423 matches
-
românească, București, 1989; Cutia cu bătrâni, București, 1995; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, București, 1997; Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic in Romanian Traditional Culture. A Comparative Approach, București, 1999; Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, București, 2001. Traduceri: Ioan Petru Culianu, Călătorii în lumea de dincolo, postfața edit., București, 1994 (în colaborare cu Gabriela Oișteanu). Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, „Grădina de dincolo”, LCF, 1980, 9; Sorin Titel, Folclorul în lumina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
în cultura română, la care să se raporteze, cu care să intre în dialog. Această tradiție s-a format mult mai târziu și, din păcate, opera lui Cantemir a ratat șansa de a contribui la ea. Cantemir și începuturile (auto)imagologiei Nici după încheierea acestui proiect, exilat în Rusia și visând să revină pe tronul țării sale, autorul nu a încetat să gândească diferit, total diferit față de cărturarii contemporani lui. Un singur exemplu: atitudinea față de aspectele privind patria după care tânjea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
contează infim de puțin în comparație cu importanța pe care o are constructul cultural al feminității mele, cu toate dezavantajele și încărcătura negativă atribuită de cultura dominant masculină, pe care tot feminismul mi le explică. Teoria feministă mă informează despre o întreagă imagologie a feminității pe care culturile andro/falo/logo-centrice au împovărat-o cu grele și grave conotații negative: pasivitate, pericol, umbră, nebunie, identificare cu natura care prin mine pune în pericol cultura/civilizația. Este vorba, desigur, despre întreaga serie de opoziții
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nebunei Bertha Mason, ferecată într-o încăpere din pod, ale cărei chicoteli sau chiar urlete bizare dau fiori reci. Da, desigur, știm: expresia "mister feminin", îndemnul cherchez la femme pot avea - și de cele mai multe ori au - conotații negative. Tocmai această imagologie, acest mod andro-centrist de reprezentare a femininului, de încărcare a feminității cu tot bagajul greu de năpaste care îi subminează cultura au stârnit revolta și protestele feministe, multă vreme după ce luptele sufragetelor pentru drepturile esențiale ale femeilor se încheiaseră. Cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
discursul intelectual preocupat de precizie, disocieri, sinteză, dar și pentru construcție și orizonturi ample. Este originală viziunea filologico-istorică asupra manipulării imaginii lui Vlad Țepeș în lumea germanică - și mai târziu în tot Occidentul - prin versiunea Dracula, într-o lucrare de imagologie: Răstălmăcirea lui Țepeș (1992). Micromonografia Panait Istrati și Kominternul (1994) abordează, cu instrumentele sociologiei literare, o miză interzisă anterior: cauza „morții civile” a lui Panait Istrati, dictată de Komintern. „Adio, domnule Maiorescu!” (1995), la origine lucrare de doctorat, urmărește posteritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
colaborare cu Viorel Marineasa și Valentin Sămânță, 1996) -, însemnările despre „anii din urmă” sau despre „strada depozitului”, anatomia „Valahiei de mucava”, ca și studiile privind epoca veche a literaturii române, prezente în cartea Între hanger și sofa (1998), cele de imagologie despre perioada interbelică din Tentația Orientului ș.a. sunt tot atâtea capitole ale unui fals tratat de patologie culturală zonală, în redactarea căruia prozatorul s-a implicat de la debut. SCRIERI: Povestiri cu strada depozitului, București, 1985; Însemnare despre anii din urmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
cultura tradițională românească, Minerva, 1989 ; Cutia cu bătrâni (roman), Meta, 1995 (ediția a II-a, Cartea Românească, 2005) ; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, 1997 (ediția a II- a, 1998) ; Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central european, Humanitas, 2001 (ediția a II-a, 2004) (Premiul Uniunii Scriitorilor din România - Asociația București ; Marele Premiu al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO ; Premiul pentru cea mai valoroasă carte acordat de revista Sfera Politicii și Fundația
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
