595 matches
-
liniște deplină în urma golirii de orice gând. Abstragerea din curgerea timpului reprezintă forma cea mai rafinată a voluptății maestrului oriental (guru la yoghini), prin care acesta iese din aparență (maya la indieni) și pătrunde în adevărata realitate, altfel spus depășește imanența pentru a se delecta cu deliciile supratemporalului. Din cele spuse nu trebuie să se tragă concluzia pripită că omul modern ar cultiva cu obstinație dizarmonia în dauna armoniei. Nu o face, dar nici nu va scăpa de blestemul dizarmoniei atâta timp cât
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459416584.html [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
între carne (sarks) și duh (pneuma), de care vorbește magistral Apostolul Pavel. Otrăvit de fluviile angoasei, crezându-se pe marginea neantului, sufletul (sediul afectelor) este sfâșiat permanent de incertitudini, de tristeți imposibil de numit, de dor. Uneori, rareori, de fapt, imanența, trupul (contactul nemijlocit cu ambianța) pare a prelua inițiativa, propunând aparența drept esență și ceea ce este trecător-veșnicie. Spațiul poeziei, pe care o putem considera în acest caz existențialistă, este, deci, intervalul dintre neant și paradis, iar substanța ei umană-intervalul dintre
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Semn_de_admiratie_pentru_vasil_pompiliu_comsa_1386345705.html [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
Blagoie Ciobotin constă, din unghi tematic și problematic, tocmai în conștientizarea, în reconștientizarea, acestei stări de fapt, anume: statutul creștinului, locul lui în timp și în spațiu, în coordonatele fizice și morale ale lumii. Din acest cronotop vizionar, sinteză între imanență și transcendență, creștinul privește, judecă, evaluează întâmplările, înfăptuirile, căderile și înălțările, slava deșartă, deșertăciunile veacului. El, creștinul, este dincolo de toate acestea, în ciuda faptului că nu refuză să le aparțină. Precum se întâmplă, de pildă, în “Sfânta Grădină” a Muntelui Athos
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1396425173.html [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
transportului prin nanotuburi de carbon 44. Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor 45. Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" 46. Nanocompozite magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Facultatea de Istorie și Filosofie 47. Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) 48. Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere 49. Bilingvism literar și problematică identitară 50. Scriitorii francofoni și media. Abordare interdisciplinară 51. Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor 52. Scriitori francofoni și raportul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
transportului prin nanotuburi de carbon 44. Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor 45. Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" 46. Nanocompozite magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Facultatea de Istorie și Filosofie 47. Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) 48. Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere 49. Bilingvism literar și problematică identitară 50. Scriitorii francofoni și media. Abordare interdisciplinară 51. Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor 52. Scriitori francofoni și raportul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
Fizică Nanocompozite magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor Simularea numerică a transportului prin nanotuburi de carbon Facultatea de Istorie și Filosofie Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere Bilingvism literar și problematică identitară De la metapragmatică la pragmatică culturală (domeniile francez, român...) Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor Scriitori francofoni și raportul lor cu limba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
Fizică Nanocompozite magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor Simularea numerică a transportului prin nanotuburi de carbon Facultatea de Istorie și Filosofie Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere Bilingvism literar și problematică identitară De la metapragmatică la pragmatică culturală (domeniile francez, român...) Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor Scriitori francofoni și raportul lor cu limba
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
din urmă precizare este extrem de interesantă, deoarece o asemenea bivalență de sens poate implica, în opinia autorului, și gânduri precum: „Dumnezeu lipsește”, „Sunt deprimat”, „Sunt departe de Dumnezeu”, care au rolul de a-l invoca și readuce pe Allah în imanența credinciosului. 2. Rugăciunea zilnică „este un jihad nesfârșit care imprimă în existența umană un ritm continuu în acord cu ritmul cosmosului.” 3. Postul, justificarea viziunii acestuia ca bătălie spirituală fiind de domeniul evidenței; 4. Pelerinajul ("hajj"), consacrat de binecunoscutul hadith
Jihad () [Corola-website/Science/298566_a_299895]
-
