100 matches
-
stradă Rândunicii - din Municipiul Brașov îi poartă numele. După multe tergiversări și amânări, Primăria Municipiului Brașov a amplasat un monument chiar pe Pârtia Bradul - locul unde și-a găsit sfârșitul eroul Liviu Babeș. Astfel, memoria eroului brașovean este, in sfarsit, imortalizata printr-un monument meritat cu prisosință și care este o reprezentare a sculpturii ICAR. A fost aleasă această operă ocmai datorită simbolisticii pe care o are: năzuința spre libertate și speranța unui nou început. Din păcate, ăn de an, cei
EROUL BRASOVEAN CARE IN 1989 S-A AUTOINCENDIAT IN NUMELE LIBERTATII de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378010_a_379339]
-
în aplicare planul pe care-l stabilise dinainte. - Mă duc până la baie ,vin imediat,îi spune,prelungindu-i curioziozitatea. Nu stă chiar foarte mult ,apare în câteva secunde în prag...complet dezbrăcată de haine,dar mai ales de inhibiții. Așteaptă imortalizată câteva momente ca el să îi admire goliciunea . Nu îi trezește chiar atât de tare interesul, nu are corpul chiar urât ,dar multitudinea de zbârcituri,normale pentru vârsta ei ,cu mult mai mare ca a lui ,îi provoacă oarecum dizgrație
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
Ramey va interpeta acest rol pe scenele de la Sân Francisco și La Fenice de mai multe ori decât oricare dintre bașii care au dat viața personajului respectiv de la momentul creerii lui de către Verdi. În final creația să interpretativa va fi imortalizata prin două înregistrări - audio (CD) și DVD, ambele sub baghetă lui Riccardo Muți. În anul 1990 Royal Opera House va monta opera Atilla care va avea în distribuția premierei din 13 Octombrie pe Ruggero Raimondi (în rolul titular), Josephine Barstow
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
drept un individ cu o personalitate tipică „pentru «pozeuri», cabotini și ratați”1. Și, am adăuga noi - În același registru depreciativ (deoarece el funcționa Încă În cultura română) -, pentru un dandy. Înainte de orice cuvânt ori gest, portretul Însuși al poetului (imortalizat mai ales după 1900 În fotografii, tablouri sau desene) este portretul unui dandy. Chiar dacă lui Eminescu Îi va părea o „fizionomie de frizor”, chipul ciudat, sfidător, de „mască teatrală”, cu părul vopsit negru, pomădat și mustața răsucită „În chibrit”, dată
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
despre ces concerts, riches de cuivre, Dont le soldats parfois inondent nos jardins, Et qui, sans ces soirs d’or ou l’on se sent revivre, Versent quelque héroïsme au cœur des citadins 1. Seamănă mai mult cu acei conchistadori imortalizați de domnul de Heredia 2 decât cu tinerii nevrozați de astăzi. Oare nu spune el Însuși, Într-una dintre teoriile sale originale, Întotdeauna atât de adevărate, că vrea să pună capăt acelei legi stupide după care scriitorii cei proști se
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
metafore de un cromatism ingenios, preocupările ecologiste, pledând pentru protejarea naturii, cu mitizări emblematice, generatoare de speranțe. Un stil baladesc de factură modernă este prezent în Îngeri și banjouri (1998), unde scriitorul închină Brăilei (Brăilă, lacrimă deasă) și mahalalelor ei, imortalizate și de Panait Istrati, versuri de insolită transpunere lirică (Comorofcă, dor bălai, Suntem fanți de Băligași). Se întâlnesc și savuroase expresii de argou, cu reminiscențe și cu rezonanțe împrospătate din Ion Barbu. M. cultivă, mai ales în volumul Sufletul cântă
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
din poemele lui Vasile Gârnet, din Personaj în grădina uitată (Editura Hyperion, 1992), unde, descrierea, de asemenea, este unul din procedeele fundamentale ale scrisului. Iar lumea care degradează într-un haos și "din haos se naște" poate fi "înrămată", respectiv imortalizată doar prin intermediul artei. Pe creație, care aici are un puternic accent vizual, se fondează adevăratul act de cultură, în spiritul ei rezidă esența lumii. "În cele din urmă [...] haosul atinge splendoarea. [...] lumea brusc se oprește într-o imagine/ ape văzduhuri
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
facem onest. MG: Până la urmă, care e povestea Evangheliei lui Iuda și a scandalului din jurul ei? CB: Textul a fost descoperit În 1978, În regiunea Minieh din Egiptul Mijlociu, de unde a ajuns În prăvălia unui anticar, Hanna, care ar trebui imortalizat ca emblemă a avariției demonice. Acest individ, nesătul de bani și conștient că are În mână un text poate la fel de important ca și cele treisprezece codice descoperite În 1945 la Nag Hammadi, a cerut o sumă fabuloasă: trei milioane de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