2012, Editura Polirom a inițiat seria de autor „Andrei Oișteanu”, În care a apărut până În prezent Grădina de dincolo. Zoosophia: Comentarii mitologice. Prefață la ediția a treia Istoria acestei cărți poate fi rezumată În câteva rânduri. Preocupările mele În domeniul imagologiei etnice datează de pe la Începutul anilor ’90. Primul studiu, intitulat „«Evreul imaginar» versus «evreul real» În folclorul și mitologia română”, l-am publicat În 1995 În Revista de Istorie și Teorie Literară. În perioada 1997-1999, Centrul Internațional de Studiere a Anti-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Studies in the History of Religions, Orizont (Timișoara), Euphorion (Sibiu), Opinia studențească (Iași), Contrafort (Chișinău), Lumea liberă românească (New York), Minimum (Tel Aviv) etc. Lucrarea s-a structurat mai bine atunci când, din anul 2000, am Început să predau un curs de imagologie etnică și de morfologie a antisemitis mului studenților Înscriși la masterat la Facultatea de Litere a Universității din București, la Centrul de Studii Ebraice. Cartea a cunoscut două ediții În limba română (Humanitas, 2001 și 2004) și alte ediții În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale căror colecții am preluat unele dintre ilustrațiile prezente În acest volum. Îi mulțumesc soției mele, Angela, care - ca de fiecare dată - m-a ajutat foarte mult În anevoiosul proces de elaborare a cărții. București, 10 februarie 2012 Preliminarii 1. Imagologie etnică În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au fost elaborate doar câteva lucrări referitoare la modul În care se reflectă imaginea evreului În diverse creații mito-folclorice românești. În 1887 și, ulterior, În 1896, Lazăr Șăineanu a Încercat să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu s-a realizat, nici măcar În ultimii ani (ca În alte țări din zonă : Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Austria), vreo anchetă serioasă care să pună În lumină felul În care este receptat evreul de către populația autohtonă. O carte interesantă de imagologie etnică este Popa și ovreiul, scrisă de un anonim și publicată la Craiova În 1898. Este de fapt o broșură de 32 de pagini, care conține un fel de „dispută imagologică” Între un preot creștin și un negustor evreu, ambii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
va Înfățișa pe evreu așa cum Îl vede, Îl crede și-l Înțelege românul, dar nu așa cum a fost sau cum este În adevăr” <endnote id="(3, p. 5)"/>. La concluzii similare au ajuns, peste un secol, savanți care au studiat imagologia etnică sau au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă folclorul este «etnografie autobiografică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales cu formele lor deformate, stereotipurile etnice nu Îngăduie o temeinică reprezen tare a ceea ce exprimă. Cu atât mai importante sunt, În schimb, informațiile pe care le oferă ele despre zămislitorii imaginilor” <endnote id="(299, p. 29)"/>. De fapt, În cadrul imagologiei, acesta este un mod uzual de definire a coordonatelor identitare. Când o colectivitate (confesională, etnică sau de altă natură) Încearcă să definească identitatea unei colectivități diferite, ea se raportează inevitabil la coordonatele propriei sale identități, punând În evidență asemănările și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că nu se poate stabili o imagine a ceea ce am numit „evreu real”. Când Încercăm să dăm contur unei astfel de imagini, apelăm inevitabil la aproximări, uniformizări, generalizări, clișeizări. Rezultatul nu poate fi decât o altă ipostază a „evreului imaginar”. Imagologia (cu subramura ei, imagologia etnică) este o știință relativ tânără, care a Înflorit În mediile academice euro-ameri- cane mai ales În a doua jumătate a secolului XX și În special În ultimele decenii. Dar, pe cât este de tânără știința, pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stabili o imagine a ceea ce am numit „evreu real”. Când Încercăm să dăm contur unei astfel de imagini, apelăm inevitabil la aproximări, uniformizări, generalizări, clișeizări. Rezultatul nu poate fi decât o altă ipostază a „evreului imaginar”. Imagologia (cu subramura ei, imagologia etnică) este o știință relativ tânără, care a Înflorit În mediile academice euro-ameri- cane mai ales În a doua jumătate a secolului XX și În special În ultimele decenii. Dar, pe cât este de tânără știința, pe atât de veche este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este o știință relativ tânără, care a Înflorit În mediile academice euro-ameri- cane mai ales În a doua jumătate a secolului XX și În special În ultimele decenii. Dar, pe cât este de tânără știința, pe atât de veche este preocuparea. Imagologia etnică are rădăcini venera- bile. Scriind despre greci, sciți, geți, perși și egipteni, precum și despre modul În care se percepeau aceștia unii pe alții, Homer, Hesiod, Herodot ș.a. făceau imagologie fără să știe (vezi, printre altele, <endnote id="672"/> și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este de tânără știința, pe atât de veche este preocuparea. Imagologia etnică