întâlniri l-au determinat să urmeze studii teologice. Între anii 1994-1998 urmează cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din București, absolvindu-le ca șef de promoție, cu media generală de licență 10, tema lucrării de diplomă fiind ""Transcendența și imanența lui Dumnezeu față de creație"". Își perfecționează pregătirea teologică urmând între anii 1998-1999 studii aprofundate de Master în specializarea Doctrină și Cultură din cadrul aceleiași facultăți, susținând la absolvire teza de disertație cu tema: "Cosmos și știință. Evaluare teologică." În perioada 1999-2002
Adrian Lemeni () [Corola-website/Science/306369_a_307698]
-
Europă încărcată de politică, plină de lacrimile și temerile unei revoluții, descrierea de către Carlyle a motivațiilor și dorințelor care au inspirat revoluția din Franța a părut deosebit de relevantă. Stilul lui Carlyle a pus accentul pe asta, mereu scoțând în evidență imanența acțiunii, utilizând de multe ori timpul prezent. Pentru Carlyle, evenimentele haotice cereau „"eroi"”, care să preia controlul asupra forțelor competitive care erup în societate. Deși nu nega importanța explicațiilor economice și practice ale evenimentelor, el vedea esența acelor forțe ca
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
generală asupra naturii și funcționării limbajului; Sapir, independent de Saussure, stabilește mai multe diferențieri, care anunță structuralismul, ca aceea dintre "fonologie" și "fonetică" sau cea dintre "sincronie" și "diacronie". Principiul fundamental al structuralismului poate fi enunțat ca un "principiu de imanență", conform căruia enunțarea unui fapt realizat nu poate fi analizat decât pornind de la trăsăturile lui interne actuale și nu de la evoluția istorică, cum ar fi, de exemplu, etimologia unui cuvânt. Esențial este studiul "sincronic", care se ocupă cu raporturile logice
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
Deși aceste concepte asupra divinității par a fi foarte diferite una de cealaltă, ele nu se exclud reciproc. Unii wiccani consideră că e mai benefic să adopte una sau alta în funcție de circumstanță. este la bază o religie care crede în imanența esenței divine, iar pentru unii wiccani acest lucru implică și elemente de animism. O credință foarte importantă în unele tradiții wiccane este că Zeița și Zeul (sau zeițele și zeii) se pot întrupa, cel mai adesea prin intermediul Preoteselor sau a
Wicca () [Corola-website/Science/297234_a_298563]
-
esoteric pentru care forma aparentă ("ẓăhir") nu este decât un văl menit să acopere adevărul de ochii neinițiaților. Novicele era inițiat, după ce jurase că va păstra secretul, în elementele doctrinei ezoterice, printre care: crearea universului prin emanație divină, transmigrarea sufletelor, imanența divinității în Ismail și viitoarea lui întoarcere ca "Mahdi". (Hitti pg.281) Se pare că au existat șapte grade de inițiere și respectiv nouă în vremea fatimizilor. Novicele ajuns în starea de „stabilitate” ("ta'sis") se găsește plasat mai sus
Ismailiți () [Corola-website/Science/329022_a_330351]
-
că se înalță arhitectural din pete, într-o delicată perspectivă postcubistă, fie că ipostaziază extazul, în care frisonul divin și antecamera orgasmului se împletesc inextricabil, fie că amestecă, printr-o alchimie ciudată, în imaginea unei tulburătoare Lolite avant la lettre, imanența alcovului și transcendența angelică, fie că trăiește ireal, ca o suprafață aproape abstractă, în așteptarea privirii fecundatoare, fie că provoacă nemijlocit, combinînd savant impertinența cu sfiala, fie că sugerează austeritatea formei și transparența materiei, într-o stilistică palladiano-postbizantină, fie că
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
De altfel, Hick valorifică explicit și schema kantiană lucru în sine/ fenomen pentru a justifica (nepărtinitor) diversitatea experiențelor religioase: Transcendentul nu poate fi descris sau înțeles, este inefabil, transcategorial. Există o capacitate umană înnăscută de a-i conștientiza prezența, în virtutea imanenței acestuia în natura umană. Oamenii sunt conștienți în moduri diferite de realitatea transcendentă. Diferitele tradiții culturale nu sunt expresii ale experienței Realului în sine, ci ale manifestărilor acestuia în conștiința umană. Religiile sunt răspunsuri umane formate în culturi diferite și
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
anumit tip de poezie (cea modernistă), dorința de reîntoarcere la comunicare, la catifelarea vocii, la anumite procedee care multă vreme au fost considerate apanajul exclusiv al prozei (epicul, mimesisul, dialogismul, verosimilitatea, tranzitivitatea), dar și - în consonanță cu spiritul obsedat de imanență al lumii postmoderne - aspirația (utopică!?) de a impune un nou construct al realității, unul de o uriașă complexitate și eterogenitate. Acest construct ar fi conotat, după cum afirmă Gh. Crăciun, pe lângă variatele lui aspecte cotidian-empirice, de adevărurile relative ale fizicii cuantice
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
