3,491 matches
-
în sensul orizontal prin virtuțile cardinale înțelepciune, curajul, cumpătarea, asumate de vechiul gânditor etic grec, dar cu o semnificație nouă, îmbunătățită și cu o valoare deosebită în spiritualitatea ortodoxă . Această existență virtuoasă este un mod deiform de a trăi, o imitație și o urmare a lui Iisus Hristos, trăită în dimensiunea sa comunitară, aici, pe pământ, dar făcând aluzie concretă la perspectiva eshatologică. Omul, fiind creat ca dat ontologic, după chipul și asemănarea cu Dumnezeu, aspiră, firește, la Creatorul său, la
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_elemente_ortodoxe_.html [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
spătarul fotoliului în care lenevea Ramona și restul de țigară încă fumegând. Angela acum purta o fustă din material raiat din velur vișiniu, scurtă, până deasupra genunchilor, scoțând în evidență pulpele sale frumos desenate de finețea ciorapilor lycra. Geaca din imitație de piele pe care o purta peste o maletă subțire din material sintetic de culoarea ciclame, cu un trandafir grena imprimat deasupra sânului stâng, îi scotea în evidență bustul rotund și pietros. Părea mai curând o femeie senzuală, decât o
ROMAN , CAP.OPTSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1455085254.html [Corola-blog/BlogPost/384044_a_385373]
-
majoritatea deșarte. Premeditarea merge înspre amestecul voit de autoflagelare, de transcendență și realitate: “am senzația că ne-am aflat în Trenul Foamei/ bloca'I undeva ]ntre Timi;oara și Iași/ sau mai precis în mizerias”( Mizerias). Lumea însăși e o imitație apocrifă a idealității. Poetul, care e un idealist hăituit de societatea sinistră în care trăiește, are chipul angelic “desenat” de sinceritate, pe fața lui se vede durerea martirului. Toate sugestiile merg în această direcție, a decăderii absolutului în speluncă. Poezia
SORIN GRECU-POETUL FERICIRILOR APOCRIFE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Sorin_grecu_poetul_fericirilor_apocrife_al_florin_tene_1331734847.html [Corola-blog/BlogPost/348360_a_349689]
-
lemn; Avea zapis, plimbarea-i permisă doar pe seară Dar vezi că vizitiu-i ca la muzeu, din ceară Și se ferește strașnic să calce pe termite Căci datoria lui atât e: să imite Cum și noi suntem două plăpânde imitații De care n-au să știe vreodată invitații; Să-ți ceri bilet de voie căci părăsindu-ți locul Figura de ansamblu, n-o afectează jocul Să-mi spui ce ai de spus discret și pe șoptite Cum picură tăcerea în
PLIMBARE CU TRĂSURA de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Plimbare_cu_trasura_.html [Corola-blog/BlogPost/355722_a_357051]
-
tradiționalismului. Modernismul denumește tendința inovatoare într-o anumită etapă a unei literaturi. El apare în literatura secolului XX-lea opunându-se tradiționalismului proclamând noi principii creației. Acest curent susținea europenizarea (sincronizarea) literaturii naționale cu literatura Europei, promovarea scriitorilor tineri, teoria imitației, eliminarea decalajului în cultură, trecerea de la o literatură cu tematică rurală la una de inspirație urbană. Cultivarea prozei obiective și evoluția poeziei de la epic la liric și a prozei de la liric la epic. Eugen Lovinescu, în literatura noastră, teoretizează asupra
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
În aceste ample lucrări modernismul lovinescian pornește de la ideea că există un spirit al veacului XX explicat prin factori materiali și morali, care cuprinde un proces de o modernizare a civilizațiilor de integrare într-un ritm de dezvoltare sincronică, teoria imitației care explică viața socială prin interacțiunea reacțiilor sufletești, principiul sincronismului care în literatură înseamnă acceptarea schimbului de valori a elementelor care conferă noutate și modernitate fenomenului literar. La revista „Sburătorul” colaborau, printre alții, Ilarie Voronca, Ion Barbu, Tristian Tzara și
