247 matches
-
personal cu tipurile psihologice. Acestea sunt, În primul rând, tipuri psiho-morale, care poartă amprenta valorilor Supra-Eului, care construiesc imaginea identității și a subiectivității persoanei respective, valoarea acesteia sau, În cazuri negative, lipsa de valoare. Din acest motiv, atunci când studiem „tipurile imagologice ale Eului, trebuie să avem În vedere, drept criteriu de referință, un anumit tip de imagine de factură psiho-morală perfect echilibrată, mai exact imaginea Eului normal echilibrat, fără carențe psiho-morale, și fără a fi hipertrofiat de valori formale, inutile. Un
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
normal echilibrat, fără carențe psiho-morale, și fără a fi hipertrofiat de valori formale, inutile. Un Eu ideal este În primul rând un concept teoretic, abstract, un criteriu de referință. Din punct de vedere practic, distingem două mari grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de vedere practic, distingem două mari grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-o anumită direcție, În raport cu tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
grupe de tipuri imagologice ale Eului: tipurile pozitive, În care se remarcă o supraevaluare a semnificațiilor psiho-morale ale imaginii individului, și tipurile negative, În care se observă o alterare a acestor semnificații. 1. Tipurile imagologice pozitive Această categorie cuprinde tipurile imagologice ale Eului care sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-o anumită direcție, În raport cu tipul de valori care contribuie la formarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt rezultatul efectului formativ al valorilor morale, spiritual-religioase și culturale ale supraeului asupra eului personal. Ele nu sunt identice, fiecare dintre acestea dezvoltându-se Într-o anumită direcție, În raport cu tipul de valori care contribuie la formarea lor. În general, tipurile imagologice pozitive sunt rezultatul unei supraevaluări exemplare a Eului, fapt care face ca ele să se remarce, să aibă caracter de exemplaritate. Le vom prezenta În continuare. a. Tipurile exemplare practice Această categorie cuprinde tipurile psiho-morale care acționează asupra sferei subiective
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imagologiei Eului, ambele tipuri psiho-morale nu diferă Între ele. Mai mult chiar, se poate spune că sunt puternic Înrudite prin origine, trăsături, tendințe, intenții. Orice șef sau conducător trebuie să fie și un actor desăvârșit, pentru a-și putea exercita imagologic funcția de educație și de dominare a celorlalți. În mod egal, actorul este forma sublimată a șefului, un alt fel de șef care manipulează emoțional-afectiv pe ceilalți, prin aceleași mijloace. c. Tipurile exemplare ideale Spre deosebire de tipurile imagologice ale Eului, prezentate
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-și putea exercita imagologic funcția de educație și de dominare a celorlalți. În mod egal, actorul este forma sublimată a șefului, un alt fel de șef care manipulează emoțional-afectiv pe ceilalți, prin aceleași mijloace. c. Tipurile exemplare ideale Spre deosebire de tipurile imagologice ale Eului, prezentate mai sus, acestea se caracterizează prin faptul că ele cultivă valorile morale de ideal ale Supra-Eului persoanei respective. Ele sunt modele de tipuri exemplare, către care aspiră permanent ființa umană. Acestea sunt reprezentate prin tipul imaginii sfântului
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracterizează prin faptul că ele cultivă valorile morale de ideal ale Supra-Eului persoanei respective. Ele sunt modele de tipuri exemplare, către care aspiră permanent ființa umană. Acestea sunt reprezentate prin tipul imaginii sfântului și tipul imaginii eroului. Ambele sunt tipuri imagologice respectate și urmate. Primul este emblematic pentru o anumită ținută moral-religioasă a persoanei umane, al doilea pentru virtuțile și curajul acesteia. Ca și celelalte două categorii de tipuri, sfântul și eroul sunt imagini emblematice ale Eului, admirate, respectate și urmate
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este emblematic pentru o anumită ținută moral-religioasă a persoanei umane, al doilea pentru virtuțile și curajul acesteia. Ca și celelalte două categorii de tipuri, sfântul și eroul sunt imagini emblematice ale Eului, admirate, respectate și urmate de ceilalți. 2. Tipurile imagologice negative În această grupă sunt clasificate persoanele caracterizate printr-o stare de alterabilitate a imaginii Eului personal, de forme și manifestări sau semnificații diferite. Ele sunt fie rezultatul unor alterări psihopatologice ale persoanei respective, datorită unor afecțiuni psihice diferite ca
