82 matches
-
înceapă să fie buni platnici. Beiul Constantin Duca, în două rânduri domn la Iași, s-a aruncat în războaie fără noimă, sărăcind țara și pe noi. Ce povață ne dai, măria ta? — Scoateți-l din domnie și puneți pe altcineva. — Imbrohorul care-l mazilește este pe drum, în câteva zile îl aduce pe Duca la noi. Îl vom închide în închisoare și-l vom judeca. Nu merită atâta osteneală. De la fostul meu ginere nu se poate scoate nimic, este mai sărac
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stabilească ziua plecării alaiului spre București... Plecarea Plecarea a fost fixată pentru 28 iunie. Mai întâi se strânseră corturile de la Arnăutchioi. Carele și căruțele o porniră înainte să pregătească popasurile voievodului care acum se grăbea. Avea să-l însoțească același imbrohor, Kuciuk Selin pașa, care după ce-și îndeplinea această misiune lua în primire postul de la Istanbul. Vor apuca pe calea cea mai scurtă, prin dealurile joase din răsăritul Bulgariei. Toma Cantacuzino rămânea la Adrianopol ca ambasador, având misiunea specială să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îi cunosc și pot să mă feresc de cursa ce-mi întind”. Porniră din Edirne de dimineață, liturghia se ținuse în zori anume pentru ei. Ieșiseră din cetate în trapul cailor, fără să atragă atenția locuitorilor. Același Kuciuk Selin aga, imbrohor împărătesc, avea în sarcina sa garda de ieniceri care îl însoțea pe domnitor până la București. Domnitorul, când călătorea în rădvan, cerea să-l aibă alături pe marele spătar Mihai Cantacuzino, dar fiind cuprins de nerăbdarea dorului de casă adesea călărea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
când au prins din urmă carele și căruțele de cantonament, alaiul și-a recâștigat toată măreția lui și, deși în întâmpinarea lor ieșeau la drum creștinii de prin sate, parcurgeau distanțele în mare viteză. Doctorii măriei sale nu-i mai cereau imbrohorului zile de popas pentru îngrijirea sănătății suveranului lor, așa cum făcuseră la venire; acum pe toți îi grăbea dorul de casă. Brâncoveanu trecea și acum ca un împărat printre supușii săi și nu se mira deloc când aci, în sudul Dunării
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-și ridice fiii. Citește, înălțimea ta vel logofete Cantacuzino, voința stăpânului nostru. Cuvintele arabe meșteșugit alese ca într-o poezie veche îl declarau pe beiul Constantin hain și nevrednic de a fi domn al valahilor, poruncindu-i să se supună imbrohorului care îl va duce cu toată seminția lui în fața divanului împărătesc de la Istanbul. Brâncoveanu zâmbea liniștit, ținea mâna dreaptă pe brațul stâng al jilțului domnesc, în spatele lui cei trei prinți, Constantin, Ștefan și Radu, aveau întipărită expresia unei tristeți demne
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Brâncoveanu cu mare deferență, se închină către boieri și le ceru să-l ia pe domn, pe fiii și pe ginerii acestuia aci la curte în paza lor, rugându-i să-și exprime hotărârea de a-i păzi până la sosirea imbrohorului, trimisul sultanului, care aștepta la Giurgiu cu patru sute de ieniceri. În cazul în care boierii refuză să îndeplinească această poruncă a celui ce stăpânește cele două continente și celelalte și se răscoală, cei șaisprezece mii de soldați turci și tătari
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
așa că trecu rapid la îndeplinirea practică a misiunii sale. Cu cei doisprezece oameni ai săi arestă seimenii lui Brâncoveanu și-i închise în clădirea corpului de gardă, după ce alese câțiva pe care-i trimise la Giurgiu în galop ca să anunțe imbrohorului îndeplinirea misiunii sale; închise și sigilă visteria țării, făcu un inventar succint, dar foarte corect al averii personale a domnitorului în bunuri mobiliare și certificate de valori, trimise slujitori la Mogoșoaia pentru aducerea doamnei, a prințului Matei și a celorlalte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care-l păziseră. Radu adormise într-un jilț și nu l au trezit, așa că turcul se apropie de Brâncoveanu și le făcu semn și prinților Constantin și Ștefan să se apropie. Șoptit, pândind ca o jivină sălbatică, le spuse că imbrohorul și-a anunțat sosirea la București pentru a doua zi dimineață. Că va fi primit cu alai mare, cu muzici de către toți boierii în dealul Văcăreștilor. — Are poruncă să vă trimită la Istanbul. Pentru asta sosește însoțit de patru sute de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