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale, literare și politice tradiționaliste proprii „gândirismului” în eseuri programatice, cum au fost: „A doua neatârnare”, din anul 1926, sau „Sensul tradiției”, din anul 1929. În contra imitației culturii occidentale și modernismului susținut de Eugen Lovinescu (în faimoasa sa Istorie a civilizației române moderne, 1924-1925), Nichifor Crainic pledează pentru creație modernă inspirată din valurile autohtonismului și tradiționalismului românesc. Spre deosebire însă de tradiționalismul liber sub semnul precreștinului „Dionysos
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
viață, cât de cât luminos și promițător, în ceața și în negura fără margini ale Samsarei (Șampania, Sfârșitul)”. (Eugen Dorcescu) „O fugă începe cu o temă principală, ‘subiectul’, care se va auzi succesiv mai apoi la toate celelalte voci, în imitație; când toate vocile au expus tema, ‘expoziția’ e completă; Acest lucru e urmat uneori de un pasaj de legătură, sau ‘episod’, dezvoltat din materialul tematic expus anterior; expunerile ulterioare ale subiectului se fac în tonalități înrudite” (Wikipedia) (Toccata and Fugue
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
pasaj de legătură, sau ‘episod’, dezvoltat din materialul tematic expus anterior; expunerile ulterioare ale subiectului se fac în tonalități înrudite” (Wikipedia) (Toccata and Fugue) (J.S.Bach). Citind acest pasaj am realizat într-o fulgerare de secundă că viața este o „imitație”, că „vocile” expun aceeași temă (de când lumea și pământul), dar în tonalități diferite și, totuși, atât de înrudite. Fiecare dintre noi încearcă (din toate puterile) să se individualizeze, să-și reconstruiască eul (ca fiind unic, incoruptibil și indestructibil), strădanie, în
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
ce chin frumos, și ce mândri eram când ne opreau oamenii pe stradă, în semn că ne iubeau și ne apreciau sacrificiul pentru ca ei să râdă! Atunci asta aveam: rîsul, bancurile cu bulă, „Europa Liberă” și șuetele la cafea cu imitații despre Ceaușescu - cine vorbește mai bine ca „boul ăla de la conducere”... așa vorbeau cei care aveau curaj. Ce expresii cu substrat comic fulminant: „Frații Rumeguși”, „Nu-i bai, mi-s Revista”, „Revista muncește, nu gândește!”...! Din perspectiva concretă a stării
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1433650366.html [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
bucătărie. - Cum să fie? - Păi... Adâncă, să încapă vasele în ea. - V-ați gândit la o masina de spălat vase? - Da, dar nu încape pentru că e bucătăria mică. - Atunci uitați aici, chiuvetă din rășină, adâncime 20 de centimetri. Sau asta, imitație de granit, tot 20 de centimetri adâncime. - Hmmm, nu e bine, i-am răspuns crezând că 20 de centimetri e prea puțin. Căutăm ceva mai adânc... Atunci a venit replică lui care mi-a luminat toată săptămâna, replică la care
Dedeman e plin de poezie by http://www.sebastianbargau.ro/2013/09/11/dedeman-e-plin-de-poezie/ [Corola-blog/BlogPost/92319_a_93611]
-
reprezintă o singură însușire a lucrurilor și le evocă pe taote celelalte. Edenul în poezie era văzut de A.E.Baconsky ca realitate suprapusă,iar G.B.Vico scrie că toate națiunile erau națiuni de poeți căci poezia nu este decât imitație.Numai contradicția acceptată și evidentă dintre frumosul natural și frumosul artistic realizat cu totul independent și sincronizat adeseori cu urâtul natural, ne duce cu gândul la eden.Platon spune că poeții crează fantome,și nu realități, fapt ce ne duce
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
să purifice sufletele, să domine pasiunile, să vindece durerile. Pitagorismul a creat o teorie mai largă a muzicii în care a intrat conceptul de „muzică a sferelor”. Potrivit acestei teorii, muzica - prima dintre artele care produc plăcere - este esențialmente o imitație a muzicii sferelor. Modelul ei este armonia cerească, e determinantă de vitezele aștrilor, de distanțele dintre ei, iar acestea se găsesc în raport similar cu intervalele consonante ale octavei [5] . Cosmosul, așadar, cântă, dar pentru om, a cărui ureche a
