248 matches
-
consumator. Modelul feminin/ Modelul masculin sau Femeia-Obiect/ Bărbatul-Obiect, iată cele două embleme, cei doi poli fundamentali ai societății de consum, care, de fapt, îi întrețin, îi alimentează mulțimea de superficii evidente. La Toscani însă, același Om reprezentat într-o simetrie imagologică specifică sieși este chiar cel care umple vidul existențial nu altcumva, ci fără cuvinte sau cu extrem de puține cuvinte (a se vedea cazul imaginii cu cele trei inimi inscripționate cu numele raselor umane). De fapt, Toscani nici nu are nevoie
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
găsit nicio cale de rezolvare, cel puțin deocamdată. Între Toscani și Baudrillard se sapă, iată, o prăpastie de netăgăduit, Omul filozofului francez neavând ce căuta în tabloul fotografului italian, tot așa precum nici corpul Omului lui Toscani nu este definit imagologic și exploatat publiictar la fel ca în cadrul sistemului de gândire baudrillardian. Două entități disjunse, așadar, ce redau tipuri diferite de realități, pentru că Toscani nu vede sexualitate și erotism în corpul autopsiat, precum nici Baudrillard nu poate distinge problemele grave ale
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
spus întodeauna cuvântul. E un alt mod de a vedea viața din jurul, dar și din lăuntrul tău, cel mai bun mijloc de a contura tu însăți (însuți) ca ființă cu rațiune și afect ce te afli o reprezentare aproape de completitudine imagologică a lumii în care te străduiești să exiști. Ca sfânt sau ca simplu păcătos. Destinul personal este, până la urmă, o semiotică destul de greu de deslușit încă pentru fiecare dintre noi. Împletirea aceasta greoaie și frumoasă, în același timp, de itinerare
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
păcate, pentru anumite spirite postmoderne (existente nu numai în sfera politicului, ci și în toate celelalte sfere constitutive ale corpului statal contemporan) - altor asemenea atribute conferite ființei umane de-a lungul vremii, fiecare dintre ele așezat, evident, pe palierul său imagologic restrictiv, precum Homo ludens, Homo communicans, Homo faber, Homo artifex ș.a. Homo fraudens identifică, de fapt, acel individ al momentului actual, care își dedică până la ultima suflare viața tărâmului întunecat al ilegalităților și al machiaverlâcurilor de tot felul. El distruge
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
de vedere ar trebui acționat la nivel de politici economice, asta dacă nu se dorește a se instaura cu forța un cu totul și cu totul alt mers general al lucrurilor decât cel cunoscut până acum. Din punct de vedere imagologic însă, ultima și cea mai puternică reprezentare nu numai a insuficienței pseudomodelului capitalist din ultimul sfert de veac parcurs - pseudomodel așezat cu o deosebită insistență, prin varii strategii de marketing politic, în ochiul viu al nației române -, cât și a
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
1. În afara invaziilor și a ocupațiilor militare străine succesive (rusă, mai întâi, turco-austriacă, mai apoi), care au produs și întreținut diferențiat efecte de natură economică, socială, politică și administrativă în societatea românească, anii convulsivi ai crizei au prilejuit, sub raport imagologic, benefice contacte cu reprezentanții altor lumi și civilizații, contacte pe care normalitatea în cel mai bun caz le-ar fi amânat, dacă nu și anulat. Faptic, reamintind ceea ce am evidențiat în cuprinsul unui alt studiu 2, conflictul crimeean a inaugurat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și imaginar În schimbarea discursului Puterii, de la stalinism la național-comunism, trecând prin măștile tranzitorii ale centralismului democratic, etatismului paternalist, În promulgarea unei societăți de tranziție În care modelul liberal democrat a fost și cred că Încă este doar o referință imagologică controlată, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a unei noi clase de manageri politici și economici provenind din structurile unei societăți autarhice, nedemocratice și anti-liberale. Motive pentru o investigare a tranziției culturale românești Pornesc de la premisa că În România a avut