traseul bulevardelor Mareșalilor. Străzile care ies din Paris se vor lovi de acest obstacol, ceea ce determină ocoliri, în căutarea unui pod sau a unui pasaj pe sub liniile ferate. Traversăm apoi bulevardul Ney, care poartă numele unui mareșal al Imperiului astfel imortalizat. Străbaterea acestor bulevarde cu înfățișare de autostrăzi nu este o treabă chiar ușoară. La nr. 7 al străzii Porte-de-Clignancourt se află un vast ansamblu de 2 700 de locuințe ale OPAC Paris, construit între 1926 și 1931. Această operațiune densă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
strămoșii mai ales Patriarhii triburilor (ai caror membri erau cu toții uniți prin legături de rudenie) continuau după moartea lor să ducă o viață trupească și spirituală în lumea de dincolo, de unde își supravegheau intenționat copiii, membrii tribului. Strămoșul-tată divinizat și imortalizat reprezenta personificarea idealului etic. Imaginea strămoșului defunct înzestrat cu toate virtuțile (forțele sufletului) supraviețuia în memoria fiecărui membru al tribului și exercita astfel o influență sugestivă supraconștient motivantă asupra vieții fiecăruia (recunoscută ca fiind efemeră). Unii printr-o credință comună
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
metafizică ancestrală a fost justificată prin valoarea sa motivantă bazată pe sugestibilitatea omului primitiv, datorită căreia exemplul idealizat al strămoșului divinizat exercita o influență decisiv motivantă asupra conduitei din timpul vieții. Speranța de unire după moarte cu tatăl-strămoș divinizat și imortalizat avea drept unic sens valabil influența emotivă pe care imaginea unei justiții transcendente a putut să o exercite asupra vieții reale a triburilor primitive. Este deci vorba despre o problemă cu implicații atît individuale, cît și sociale. Credința într-o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de rezervă și peste câteva secunde inhalam aerul stătut, plin de mirosul țigărilor lui Russ Millard și de secărica vărsată pe jos de Harry Sears. Și am dat cu ochii de Elizabeth Short pe toți cei patru pereți: vie, zâmbitoare, imortalizată parcă într-un vis ieftin și eviscerată pe un teren viran, plin de buruieni. Am știut imediat ce am de făcut. Am dat jos de pe pat cutiile cu dosare, le-am depozitat în debara și am desfățat patul. Fotografiile Daliei erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mai puțin de 14 portrete îl înfățișează pe "secretarul general și președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu", în cele mai diverse ipostaze. Porțiuni din viața tovarășului Ceaușescu, începând cu copilăria, trecând prin adolescență, și ajungând la vârsta maturității, sunt imortalizate fotografic (pp. 3, 57, 79, 136, 164, 168, 194, 207, 209, 211, 214, 214, 215, 218). Iconografia națională a secolului al XX-lea este dominată de portretistica ceaușistă. Biografia liderului se confundă practic cu destinul României. Împlinirile societății românești, progresul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoriei colective; și ii) sub-dimensiunea toponimiei instituționale, dată de numele cu relevanță istorică atribuite instituțiilor publice, ca de exemplu muzeelor, teatrelor, școlilor, spitalelor etc. în care este materializat nominal panteonul național al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etniei conservată de cea mai bună ramură a intelectualității românești, de la Neagoe Basarab, Miron Costin și Dimitrie Cantemir până la Ion Budai-Deleanu, Hasdeu, Eminescu, Blaga, Noica sau Părintele Stăniloae. Or, în concertul marilor valori culturale acestea contează: Caragiale, iar nu Miticii imortalizați de el la modul "terapeutic". Pun pariu că nici Eugen Negrici și nici Petru Creția, care contestă reprezentativitatea lui Eminescu pentru etnie, nu se includeau pe ei înșiși în rândul borfașilor de Dâmbovița. Și atunci de ce dreptate nu ar avea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistica prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