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt rezultatul unor deficiențe sau insuficiențe legate de formarea Supra-Eului moral, datorate unor defecte de educație, influenței unor antimodele, carențe de educație sau afective, frustrări, conflicte, traume emoționale etc. Rezultatul acestor acțiuni duce, În ambele situații, la o gravă alterare imagologică a Eului, cu consecințe negative pentru persoană, fapt remarcat de ceilalți, care-i izolează sau Îi refuză. Vom prezenta În continuare cele două grupe principale ale acestor tipuri. a. Tipurile psihopatologice Imagologia tipurilor psihopatologice se caracterizează printr-o alterare a
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
din punct de vedere medical corespunde cu forma clinică pe care o ia tulburarea psihică respectivă. Dincolo Însă de aceste transformări medico-psihiatrice, trebuie să vedem și o alterare a semnificației psiho-morale a persoanei bolnavului psihic. b. Imaginile devianței În cadrul tipurilor imagologice negative ale Eului, În afara imaginilor nebuniei, trebuie semnalate și studiate imaginile devianței. Imaginile psihopatologice ale Eului sunt consecința alterărilor psihice dintre cele mai diferite ale sistemului personalității, ale Eului personal al individului. În ceea ce privește imaginile devianței, acestea nu recunosc drept cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Supra-Eului moral al persoanei respective. Carențele educaționale și afective, frustrările, complexele, abandonul, vagabondajul, absența modelelor pozitive etc. sunt numai câțiva dintre factorii care contribuie la configurarea unor imagini de tip deviant ale Eului acestei categorii de indivizi. În acest grup imagologic negativ sunt incluse imaginile prostituției, imaginile delicvenței antisociale, imaginile persoanelor dependente social etc. Problema generală a imagologiei Eului și semnificația acesteia este, așa cum se poate vedea din cele de mai sus, una dintre dimensiunile psiho-morale cele mai importante ale analizei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adesea amintirile au un caracter selectiv: plăcute, agreabile, sau neplăcute, penibile, rele. Unele trebuie spuse, altele, trebuie ascunse sau chiar uitate. Cui se datorează acest lucru? Ce se află la baza lui? În primul rând Supra-Eului moral, care normează regimul imagologic și caracteristicile psiho-morale ale Eului unei persoane. Fiecare individ tinde să fie, nu cel care este, ci acel care exprimă imaginile fantasmatice ale propriilor sale valori și aspirații de ideal. Din acest motiv, orice biografie este dublată de o mitografie
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
axiologice morale și de natura psihologică a acestora. Așa cum am mai arătat și cu alte ocazii, nebunia este negativul axiologic al normalului; un mod de „a-fi-alt-fel”. De aici diferențele, refuzul reciproc și conflictul dintre normalitate și nebunie. În cazul analizei imagologice a nebuniei morale, se discută două aspecte: cum se vede Nebunul pe sine și cum este văzut de către ceilalți. Nebunul este un personaj complex. El se vede pe sine și se comportă fără a avea conștiința alteralității sale imagologice. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
analizei imagologice a nebuniei morale, se discută două aspecte: cum se vede Nebunul pe sine și cum este văzut de către ceilalți. Nebunul este un personaj complex. El se vede pe sine și se comportă fără a avea conștiința alteralității sale imagologice. Cu puține excepții, nebunul nu se consideră diferit de ceilalți ci, dimpotrivă, el Îi consideră pe ceilalți ca fiind schimbați. Între nebun și lume s-a produs o „fractură morală” care-i separă, făcând să se refuze reciproc. Imagologia Nebuniei
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este construită de modalitatea În care este văzut nebunul de către ceilalți indivizi ai cetății. Această imagologie a variat, ca modalitate de reprezentare, În decursul istoriei, În funcție de valorile morale și culturale ale societății. Distingem, În sensul acesta, următoarele modalități de reprezentare imagologică a nebuniei: aă Nebunia tragică din antichitatea clasică elină, așa cum apare ea În cazul lui Ahile din Iliada, sau În cel al personajelor in tragediile antice (Aiax, Hercule, Oreste, etc.Ă. Nebunul este imaginea tragică a damnatului care, Împotrivindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică, va aduna nebunii din cetate pentru a-i Închide/interna În ospicii de alienați. Considerați din acest moment bolnavi, ei vor fi Încredințați medicilor psihiatri. Spectacolul nebuniei Încetează de a