asta sosește însoțit de patru sute de ieniceri. Doamna Maria cu fiicele ei, cu feciorașul vostru Matei și cu nepotul Constantin sunt arestați și ei la Mogoșoaia. Mâine în zori vor fi aduși aci ca să vă pregătiți de drum. Știu că imbrohorul este grăbit. Are ca și mine poruncă să vă ucidă la cel mai mic semn de nesupunere. Vă previn ca să fiți cu băgare de seamă, nu vă este prieten. Dacă aveți cuiva să-i scrieți o scrisoare, vă făgăduiesc să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ștefan dădu afirmativ din cap. — Bine. Grăbiți-vă, eu aștept aci. Ați spus că a fost arestat coconul nostru Constantin-Dinuț? Are doar patru ani. Și copilul o să meargă la Istanbul? Nu eu sunt cel care hotărăște. Este de căderea marelui imbrohor. Prințul Constantin abia în acel moment realiză cât de disperată era situația. Întâlni privirea tristă a tatălui său și se resemnă. De la pupitru, în fața unei foi albe, Ștefan spuse: — Aștept. — București, 1714, martie în 25. Constantin Vodă Brâncoveanu către Hrisant
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei, era golit, chiar și icoanele erau smulse de pe pereți, doar o candelă stingheră ardea în dreptul unui crucifix. — Mâine este Joia Mare, se pomeni vorbind singur, Doamne ferește, cum pot să iasă cu muzici în Dealul Văcăreștilor ca să-l aștepte pe imbrohor? Doamne ferește, și-și făcu cruce în fața candelei aprinse. La întoarcerea spre iatacul care fusese al său, văzu aceleași săli albe și i se păru că zidurile sobre despuiate de bogățiile cu care le împodobise, plângeau în felul lor plecarea lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
păzesc însă domnia. Domnia există sau mai corect mai există aci în Valahia, că în altă parte... Dacă aș fi fugit, știu bine, i-ar fi omorât pe toți ai mei, pe toți... dar nu numai asta, ar fi intrat imbrohorul cu cei câteva mii de ieniceri de la Giurgiu și atunci ar fi țipat padișahul de i-ar fi sărit toate perinele de sub el: „Răscoală, răscoală, s au răsculat valahii, i-am cucerit prin sabie, sunt ai mei!” Se termina atunci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mânăstire la Sfântul Gheorghe cel Nou” și iar călare prin târgul adormit: „...la Sfântul Gheorghe cel Nou...” Îl zări pe Ștefan în picioare privindu-l cu milă. — Pe boieri i-au silit să plece și să meargă în alai înaintea imbrohorului împărătesc. Suntem păziți de lefegiii lui Mustafa Aga; trebuie să sosească mama și Matei cu ceilalți. — Aș vrea să mă îmbraci frumos, ca la sărbătoare. Pleoapa dreaptă a lui Ștefan începu să tremure ușor. O să mă îmbrac singur, culcă-te
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
suportă și-și coborî capul. — O să se rezolve totul cu bani. Nu este sultanul nebun să renunțe la atâta haraci și atâtea daruri. — Taică, să lăsăm joaca. Toți boierii, dorobanții și muzicile sunt în dealul Văcăreștilor să-l întâmpine pe imbrohor. Bine faci că te îmbraci așa frumos. Cică ar fi trimis de la mânăstire de la Sfântul Ion grecesc un popă. Ar fi auzit că am fi bolnavi și au trimis să ne împărtășim. Așteaptă la ușă. Păi nu suntem bolnavi. Ne
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la Mogoșoaia din zori și s-au împărtășit cu toții. — Adică vrei să spui că plecăm până-n Paști? — Au început să încarce carele. — De unde știi? — Am un om al meu la cuhnie. I-au luat pe boieri să-l aștepte pe imbrohor la Văcărești, ca să nu se afle ce fac ei aici și la casele noastre. Jaful de pe lume. Despoaie odăile și pun totul în care. Câțiva turci și argați de-ai lui naș Dinu. Atât am reușit, să o scot pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spaima asta că dau turcii, multe s-ar face. — Cuvioase, cum de nu-i liturghie la Mitropolie, că n-am auzit clopotele... — Poruncă, măria ta, poruncă de la vel logofătul Ștefan să nu bată clopotele că nu ar fi pe placul imbrohorului. Apoi socot că turcul Mustafa în veci n-o să aibă parte de atâta cinstire. Umblă Șeităneștii și cei mari și cei mici cu daruri și cu vorba să mijlocească Mustafa Aga pe lângă imbrohor să-l facă domn pe logofăt, pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