are rădăcini venera- bile. Scriind despre greci, sciți, geți, perși și egipteni, precum și despre modul În care se percepeau aceștia unii pe alții, Homer, Hesiod, Herodot ș.a. făceau imagologie fără să știe (vezi, printre altele, <endnote id="672"/> și <endnote id="673"/>). O parabolă talmudică arată caracterul paradoxal al modului În care Îl percepem pe celălalt. Se spune că doi oameni au coborât pe horn Într-o casă. Unul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mi-am propus În ceea ce urmează să teoretizez nașterea, evoluția (În timp și spațiu) și dispariția sau supraviețuirea stereotipului. Au făcut-o cu succes alți savanți. Eu am preferat să utilizez rezultatele cercetărilor lor, aplicându-le pe cazul concret al imagologiei etnice și, În mod special, al imaginii evreului În cultura tradițională din răsăritul și centrul Europei. Există clișee mentale indiscutabile - care se referă la situații evident neadevărate (de genul „evreii au coarne”) - și care supraviețuiesc mai ales În zonele unde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales, confesională, călugărul minorit conchidea că „felul de trai [al ieșenilor] e fără frâu, lege și datină” <endnote id="(5, p. 120)"/>. 3. Evreul tabu Printre dificultățile de documentare cu care m-am confruntat În scrierea acestui studiu comparativ de imagologie etnică a fost și una la care, parțial, m-am așteptat, dar căreia nu i-am bănuit amploarea. Este vorba de rănile de nevindecat pe care cenzura comunistă le-a provocat În corpusul literaturii științelor sociale. În marea majoritate a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidanii !»” <endnote id="(209, p. 212)"/>. Sau : „Jidanii [arendași] sunt vinovați că ciocoii exploatează pe țărani ! Știi, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor” (Răscoala, 1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus pe fraudă”) născute În spațiul antisemitismului popular au fost preluate de promotori ai antisemitismului politic, pentru ca ulterior, ușor reformulate, să fie reactivate, ideologizate, multiplicate prin presă și retransmise
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, Înțeleapta Împărăteasă Sibila (În text - fiica regelui iudeu David) interpretează profetic visul comun avut de „o sută de boiari mari”. Cei nouă sori diferiți care le-au apărut În vis pe cer sunt explicați de Sibila În termeni de imagologie etnică : „Cel soare dintâi iaste rodul bălgarilor, buni și iubitori la oaspeți și credincioși...” ș.a.m.d. „Al doilea soare sunt grecii, că ei de trei ori credința sa au lepădat și cu toate limbile să ameastecă, iubitori de argint
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că originea textului este românească. Într-adevăr, Moses Gaster era convins că această caracterizare este „autohtonă română, născută din propria observațiune a poporului”. Un argument În acest sens este și faptul că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu „cânii de jidovi și cu cânele de Iuda”. Luptând cu „tunul” (tunetul), cu fulgerul și cu cuvântul, Isus Își Învinge adversarii, alungându-i În același loc : „Pe gura Iadului,/ Pe la para focului” <endnote id="(358, pp. 87 și 94)"/>. Imagologie vizuală Motivul literar a supraviețuit În paralel cu cel iconografic. În vestul Europei, În miniaturile din secolele XII-XIII, evreii sunt adesea figurați În scena Judecății de apoi. De regulă, ei sunt torturați de demoni, fiind Împinși fie În gura căscată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jews from the Church of Scotland in 1839, William & Co., Edinburgh, 1844. Îi mulțumesc prietenului Alexander Drace-Francis de la University of London pentru semnalarea acestei cărți excepționale, oarecum necunoscută În România. 383. Dan Horia Mazilu, Noi despre ceilalți. Fals tratat de imagologie, Editura Polirom, Iași, 1999. 384. A.D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, ediția a VI-a, vol. III, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. 385. Paul Petrescu, „Histoire et symboles dans l’art populaire des Juifs de Roumanie”, În Etudes
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Revista 22, nr. 36, 5-11 septembrie 2000, p. 15. 589. Gérard Silvain, Images et traditions Juives. Un millier de cartes postales (1897-1917) pour servir à l’histoire de la Diaspora, prefață de Alain Poher, Celiv, Paris, 1997. 590. Vezi Andrei Oișteanu, „Imagologie etnică”, Dilema, nr. 369, 2000, p. 7 ; și Septimiu Chelcea, „Stereotipurile - marcatori ai identității naționale”, Dilema, nr. 396, 2000, p. 6. 591. Victor Neumann, Tentația lui homo-europaeus. Geneza spiritului modern În Europa Centrală și de Sud-Est, Editura Științifică, București, 1991
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]