționalității (Burkart et al. 2009) fără echivalent în lumea altor primate. Trăsăturile antropologice și capacitatea cerebrală documentată a primelor hominide lămuresc ușor preferința majorității paleoantropologilor către analogii extrase din primatologie, pentru imaginarea primelor societăți umane (Clark 1997; Foley & Lee 1996). Semnificativ, această opțiune amenință să sustragă din raza de acțiune a modelului etnografic un uriaș interval de timp, în fapt, în cea mai conservatoare accepțiune, aproximativ de 90% din intervalul dintre 2
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
scris, autoadministrat prin poștă sau completat cu ajutorul operatorului de interviu; chestionar prin telefon); * asociațiile libere, nestructurate de idei, workshop-uri și alte forme structurate de dezbatere (cum ar fi "focus-group"). Brainstroming-ul este folosit pentru producerea de idei interesante sau noi, pentru imaginarea de soluții, pentru clasificarea unor termeni valorificând și dezvoltând creativitatea indivizilor și a echipei. O parte din aceste instrumente de culegere a informațiilor care servesc la diagnoza și analiza nevoilor de formare pentru realizarea unui oferte educaționale menite să fie
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
ale noilor științe morale. Ordinea socială existentă, pe care tipurile de stat anterioare o consideraseră mai mult sau mai puțin fixă și care se perpetuase sub privirile atente ale statului, era pentru prima dată supusă unei administrări active. Devenise posibilă imaginarea unei societăți artificiale, modelată nu de tradiție și de istorie, ci de criterii conștiente, raționale și științifice. Ordinea socială putea fi Îmbunătățită până În cel mai mic amănunt: igienă personală, regim alimentar, creșterea copiilor, gospodărirea casei, atitudine, recreere, structură familială și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
inferioară a râului Shire a eșuat din două motive majore, esențiale pentru Înțelegerea limitelor planificării extrem-moderniste. Primul este acela că proiectanții au operat cu un model de mediu agricol standard pentru Întreaga vale și tocmai această premisă a făcut posibilă imaginarea unei soluții generice și aparent permanente pentru toți agricultorii: rotația culturilor. Acesta era un răspuns static și rigid la un mediu dinamic și variat. În schimb, țăranii aveau un repertoriu flexibil de strategii, pe care le aplicau În funcție de momentul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
vom da un exemplu concret aranjând în fața lor 4 monede diferite (pregătite în prealabil) spunându-le să facă și ei același lucru cu literele. 2. PROBA DE ORIGINALITATE Această probă presupune încheierea în cât mai multe feluri a unei întâmplări (imaginarea sfârșitului unei povești începute dar neterminate). Ea vizează originalitatea. Cotarea originalității a fost dificilă, criteriile fiind greu de stabilit. Considerăm veridică și totodată operantă numai acea notare în cadrul căreia produsele individului se raportează la grupul dat, adică la grupul școlar
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
cât mai multor asemănări între cei doi termeni ai fiecărui cuplu: prună -piersică oră - săptămână pisică - șoarece munte - lac lalea - garoafă pătrat - cerc Sarcini imaginativ - inventive: Găsirea finalului unei povești date; • Elaborarea intrigii care a dus la un anumit deznodământ; • Imaginarea unui posibil dialog cu învățătorul întâlnit după 20 de ani; • Arătând elevilor imagini - scene (sau povestindu-le) găsirea a cât mai multor răspunsuri la întrebările: Ce s-a întâmplat înainte de această situație? Ce se va întâmpla în viitor? • Completarea unor
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
poate chiar adesea, la aceste patru teze: î1) n-avem deloc a ne teme de zei; î2) nici de moarte; î3) putem suporta durerea; î4) și putem aștepta fericirea. Astfel încât, după această extremă sinteză, putem reveni la analiza care permite imaginarea - personal, țin la ordinea care urmează - gândirii lui Epicur ca fiind construită în jurul unei fizici etice î1), al unui ateism liniștit î2), al unei algodicei păgâne î3) și al unui ascetism hedonist î4). Scopul mărturisit? Acela de a trăi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lua Springfield Armory și voi trage glonțul care este pe țeavă, și-mi voi zdrobi inima și vom avea pace, și vom sta Împreună pentru totdeauna. Emma apăru În timp ce, Împietrit de imaginea viscerelor ei, Antonio se cufunda din nou În imaginarea unui final teatral de crudă răzbunare: s-o stropească toată cu benzină, chiar când se Îndrepta spre metrou, doi kilometri, singură, vulnerabilă și fără vreun adăpost pe marginea străzii. Canistra plină e deja pregătită În spatele scaunului. Și Îi va da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
6. Tehnica „Harta obstacolelor” 353 13.2.1.7. Fișa personală 354 13.2.1.8. Învățarea pe baza inteligenței emoționale. Dezvoltarea de sentimente în mediul de învățare 354 13.2.1.9. Analogiile 354 13.2.1.10. Tehnica imaginării 355 13.2.1.11. Metoda SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gândirii) 356 13.2.2. Metode centrate pe observație 357 13.2.2.1. Observarea sistematică și independentă 357 13.2.2.2. Metoda
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la care „sensul reușește să decoleze, dacă se poate spune așa, de pe fundamentul lingvistic de la care a pornit” (Lévi-Strauss, 1978, p. 252). Atât în analiza conceptuală, cât și în exemplele cu impact instrumental, Claude Lévi-Strauss ne oferă argumente sensibile pentru imaginarea unui posibil model al comunicării. Chiar dacă aceste coordonate se desfășoară mai degrabă la un nivel implicit decât explicit, regăsim un model al sistemului de atitudini care poate fi ușor - și cu folos - translatat într-un model al fenomenului comunicațional. „În