clopotele că nu ar fi pe placul imbrohorului. Apoi socot că turcul Mustafa în veci n-o să aibă parte de atâta cinstire. Umblă Șeităneștii și cei mari și cei mici cu daruri și cu vorba să mijlocească Mustafa Aga pe lângă imbrohor să-l facă domn pe logofăt, pe Ștefan sin Constantin Cantacuzinul. — Părinte, păi și eu după maică sunt tot din Șeitănești, așa că... — Eh, măria ta, așa este, dar ei nu-și mai aduc aminte. Spătarul Mihai n-are pace, a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Na-vă! Să citiți diseară când o să auziți clopotul. Cele douăsprezece Evanghelii, e Joia Mare, să le citiți! Îi datorați asta lui Hristos. Doamne miluiește! Ieși fără să întoarcă privirile înapoi. Ajuns la curte cu muzici și cu alai mare, imbrohorul împărătesc intră cu boierii în divan și le spuse că porunca împărătească este să fie ales domn nou, după dorința lor. Mai mult de jumătate din boierii adunați au spus într-un glas că ei îl vor pe Constantin Vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în divan și le spuse că porunca împărătească este să fie ales domn nou, după dorința lor. Mai mult de jumătate din boierii adunați au spus într-un glas că ei îl vor pe Constantin Vodă, că este bărbat destoinic. Imbrohorul se făcu roșu la față și vinele capului i se umflară la tâmple. Prinse a țipa ascuțit. — Oastea sultanului, stăpânul meu, douăsprezece mii de ieniceri așteaptă la Giurgiu și doar cuvântul meu oprește năvala lor. Cuvântul meu vă apără viețile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tremura buza de jos, altora mâinile. Dacă nu știți să fiți înțelepți și să alegeți domn după vrerea sultanului, ei bine atunci îl numesc eu pe cel ce este vrednic de asta: să fie domn vel logofătul Ștefan Cantacuzinul. Fusese imbrohorul un om extraordinar, care știuse să domine adunarea boierilor? Nu, groaza era cea care stăpânea în sala mare a divanului. Amuțiseră cu toții. Marele logofăt Ștefan Cantacuzinul, alb la față, se ridică în picioare. Imbrohorul îi făcea semn cu mâna să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
domn vel logofătul Ștefan Cantacuzinul. Fusese imbrohorul un om extraordinar, care știuse să domine adunarea boierilor? Nu, groaza era cea care stăpânea în sala mare a divanului. Amuțiseră cu toții. Marele logofăt Ștefan Cantacuzinul, alb la față, se ridică în picioare. Imbrohorul îi făcea semn cu mâna să se apropie, dar el, bărbat de patruzeci de ani, nu putu. Îi tremurau picioarele și simțea că dacă face un pas ar fi căzut jos. Imbrohorul fu cel care se apropie de el, îi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cantacuzinul, alb la față, se ridică în picioare. Imbrohorul îi făcea semn cu mâna să se apropie, dar el, bărbat de patruzeci de ani, nu putu. Îi tremurau picioarele și simțea că dacă face un pas ar fi căzut jos. Imbrohorul fu cel care se apropie de el, îi puse cu milă mâna pe umăr ca să-l proclame domn, dar își dădu seama că nu are caftan pentru aceasta. Abia atunci boierii au înțeles că turcul nu venise să schimbe domnul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aștepte. În timp ce turcul își scotea propriul caftan ca să-l „caftănească pe domnul ales”, spaima creștea. Cu greu Ștefan Cantacuzino se îndreptă de spinare, caftanul tivit cu spinări de sobol îi venea prea scurt. — Acesta este domnul Țării Românești, rosti triumfal imbrohorul încercând să spargă muțenia adunării. — Să trăiești, gâfâi întrerupt marele stolnic Constantin Cantacuzino. — Să trăiești, măria ta, se auzi șovăielnică urarea tuturor celor din divan. Coborâră cu toții în urma noului domn și a trimisului sultanului, la rând după ranguri, toți boierii
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
același timp, rezolvarea tuturor problemelor imperiului va rezulta din acapararea de către administrația otomană a averii legendare a ghiaurului. În piețele din Istanbul se vindeau la licitație argintăria și bijuteriile familiei Brâncoveanu, mobilierul de preț și covoarele persane, iar la București imbrohorul și oamenii lui căutau cu disperare prin palatele și conacele brâncovenești să inventarieze și să trimită în Turcia ce mai rămăsese din averea mobilă a voievodului. După trei săptămâni de drum, intrând pe poarta Adrianopolului, Constantin Vodă constată că nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
întoarce... Veneau mereu călărași de la Istanbul și veștile, deși erau bune, - Constandinul Stancăi cu feciorii erau închiși la Închisoarea celor Șapte Turnuri și, prin cazne, Ali Pașa, marele vizir, încerca să-l stoarcă de avere -, nu-l linișteau. În țară, imbrohorul umbla de colo până colo să vadă pe ce mai poate pune mâna în folosul sultanului. Care după care, încărcate cu averi de pe la moșii brâncovenești, treceau Dunărea pe bacuri și luau drumul spre Istanbul. La Mogoșoaia au scos și clanțele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]