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a cărui ureche a devenit insensibilă, această cântare este tăcere. Sufletul însuși, este o armonie sau o acordare bazată pe proporția numerică. Conform principiului „asemănătorul recunoaște asemănătorul” sufletul răspunde bucuros la vibrațiile armonioase ale muzicii sferelor; astfel, muzica, ea însăși imitație și vehicul al melodiei divine, este în măsură să acordeze sufletul cu acea armonie veșnică a stelelor și deci funcția ei este de-a redeștepta în suflet pecetea obârșiei divine. Banchetul, Platon descrie Frumosul absolut ca pe o Frumusețe care
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
unei viziuni pașoptiste, de extracție heliadescă, a raporturilor literare. Într-o perioadă în care poezia eminesciană ilustra strălucit modul în care etapele pot fi arse din direcția unei beletristici funcționale, prin progresiva abandonare a straiului inutil, Macedonski se complace în imitații facile ale unor modele presupus ilustre, practica eufonia, se încăpățânează să demonstreze genialitatea unor lucrări pe care nu le remarcă nimeni, își traduce și își public la Paris opera în jurul cărora face mult zgomot, pândind disperat reacția criticilor la modă
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ (MACEDONSKI, GOETHE, EMINESCU) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1407119516.html [Corola-blog/BlogPost/352363_a_353692]
-
vine mâine părintele cu/ cioana prin sate (că) se apropia Crăciunul,/ trebuie să privim și noi... De ce trebuie? Ce atâta/ indiscreție, vine altă/ istorie, (...)". Întoarcerea în timp se face printr-un prezent ambiguu văzut prin "fereastra" viziunilor. Femeia este o imitație a impresiilor bărbaților născuși de ea, de fapt o imitație apocrifă a halucinațiilor ideale născute din dorințele neîmplinite. "Propriile/ lor resentimente de femei și resentimentele/ bărbaților pe care i-au născut, de care se simt răspunzători: unele/ desfășurând la/ loc
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Liviu_ioan_stoiciu_poet_al_prezentului_l_al_florin_tene_1328511550.html [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
Crăciunul,/ trebuie să privim și noi... De ce trebuie? Ce atâta/ indiscreție, vine altă/ istorie, (...)". Întoarcerea în timp se face printr-un prezent ambiguu văzut prin "fereastra" viziunilor. Femeia este o imitație a impresiilor bărbaților născuși de ea, de fapt o imitație apocrifă a halucinațiilor ideale născute din dorințele neîmplinite. "Propriile/ lor resentimente de femei și resentimentele/ bărbaților pe care i-au născut, de care se simt răspunzători: unele/ desfășurând la/ loc ața/ morții". Amestecul voit dintre sacru și profan, dintre prezent
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Liviu_ioan_stoiciu_poet_al_prezentului_l_al_florin_tene_1328511550.html [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
totul se rotește ca într-un carusel pus în mișcare de elanul și îndrăzneala riscului. Hazul se regăsește în situații neașteptate ale căror subiecte sunt, pe cât de surprinzătoare, pe atât de simple. Ciclul “ Bucuria lucrurilor simple“ realizează saltul de la experiențele imitației la faza intuiției ori chiar la conceptualizări când riscul atitudinii ferme capătăt farmecul bravurii:” Am desenat o casă pe trotuar,/ deschisă am schițat și ușa, la fereastră cântă un canar,/ și m-am mutat acolo cu păpușa“.( “Desen pe trotuar
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Titina_nica_tene_anotimpul_jocului_al_florin_tene_1327909682.html [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
om. Astfel, ne destăinuie despre marginea privirii în singurătatea pietrelor, despre marginile trupului în eu voi pleca la tata, despre o margine de copilărie, marginea sa de copilărie în aluviuni. Desigur, pentru autor, există, firesc, marginea drumului/ un fel de imitație, a pământului/ între mine și cer o umbră. Amintirea tatălui persistă în mintea adultului de acum, cu privirea și simțămintele copilului de atunci. Este un cerc vicios între acel atunci, ca abordare a relației copil-tată, acest acum privind relația copilului-adult
