5,812 matches
-
tu văpaia trupului! Au luptat aceia cu fiarele, înfrânează și tu mânia, fiara cea sălbatică și neîmblânzită! Au stat aceia nedoborâți în fața unor dureri de nesuferit, biruie și tu gândurile cele păcătoase și rele ce gâlgâie în inima ta! Așa imiți pe mucenici! Acum nu avem de luptat cu sângele și trupul, ci cu începătoriile, cu stăpâniile, cu stăpânitorii întunericului acestui veac, cu duhurile răutății. Foc este pofta trupului, foc nestins și continuu; este câine furios și turbat; de mii și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tip de ore nu e normat și, prin urmare, nu e nici plătit. După știința mea, e cel mai scurt drum făcut de învățământul românesc din faza hei-rupismului muncii patriotice la pseudo-europenismul fără frontiere și fără bani. Dacă tot îi imităm pe americani, s-o facem în punctele în care avem cu adevărat de învățat de la ei. Buna separare a activităților administrative de cele didactice părea să fie un câștig al învățământului românesc. Deșartă iluzie - întărită și de faptul că au
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
cu manometrele, cu robinetele, povestește câte și mai câte, neuitându-și nici un moment porecla. Treptat, printre lopețile de cărbune aruncate, când își închipuie el că am învățat și eu, mă lasă și pe mine să-mi fac meseria, și-l imit conștiincios. Sinaia, Predealul, nici nu le văd. Adică le văd eu, dar altfel decât înainte, cu răspundere, - ca și cum mi-aș fi schimbat profesia. După Predeal, la vale, fiindcă acum totul merge ca de la sine, reiau, îmi aduc aminte de masca
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
pământești. Ca argument, avem versetele din Predica de pe Munte (Matei 6, 33): „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă“. Așadar, ieșit de sub „autoritatea“ familiei, adolescentul, spre deosebire de elevul școlar, care încearcă să imite comportamentul adulților, simte nevoia să fie distinct de ceilalți, se află într-o continuă și permanentă căutare, atât de ordin fizic, cât și spiritual; tânărul se află în căutarea propriei identități. Din dorința de a fi unic, de a se
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
miros apoi de verbe iubitoare doar între ele însele cum lesbienele. Păianjenii Păianjenii care-și întind pînzele aidoma unor fire subțiri de apă din ce în ce mai subțiri disperate căci apa li se refuză și-n setea lor torturantă ar vrea s-o imite. Localul Întunecos localul în sticle alcoolul mugește cum taurii ieși în prag în orbitoarea lumină vezi zemoasele pajiști verzi ce-ar îndestula înverșunatele fiare dacă ce-i înăuntru ar ieși afară dacă ce-i afară ar intra înăuntru. Ploaie la
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
mirosind a gunoaie de bucurești eram pe una din străzile de la periferie băieții de cartier își pasau unul altuia chiștoacele amare de țigări și mă urmăreau cu privirea aia însetată de poezie cu pupila mărită de drog mergeau în spatele meu imitându-mi pasul de mare pasăre stângace pe uscat după nesfârșitele-i valuri de libertate în larg, deasupra mării mă urmăreau cu pasul sacadat râzând în hohote și totuși eu îi iubeam erau frații mei tristețea lor era și a mea
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
ciudate aș prefera ceva tulbure ca să-mi permit orice o fragilitate obositoare cu ceva atractiv nu contează doar o parte din trup cu puțină piele și cu altceva dincolo senzația asta e descrisă adesea apoi cineva se străduiește să mă imite și lucrurile din jur rămân la fel dar se transformă cum le descriu eu detaliile nu se mai observă pe dedesubt mă scormonesc fără timpi morți și fără obsesii dar ce contează când spiritul meu funcționează mă-nșel adesea chiar
Apele curg câteodata by Ionel Ciupureanu () [Corola-journal/Imaginative/5910_a_7235]
-
curat. E asfințit muncitorii au turnat fundația Noii Lumi iar acum au dreptul să bea ceva tare. Putem începe să vorbim. Spune Tu primul. Văduva suedeză a lui Kafka Incredibil singur în viață -mă cred artist preocupat de culori ce imită sîngele închegat, vinul de inimă e pe sfîrșite, îmi număr pe degete prietenii din rafturi, toți dorm în somn otrăvit, zorii nu se văd încă, poate mi-ar trebui un zîmbet de seducător pentru ce va urma, pentru că nu știu ce va
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
în colțuri arhaice (ambuscade-ale minții) un cor bisericesc dirijat de ferestrele circulare mulțimi de pupile sudate aidoma unor credințe clopote care gîfîie după ce-au alergat de-a lungul de-a latul venelor tale și tot mai speri că poți imita spumele spaimei obștești că te poți decapita că-ți poți așeza la loc fruntea pe care zidurile temniței au desenat ploi abia întoarse de pe cîmpul de luptă. Estivală Sumedenie de gîze pe-obrazul Soarelui și niciun om orice clipă e