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca formă de adaptare obligatorie, Încă una venită din regulamentele instituțiilor statului. Descrierea românului de după 1989 a devenit o preocupare favorită a unor categorii diferite de cercetători, analiști și eseiști, redeschizându-se astfel capitolul definițiilor etnopsihologice reactualizate În descrieri culturale imagologice. Încercarea de a ajunge iar la „românul generic”, românul transcendent, a fost cu atât mai Întemeiată cu cât renașterea unei Mitteleuropa ori Zentraleuropa arată că unele modele culturale sunt „transcendente” atunci când europenitatea europenilor este rediscutată. În acest punct s-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
curente de azi. Sunt de părere că o discuție despre românul „generic” are ca miză modelul cultural autohton și că o privire diacronică asupra variantelor acestui român generic merită atenția cititorului, tocmai pentru a se sesiza construcția imaginarului sub formulările imagologice. „Noutatea” omului este o teză adânc Înrădăcinată În fundamentarea religioasă a culturii europene, și ea nu a dispărut, chiar după așa-zisul „sfârșit al istoriei”. Ne putem Întreba, desigur, de ce avem nevoie de „noutatea omului”. La această Întrebare răspunde Înțelesul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
indivizi reprezentativi ori generici pentru aceste modele, În genul popular În epocă al lui Hermann Keyserling 2. Studiile despre imaginar vorbesc despre „invenție” mai ales În cultura scripturală a hărții, ori cea a reprezentării trecutului În muzeu, ori În cea imagologică a recensământului 3, În invenția imagologică a unor părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modele, În genul popular În epocă al lui Hermann Keyserling 2. Studiile despre imaginar vorbesc despre „invenție” mai ales În cultura scripturală a hărții, ori cea a reprezentării trecutului În muzeu, ori În cea imagologică a recensământului 3, În invenția imagologică a unor părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
IV, București, 1971, 1975; Heinrich Mann, Țara huzurului, București, 1971; Alfred Andersch, Winterspelt, București, 1980; Arthur Schnitzler, Întoarcerea lui Casanova, introd. trad., București, 1982, Nuvele, introd. trad., București, 1984; Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, introd. trad., București, 1995; Martha Bibescu, Jurnal berlinez ’38, îngr. trad., București, 2001; Werner Lutz, Pe urmele marelui fluviu, București, 2002 (în colaborare cu Franz Hodjak). Repere bibliografice: Geo Șerban, O „viață” a lui Kogălniceanu, TR, 1960, 22; Cornelia Maria
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
Mann și România, RL, 1995, 33; Z. Ornea, În spațiul germanic, RL, 1996, 1; Mariana Lăzărescu, Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum, „Allgemeine deutsche Zeitung für Rumänien”, 1996, 23 martie; I. Stanomir, „Germanii noștri”, LCF, 1999, 3; Z. Ornea, Un studiu imagologic, RL, 1999, 3. N.Br.
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
critice variatele relatări în limba germană despre români, luați ca indivizi - fizionomie, trăsături de caracter, comportament -, dar și ca membri ai unui grup etnic. Acest vast material documentar este filtrat în Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic (apărut în germană în 1985 și în versiune română în 1995), „primul studiu despre imaginea românilor așa cum a fost ea receptată, în cuprinsul unui lung interval de timp, într-o vastă arie lingvistică europeană”, rezultatul unui efort „răbdător și minuțios
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
ținut la București în 1983, și este totodată redactorul volumului de comunicări rezultat din colocviu, Rumänisch-deutsche Interferenzen (1986). SCRIERI: Das Rumänienbild im deutschen Sprachraum. 1775-1918. Eine imagologische Studie, Köln-Viena, 1985; ed. (Imaginea românilor în spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic), tr. și introd. Dumitru Hâncu, București, 1995; Spiegelungen. Romanistische Beiträge zur Imagologie, Heidelberg, 1996; Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, tr. și postfață Florin Manolescu, București, 1996; Limbă și politică în Republica Moldova, Chișinău, 1998; Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică
HEITMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287425_a_288754]
-
1993-1996). Lucrează ca translator într-un birou de avocatură (1991-1992), asistent la New York University School of Law Library (1992-1996) și apoi ca profesor asistent la New York University. Continuă să colaboreze la Vocea Americii, „Lumea liberă”, „Origini”. Abordarea de tip tematist, imagologic, structuralist și psihocritic, care definește demersul practicat de R., e prea puțin pusă în valoare în preambulul volumului de debut Lecturi moderne (1978), unde autoarea își revendică miza discursului eseistic dintr-un impuls de tip sociologic sau superior etic. Aproape