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
tatei și revenirea în relația inițială prin resemnare, simplul fapt că se va întâmpla, în cele din urmă, regăsirea siderală, celestă, și prelungirea acesteia acolo... Așa de mult este impregnat caracterul, comportamentul tatălui în sine încât poetul se crede o imitație a sa. O copie, o clonă, frustrat de gândul că nu a apucat să preia totul. Se împacă într-un fel cu ideea că merge în același sens, pe drumul spre neființă, spre regăsire dincolo și continuare a relației neterminate
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
și/ alergam prin el/ un fel de imitațe. Pe bună dreptate, stăruința asupra a ceea ce nu a fost dus la împlinire este o amintire/ deschisă/ ca o rană se întinde pe dinăuntru/ singurătatea pietrelor. Rămânând în sfera acestei alte obsesii, imitația, uneori poetul se crede copia lui Dumnezeu. Iată ce ne mărturisește în Botez: Dumnezeu i-a șoptit: femeie, în pântecul tău mi-am ascuns chipul și te condamnsă-l porți/ până cineva/ mă va striga/ pe nume. De ce să fie asta
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
grăbesc plecarea mea către locul unde se spune că odihna e veșnică iar liniștea nu mai înseamnă împovărare?! - se întreabă poetul. Această altă obsesie pentru un fel de o regăsim în multe titluri de poezii, mai ales: un fel de imitație, un fel de solstițiu. în lumea cu multe lucruri, un fel de reprimare. ploaia, un fel de remiză, un fel de înfrigurare, un fel de eclipsă, un fel de cădere din interior etc. Această nesiguranță între a se afla într-
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
păreri!,, Cam așa a sunat mesajul meu către domnul Relu Coțofană, creatorul revistei Dialoguri Culturale. Răspunsul, mai jos. Relu Coțofană - Nu mă consider poet, nu am pretenții că scrierile mele au o deosebită valoare artistică. Știu să deosebesc arta de imitație pentru că am o anumită pregătire în domeniu. Am urmat studii superioare tehnice și umaniste: Institutul Politehnic București și Facultatea de Litere, specialitatea română-franceză. Între anii 2005 și 2006 am continuat studiile la Universitatea Paris 3, Sorbonne Nouvelle, Faculté de Lettres
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI RELU COȚOFANĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/nuta_istrate_gangan_1433505103.html [Corola-blog/BlogPost/359678_a_361007]
-
distribuitori ai unor firme renumite în domeniul mobilei. Paletă largă de produse și calitatea acestora garantează clienților noștri satisfacerea celor mai variate solicitări la prețuri accesibile, unice pe piață. Diversitatea materialelor de tapițerie include variatati de produse din stofe, plusuri, imitație de piele și piele naturală. Pe langă materialele de tapițerie la noi pueti găsi o gamă largă de somiere (rame pentru pat sau suporți pentru saltele) și saltele pe arcuri sau latex, ortopedice și superortopedice. Cu toții petrecem o treime a
Magazinul Domafon Timisoara by http://www.zilesinopti.ro/locuri/5036/domafon [Corola-blog/BlogPost/100692_a_101984]
-
nu tăgăduia influența pe care au avut-o asupra sa câțiva dintre marii scriitori ai lumii- printre care amintește și de Shakespeare.Poetul- care avea o vastă cultură literară- afirma în Precuvântare la Musa română (Musa românească, compuneri originale și imitații din autorii Europei ... tom I, Iași, 1868 ), că a imitat pe marii autori ai Europei, care- la rândul lor- s-au povățuit cu înaintașii lor. După 1848, în primul deceniu al celei de a doua jumătatăți al secolului XIX-lea
SHAKESPEARE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR ROMÂNI-PRIMA PARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Shakespeare_in_viziunea_scriitorilor_romani_prima_parte.html [Corola-blog/BlogPost/348188_a_349517]