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
peste poate de importante, ceea ce m-a obligat să aștept o ceremonie pe măsura prezentării scrisorilor de acreditare și să-mi pun urgent cravata. N. pare a fi un democrat convins și n-a reacționat nicicum la propunerea să mă imite. Sediul UNEAC-ului, în centru, s-a dovedit a fi o vilă cu însemnele fostului proprietar pe frontispiciul rococo, stil foarte îndrăgit de, presupun!, petroliștii din Texas, cu o curte micuță, ticsită de găinușe decorative, întru protecția cărora vizitatorii sunt
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
duminică, 7 ianuarie 2001) Dintre ultimele milenii Să-nlătur scame de somn la timpu-aburit, nu-mi iau graba-n serios pentru cine mă cheamă, iar de-s pregătit, nu mă-ntreb, teamă, lasă-mă singur, aș număra orice pas ce imită departele, cum nu știu până unde și ce se-apropie cât încă nu mă-mpiedic de mine. (Onești, luni, 8 ianuarie 2001) Abia-nvecinate Pentru etaj, lentoarea colectând fleacuri s-ar imprima fără motiv, însă din lăsatul treptelor mă-ncearcă
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
cu soarele legat de o ață dar Dumnezeu ne iubește mai mult decât putem risipi cât despre interioarele pietrelor încăpătoare și capitonate nici o limită nu explodează înainte să ia forma corpului proiectat cu precizie spre dâmbul ce încetinește rotirea cioplitorii imită valurile și dălțile ne țin lipiți de pământ cum șterge umbra un punct luminos un oraș autentic durerea e o vietate leneșă care ne așteaptă la colțul parcului știu numai că ești legată la ochi de o apă în care
Poezie by Florin Caragiu () [Corola-journal/Imaginative/7517_a_8842]
-
în adâncurile mele ci din sperândă disperare nu din deplângere ci din plâns de mic copil de când a murit tata mi-am dat seama cum eu nici în ruptul capului nu pot fi graniță sigur am încercat și noi să imităm granița dar ea nu tăcea nu se lăsa măgulită ci își spunea ale ei sârme ghimpate dar cine era dispus să fie zgâriat de evidențe poate muribundul aceste jalnice mimesisuri nu ne ajutau nici măcar să trecem unul prin celălalt abia
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
destul de talentat) intitulată "Păpușa beată" și chiar înfățișând o mare păpușă căzută răsturantă oarecum indecent într-o ogradă acolo în Siberia sovietică. Omului se pare Suprema nelibertate e să conștientizezi că există infinitul ca neatingere de limită de scop Lumea imită (simulează) libertatea ce nu se poate reflecta în nimic dat fiind că infinitul-nefiindul exclude prezența oglinzii Din toate astea până pe la cincizeci de ani omului i se pare a fi condamnat la viață apoi - in-vers... (in verso veritas) versul ca
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
160 „dați click”; 13 „fă un click”, 190 „fă click”. Englezismul este chiar adaptat în scris, probabil prin raportare la grafia tradițională a onomatopeii deja existente în română și cu corepondente în multe limbi (în DEX 1996: clic = „cuvânt care imită un zgomot sec, scurt”; cf. fr. clic, it. clic, engl. click): a da/a face (un) clic, a da clicuri - „dă clic pentru a vedea imaginea mărită” (jocuricopii.as.ro); „apoi fă clic pe «Caută in sit»” (toolbar.google.com
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
Dar nici una dintre ele nu va da în prime-time ororile care fac ravagii la noi. În România se preiau dinadins „formatele” dubioase, șușele sentimentaloide, imbecilitățile cu panaș, excentricitățile cu iz scabros. N-am prea observat ca vreun post românesc să imite modelele „main stream” din Vest. Chiar și atunci când cumpărăm un program de succes, o facem trăgând cu ochii la Istanbul. Abili nevoie mare, politicienii Puterii se conformează imediat „formatului”. Culmea e că modelul face ravagii indiferent de vârstă. Fie că
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
Manifestul publicat în același loc sub semnătura sa, intitulat semnificativ Aviograma, nu era mai cuminte: adresându-se “cetitorului”, îi cerea să-și “deparaziteze creierul”, pentru a lichida un trecut de lecturi conformiste și convenționale; proclama apoi categoric că “artistul nu imită artistul creează linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești în dicționar”, califica disprețuitor “gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe” și cerea imperativ “să vie sângerarea cuvântului metalic lepădarea formulelor purgative”, promițând chiar, nu fără accente patetice, că atunci