acestor „răsturnări” funambulești, care amestecă planurile într-o asemenea măsură încât nu se mai poate distinge dacă în poem e vorba „despre mopete-personajul, despre mopete-autorul, sau despre autorul-însuși deghizat în mopete”368, se află în fapt o melancolică intuiție a imanenței literarului, a faptului că totul a mai fost spus cândva, într-o carte, într-un text. De aceea, la Mircea Ivănescu până și cea mai prozaică însemnare apare „încadrată” de formule din speța acelui let’s pretend, atât de îndrăgit
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
trăite, prea asemănătoare clipelor din literatură, când subiectul nu simte, nu trăiește, nu face decât să reacționeze ca în cărți”377. Din acest punct de vedere, am putea vorbi, desigur, în legătură cu poezia lui Mircea Ivănescu despre o acută conștientizare a imanenței literarului. Fatalitatea că lumea, viața în genere, nu mai poate oferi decât repere livrești, emancipate parcă de texturile care le-au consacrat, îl împinge pe scriitor să caute un adevăr al său, situat parcă în interstițiul dintre lume și cărți
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de la 1900 până în prezent). Contribuțiile bune și rele ale iluminismului secolelor al XVIII-lea până la începutul celui de al XIX-lea au fost intens analizate. Multele sale merite au fost umbrite de unele exagerări raționalist-tehnologice, în dauna tradițiilor mitologico-religioase, a imanenței umane față de transcendența divină, dependentă mai mult de cuvânt decât de acțiune. Cu toate acestea, doi ierarhi ortodocși români din secolul al XVIII-lea, mai telurici decât alți prelați ancorați "în spirit", episcopul Chesarie din Râmnicu Vâlcea, pe la 1770, și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
să subliniem legitimitatea și inevitabilitatea problemei cunoașterii adevărului, o cunoaștere totală care să ne confere o certitudine totală. Concluziile lui Kolakowski conduc la afirmarea faptului că doar în «identitatea perfectă» dintre subiect și obiect, și deci pe planul unei riguroase imanențe, se poate ajunge la realizarea totală a cunoașterii; modelul ei este experiența mistică. «Această experiență este însă necomunicabilă; orice încercare de a o transmite altora distruge imediatul ei... Tot ceea ce intră în câmpul comunicării umane (despre orice ar fi vorba
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu filosoful polonez dacă nu am considera că, pe lângă cunoașterea tipică raționalismului, ar mai avea caracter filosofic și un alt mod de cunoaștere, ce urmărește să ajungă la adevăr cu ajutorul hermeneuticii. Certitudinea absolută, după cum pe bună dreptate observă Kolakowski, cere imanența iar modelul ei este experiența mistică. Despre aceasta însă nu se poate spune ceva, și deci, nu poate deveni obiectul filosofiei. Obiectul ei este religios, nu epistemologic. Și cu privire la aceasta suntem de acord cu Kolakowski, însă pentru noi cei doi
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este epuizată în sfera temporală și în absolutizarea experienței istorice. În locul triadei dialectice se propune mobilitatea flexibilă a realității concrete, și se apelează la analitică pentru a-i clarifica conținuturile, rămânând totuși constantă transcrierea completă a adevărurilor creștine în sfera imanenței, și transpunerii urmărilor lor în sfera obiectivității etico-politice. Filosofia creștină «in dürftiger Zeit» Studierea filosofiei creștine se poate îmbogăți astăzi cu anumite considerații ulterioare, dacă accentuăm acel «astăzi», cu alte cuvinte, dacă discursul este situat mai clar în drama ce
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
spre individualități și organizațiile lor. Un asemenea proces nu ne mai apare astăzi ca o evoluție naturală spre o „complexitate” socială mai mare (ce ar rezulta din agregarea sau lupta de interese individuale pentru atingerea unor scopuri naturale odată cu recunoașterea imanenței spirituale a societății moderne) și nici nu accentuează construcția de semnificații de către actori cu referire la ei înșiși, la „alții” individuali sau la „alții generalizați”, cum ar spune G.H. Mead. Modernitatea noastră de astăzi s-a distanțat astfel de „realismul
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a coborît minunea transformării demonului în înger?". Întrebare oarecum imprudentă în exaltarea ei. Deoarece, în chip specific, creația literară e purtătoarea unei valori estetice, care nu poate fi pur și simplu nesocotită de cea religioasă, căci ea însăși conține, în imanența ei, un sîmbure de sacralitate camuflată, cum ar spune Mircea Eliade. Aci entuziasmul lui Radu Stanca poate fi retușat. Valoarea unei cărți "contează", indiferent de conversiunea pe care o poate reflecta sau nu, într-o manieră explicită, din simplul motiv
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
un carnaval exuberant și neliniștitor în același timp", după cum spune Mircea Cărtărescu. Milenarismul nu mai este alienant, terifiant, ci relaxat prin joc și ironie, prin factorii parodici ai scriiturii. Totodată se conturează un "nou umanism", care pleacă din chiar convertirea imanenței în transcendență, a neantului în semnificație. Din punctul de vedere, de pildă, al d-lui Livius Ciocârlie, "pariul" postmodernismului este "să dea un nou sens tulburător lipsei de sens. Să înlocuiască sensul devenit vid cu vidul devenit sens". Altfel spus
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]