grefate la un șoarece dintr-o linie care nu respinge grefa, au generat o tumoră ce păstrează caracteristicile celulelor liniei HT 29. Celulele transformate malign au proprietatea de a se divide continuu, ceea ce a sugerat termenul de celule nemuritoare sau imortalizate. S-a constatat însă că din anumite tumori aviare (sarcomul mușchiului pectoral de găină - cunoscut sub numele de sarcomul Rous) se pot izola celule transformate care nu sunt totuși „imortale”. Tot astfel, nu toate celulele imortalizate sunt și neoplazice, concluzie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de celule nemuritoare sau imortalizate. S-a constatat însă că din anumite tumori aviare (sarcomul mușchiului pectoral de găină - cunoscut sub numele de sarcomul Rous) se pot izola celule transformate care nu sunt totuși „imortale”. Tot astfel, nu toate celulele imortalizate sunt și neoplazice, concluzie care are la bază izolarea liniilor celulare din populații de fibroblaste normale de rozătoare, care proliferează indefinit (sunt imortale) în cultură, păstrând caracteristicile normale și nefiind tumorigene, după inocularea experimentală la animale. De aici rezultă că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în timp, creează baza instalării condiției maligne depline. Transformarea malignă este așadar un fenomen de tip „lovitură multiplă”, tumora fiind rezultatul mai multor evenimente independente care se produc într-o aceeași celulă. Transferul unei oncogene active într-o linie celulară imortalizată (cu proliferare continuă) îi conferă acesteia proprietatea de tumorigeneză, pe când transferul acesteia într-o linie celulară normală nu-i va conferi acesteia atributul tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
unei oncogene active într-o linie celulară imortalizată (cu proliferare continuă) îi conferă acesteia proprietatea de tumorigeneză, pe când transferul acesteia într-o linie celulară normală nu-i va conferi acesteia atributul tumorigenezei. Explicația constă în aceea că în celulele liniei imortalizate s-a produs deja primul eveniment al procesului de transformare malignă, înainte de introducerea oncogenei active. Proprietatea de tumorigeneză poate fi conferită unei celule normale numai dacă sunt introduse simultan două oncogene activate. Oncogenele singulare nu induc transformarea malignă a unei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale, telomerele cromozomilor își reduc progresiv lungimea, pe măsură ce au loc mai multe transferuri pe mediul de cultură și, atunci când ating o lungime minimă critică, celula încetează a se mai divide și moare. Dimpotrivă, celulele canceroase sau potențial transformate malign sunt „imortalizate” și pot crește indefinit, dacă sunt transferate periodic pe mediu nou de cultură. O trăsătură comună, deși nu universală, a celulelor imortalizate este aceea că ele au activitate telomerazică, dacă nu foarte evidentă, cel puțin detectabilă. Foarte semnificativ apare faptul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
minimă critică, celula încetează a se mai divide și moare. Dimpotrivă, celulele canceroase sau potențial transformate malign sunt „imortalizate” și pot crește indefinit, dacă sunt transferate periodic pe mediu nou de cultură. O trăsătură comună, deși nu universală, a celulelor imortalizate este aceea că ele au activitate telomerazică, dacă nu foarte evidentă, cel puțin detectabilă. Foarte semnificativ apare faptul că cel puțin unele linii celulare umane neimortalizate, aflate în cultură, pot fi extinse probabil indefinit, prin transfecție cu vectori ADN care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mai puțin de 14 portrete îl înfățișează pe "secretarul general și președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu", în cele mai diverse ipostaze. Porțiuni din viața tovarășului Ceaușescu, începând cu copilăria, trecând prin adolescență, și ajungând la vârsta maturității, sunt imortalizate fotografic (pp. 3, 57, 79, 136, 164, 168, 194, 207, 209, 211, 214, 214, 215, 218). Iconografia națională a secolului al XX-lea este dominată de portretistica ceaușistă. Biografia liderului se confundă practic cu destinul României. Împlinirile societății românești, progresul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memoriei colective; și ii) sub-dimensiunea toponimiei instituționale, dată de numele cu relevanță istorică atribuite instituțiilor publice, ca de exemplu muzeelor, teatrelor, școlilor, spitalelor etc. în care este materializat nominal panteonul național al figurilor istorice românești; d) dimensiunea stilizată artistic și imortalizată iconic, dată de totalitatea operelor de artă (literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]