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
experiență și cunoaștere” (apud Dumitru, 2000). 13.2.1.5. Tehnici de prospectivătc "13.2.1.5. Tehnici de prospectivă" Sunt deosebit de utile pentru a motiva învățarea la nivel individual sau de grup. Ideea unei astfel de tehnici rezidă în imaginarea rezultatului activității de învățare (care pare acum grea, obositoare și adesea chiar inutilă) ori a rezultatului maximal al tuturor activităților de învățare dintr-o anumită perioadă. Astfel, un student care învață la o materie dificilă își poate imagina satisfacția pe
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar trebui să am?” va fi genul de întrebare la care ar trebui să răspundeți). Utilizarea didactică cea mai des folosită a analogiilor este în cadrul unei alte metode - sinectica. 13.2.1.10. Tehnica imaginăriitc "13.2.1.10. Tehnica imaginării" Reprezintă o tehnică ce pornește de la ideea că grupul trebuie, într-o primă etapă, să găsească ideea centrală a unor dorințe în legătură cu o problemă pe care o consideră în acel moment ca fiind nerezolvabilă. Pentru aceasta, toți membrii sunt direcționați
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se datorează unei încrederi prea mari în forțele proprii (în sensul că viitorul posibil le-ar apărea ca fiind sigur), ci dimpotrivă, lipsei de exercițiu în a-și dori mai mult (viitorul sigur ocupă și locul viitorului posibil). Or, tehnica imaginării ne oferă chiar posibilitatea de a ne dezvolta capacitatea de mobilizare în direcția unor obiective maximale. În următorul pas, grupurile vor trebui să încerce (folosind toate modalitățile de expresie și fără a respinge vreo idee) să identifice posibilele soluționări pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
l-a primit fiecare, iar cei din cercul exterior primind sarcina de a-i observa pe primii. În ceea ce privește pregătirea cadrului didactic pentru o astfel de activitate, aceasta este relativ simplă în aparență: ea include două momente importante - alegerea texului și imaginarea/proiectarea unor întrebări cu răspuns deschis. Spunem că acest rol al profesorului este simplu doar în aparență, deoarece de modul cum este ales textul și de tipul de întrebări depinde, într-o bună măsură, startul metodei (subliniem, încă o dată, că
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
clasei și să implice elevii în calitate de cercetători. Astfel, aceștia învață cum să caute, să organizeze, să stocheze, să selecteze și să opereze cu informația. VI. Proiectarea activităților de învățare și planificarea Această etapă este extrem de importantă din două motive: • implică imaginarea unor activități/experiențe de învățare atractive și relevante, care să utilizeze cât mai bine resursele umane, materiale, de timp și procedurale avute la dispoziție; • impune planificarea riguroasă a activităților, astfel încât să se asigure continuitatea și coerența întregului proiect. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
devină prilej de satiră și revoltă, dar și refugiu în spațiile înalte ale poeziei și purității. Nopțile migratoare, cea dintâi și cea mai izbutită carte, este prefațată elogios de Alexandru Paleologu, care îl raportează pe autor la Hölderlin, pe temeiul imaginării similare a unei Grecii ideale și subliniază câteva dominante ale acestei lirici: orfismul, incantația centrată asupra principiului feminin ca factor cosmogonic. Figura mamei, nostalgia apelor amniotice sunt constante ale imaginarului lui V., care îmbracă o formă imnică, de unde și situarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
emoțiile: 1) operația de auto-evaluare/autoapreciere (mecanismele care intră în acțiune atunci cand persoană trebuie să vorbească despre sine); 2) reflecția asupra propriei persoane declanșează, de asemenea, mecanismele de autoapreciere, conducând la instalarea emoțiilor; 3) memoria unei experiențe emoționale trecute; 4) imaginarea unei situații; 5) faptul de a vorbi despre un eveniment emoțional trecut; 6) empatia; 7) instruirea noastră de către alții în legătură cu ceea ce înseamnă emoționalul; 8) violarea normelor sociale; 9) asumarea voluntară a apariției emoțiilor 204. Dintre toate aceste motive care activează
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
să-și imagineze p.s. iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de către comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea de cauze false” datorită incapacității cognitive sau interesului de a identifica alte cauzele decât cele reale. Pe fondul unui deficit de cunoaștere a cauzelor, formularea problemelor-cauză poate deveni un instrument al manipulării de către actorii sociali. În această ipostază, formularea problemelor-cauză
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
la Nalimov). Indiferent de denumire, această nouă stare de conștiință se afirmă atunci când căutarea nu mai apelează la rațiune și spirit critic, ci la depozite subconștiente, preraționale, a căror activare reclamă expansiunea conștiinței. Desigur, marea capcană a unei astfel de imaginări a relației critice este scoaterea din ecuație a spiritului critic și chiar a rațiunii speculative, pentru că relația cu sistemul observat este de natură nonspeculativă, conduce la contopire. Soluția trebuie să introducă În ecuație ficționalizarea, cu mecanismele ei specifice, deoarece ea
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]