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
ridică, strânge un pumn de firimituri, iese afară pe ușa batantă și le aruncă pe mese, în ploaie, vrăbiuțelor, dania ei... Mă ridic și eu imediat, repetând gestul grecoaicei, deși știu bine că imitația nu are valoare. Totuși, depinde ce imiți... Revenind înăuntru, le salut amical cu ce mai știu din grecește. Ele râd și bat din palme bucuroase. Nu știu de ce, dar mă simt ca acasă. În loc de compliment adus lumii din care provenim și unii și alții, le declar fetelor
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
al poveștii. Din cînd prin gura lui Flămînzilă, Gerilă, Vorbilă, Păsări-Lăți-Lungilă și a celorlalți vorbesc Rabelais, Shakespeare, Corneille, Machiavelli & co. Ceea ce nu le schimbă însă nici destinul, nici comportamentul, nici atributele care i-au făcut celebri. La nivel stilistic, scriitorul imită comportamentul auctorial al vechilor cronicari. El utilizează un limbaj expresiv și mustos, cu parfum de epocă (noutate absolută în scrisul lui Stelian }urlea), iar din cînd în cînd naratorul intervine direct pentru a sublinia dificultățile misiunii sale, dar și determinarea
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
o frază borgesiană avant la lettre emisă de Grigori N. Lazu cel care dezvăluie traducerile lui Coșbuc: De când există poezia, poet de la poet a învățat, fiecare aspiră aceleași idei și sentimente să le exprime și mai bine; unul prea altul imită, precum pasere pe pasere stârnește să cânte; așa că - putem spune - din veac în veac și până astăzi, există ca o singură mare și sfântă poezie, compusă din atâtea și atâtea poezii înrudite între ele. Dar o asemenea imitațiune și emulațiune
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
e neapărat juridică, dar întotdeauna morală, mai întâi față de autorul al cărui text îl plagiază și apoi față de cititor căruia îi înșală încrederea. Luându-și drept motto dictoanele "Nimic nou sub soare" și "Cărțile se fac din cărți", plagiatorul nu imită și nu dezvoltă, el reproduce, el nu citează, ci copiază făcând o gravă confuzie, cum bine remarcă Nicolae Manolescu, între filiație (ideea) și plagiatul propriu-zis (textul). Pentru cei interesați de chestiunea plagiatului, le recomand să stăruie asupra spiritualei și informatei
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
colegi de serviciu - la București, de exemplu, fiind prea... eterogeni. Nici noi nu ne mai pricepeam mare lucru unii pe alții: Haralampy bolborosea ceva în hieroglife căutând telecomanda pe sub șifonierul în care nevastă-sa interpreta o manea încercând să-l imite pe Adrian de Vito (?) și pe Nicolae Guță la emisiunea pe care o realiza cu aplomb la Etno Tv. Spre ziuă s-a întors din balcon și soacra lui Haralampy care s-a minunat: -Adică, cum, mamă-soacră? N-ai căzut
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
noi. Ne și salută cu enorma pălărie triunghiulară, garnisită cu pene roșii. Aceasta va fi în tot timpul acelei unice zile în care se petrec toate acțiunile, semnul de identificare al stăpânului. Când și când, el are tentația să-l imite. E chiar nostim când tenorul (Don Ottavio) își ia un scaun, îl plasează la rampă și cântă liniștit către noi. Primordialitatea muzicii domină întregul final. Către sfârșitul scenei de teroare, în timpul ultimei înfruntări între îndrăzneala temerară a seducătorului și pedeapsa
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
rejoci. Este exact ceea ce fac și eu, la o distanță de treizeci de ani: plăcere și provocare deopotrivă. Și îndată, cuprins de exaltarea momentului, îl "citez" pe Kantor, dirijând ca și el, în faimosul său happening, marea și muzica. "Viața imită arta", adagiu a cărui confirmare am primit-o pe țărmul Mării Nordului. Dar fericirea constă tocmai în a improviza într-un cadru prestabilit, având totodată convingerea că nu va mai exista o "a doua oară". Când ne întoarcem la Holstebro, actorii
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
Sfîntul pristol, se arată de față Trupul și Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel cu o estetizare a hierofaniei. Menționăm că aci opiniile teologilor sînt împărțite. Dacă unii se arată dispuși a vedea în artist un ins ce imită paradigma divină inclusiv, sub raportul capacității sale creatoare, alții îl suspectează de o trufie cu luciferice tangențe. Ultimii se pot bizui și pe următoarea glosă a Fericitului Augustin: "Dumnezeu nu ne-a spus: învățați de la Mine cum au fost făcute
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]