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
ca sursă Însăși viața pe care o duce persoana respectivă. Vom analiza aceste aspecte În continuare. Atitudinile persoanei În viață Nu vom analiza În acest cadru imaginea persoanei, modul ei de a se prezenta În lume din punct de vedere imagologic. Vom analiza numai atitudinile sau felul de a fi și de a acționa al persoanei În decursul existenței sale. Dată fiind plasticitatea adaptativă a existenței, modurile de a fi sau de a reacționa ale unei persoane sunt extrem de variate. Mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din punct de vedere formal, și un simbol care exprimă semnificația acestuia. Fiecare individ are imaginea care-l reprezintă. Descifrarea semnificațiilor simbolice ale imaginii Eului ne pun În față o varietate extrem de interesantă și nuanțată de aspecte - o adevărată semiologie imagologică a persoanei. În sensul acesta, am izolat câteva aspecte esențiale ale acestei imagologii, pe care le prezentăm În continuare: aă Semnificația relațională a imaginii este dată de participarea directă a acesteia În cadrul Întâlnirii și al comunicării interpersonale. Imaginea este prezența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trebuie discutate și tipurile de imagini, precum și rolul acestora. Orice imagine definește și exprimă identitatea Eului unei persoane. Noi luăm contact cu celălalt, În cadrul Întâlnirii interpersonale, În primul rând prin imaginea acestuia. Acest contact este o impresie. Prin urmare, relația imagologică este de tip emoțional-afectivă. Ea, ca impresie, este o stare sufletească care transgresează aspectul formal al individului, respectiv imaginea acestuia, deschizându-ne accesul către interioritatea subiectivă a persoanei respective. Prin intermediul simbolului imagologic al persoanei din fața mea, eu am acces la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Acest contact este o impresie. Prin urmare, relația imagologică este de tip emoțional-afectivă. Ea, ca impresie, este o stare sufletească care transgresează aspectul formal al individului, respectiv imaginea acestuia, deschizându-ne accesul către interioritatea subiectivă a persoanei respective. Prin intermediul simbolului imagologic al persoanei din fața mea, eu am acces la subiectul pe care aceasta Îl reprezintă. Funcția psihologică principală a imaginii Eului este aceea de a ne Înfățișa ceea ce este În spatele ei. Acest aspect este cu atât mai mult scos În evidență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
personal cu tipurile psihologice. Acestea sunt, În primul rând, tipuri psiho-morale, care poartă amprenta valorilor Supra-Eului, care construiesc imaginea identității și a subiectivității persoanei respective, valoarea acesteia sau, În cazuri negative, lipsa de valoare. Din acest motiv, atunci când studiem „tipurile imagologice ale Eului, trebuie să avem În vedere, drept criteriu de referință, un anumit tip de imagine de factură psiho-morală perfect echilibrată, mai exact imaginea Eului normal echilibrat, fără carențe psiho-morale, și fără a fi hipertrofiat de valori formale, inutile. Un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
normal echilibrat, fără carențe psiho-morale, și fără a fi hipertrofiat de valori formale, inutile. Un Eu ideal este În primul rând un concept teoretic, abstract, un criteriu de referință. Din punct de vedere practic, distingem două mari grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere practic, distingem două mari grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-o anumită direcție, În raport cu tipul de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-o anumită direcție, În raport cu tipul de valori care contribuie la formarea lor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-o anumită direcție, În raport cu tipul de valori care contribuie la formarea lor. În general, tipurile imagologice pozitive sunt rezultatul unei supraevaluări exemplare a Eului, fapt care face ca ele să se remarce, să aibă caracter de exemplaritate. Le vom prezenta În continuare. a. Tipurile exemplare practice Această categorie cuprinde tipurile psiho-morale care acționează asupra sferei subiective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]