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai mult cu cât ea este generată de un cadru temporal restrâns. Dependentă de context, este mai bine precizată în mentalul colectiv și reflectă mai exact realitatea imediată. Întâlnește problematica mentalităților mai ales în sociologie și în discursul de ordin imagologic și stereotipal. Ambele se regăsesc în imaginarul colectiv, dar nu îl pot echivala terminologic și nici nu au pentru el relevanța altor două noțiuni, imaginea și simbolul. Cu o ancorare diferită în realitatea imediată, mentalitatea și reprezentarea socială rămân manifestări
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tristețe, e multă ceață și mâzgă politică în „Republică”. Și asta ne face pe toți responsabili, părtași la același destin delirant, indiferent de culoarea politică pe care o avem. noiembrie, 2002 II. Intelectualul ca diversiune Ion Druță în trei secvențe imagologice O dată sfârșită epoca sovietică, în care a existat un singur personaj de frunte, implacabil și sufocant, partidul comunist multiplicat în chipurile miilor de piese componente - primi-secretari dar și membri de partid de rând („soldații anonimi” ai partidului), exact ca la
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din partea sa repere demne de urmat, pe potriva staturii intelectuale și mai ales a pretențiilor de „călăuză”, de „guru” național pe care și le afișa maestrul. Prezint, în cele ce urmează, un mini-serial al prestației acestui scriitor puternic controversat, un „triptic imagologic”, care ne va ajuta să vedem abisul unui destin deturnat. Episodul 1 Druță și Crăciunul pe stil vechi Martie, 1994 Orice putere cu obligațiuni de a conduce o societate are mereu complexul legitimității sale. Când guvernarea îi iese prost și
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nici unul din textele incriminate, pentru ca cititorii să nu-și formeze cumva o părere proprie în legătură cu conținutul lor, îngustând astfel marja de defulare a celor ce se consideră chemați să „combată” patriotic; în schimb, a fost publicată - cu titlu de compromitere imagologică - fotografia lui Cristoiu din perioada de început a Evenimentului zilei, când era mai gras, purta geacă și avea părul lung. În acest caz, șirul acuzațiilor n-a ocolit nici măcar aspectul fizic al „odiosului personaj bucureștean”, care arată ca „un libidinos
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în Basarabia? Lumină sub cerul Nordului - un pământ numit Estonia Am fost o dată în America Basarabia: experimentele continuă Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare Ostracizații Europei Mâzgă în Republică II. Intelectualul ca diversiune Ion Druță în trei secvențe imagologice Episodul I - Ion Druță și Crăciunul pe stil vechi Episodul II - Inadecvare la realitate sau elogiu nesimțirii Episodul III - Intelectualul ca diversiune Despre echilibru Singur pe margine sau despre profesiunea de scriitor Ai noștri tineri la Berlin Cartea în carantină
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
absolut modernă, un roman despre Celălalt sau despre imaginea noastră răsfrântă în privirea Celuilalt. Prin acest fapt el se cere revalorificat la mai bine de o sută de ani de la apariția sa, ca material extraordinar de bogat pentru un studiu imagologic. 3.2. Concetățeanul meu: străinul acesta Mara e bănățeancă de când se știe. Casa din Radna în care și-a crescut copiii i-au dat-o părinții ca zestre. Bârzovanu, bărbatul ei, răposatul, așa cum a fost, tot a lăsat copiilor ei
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-i drept la nivel superficial o relație afectivă între un exponent al nației române și unul al celei germane. Din text transpare ideea unei incompatibilități de tip erotic între cele două etnii. Ceea ce e interesant e faptul că celebrul studiu imagologic al lui Klaus Heitmann dedicat perioadei istorice care ne interesează (1775-1918) susține același lucru, de această dată din punctul de vedere al unui german. Distinsul romanist de la Heidelberg se oprește asupra reflecțiilor lui Rudolf Berger despre erotismul româncei și atracția
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
din limba engleză de dr. Suzana Holan, Editura Anima, București, 1995. Gray John, Bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus, traducere de Nicolae Damaschin, Editura Vremea, București, 1998. Heitmann Klaus, Imaginea românilor în spațiul lingvistic german (1775-1918) -Un studiu imagologic, traducere și introducere de Dumitru Hîncu, Editura Univers, București, 1997. Hitchins Keith, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania (1700-1868), ediție de Pompiliu Tudor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. Ianoși Ion, Sublimul în estetică, Editura Meridiane, București, 1983. Jankélévitch
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]