66,247 matches
-
cînd am auzit-o pentru prima dată pe la radio....era prin anii ’60. Cînd am auzit pour la premiere fois cîntecul Milord, parcă mi-a căzut cerul în cap. A fost poate singură cîntăreața care a avut vreodată un asemenea impact asupra mea! Acel copil de numai 10 ani, care eram eu, ascultă pur și simplu fascinat, fermecat și uluit acel cîntec! Apoi Edith Piaf a dispărut din raza mea...pentru că radioul comunist- altă alternativă nu există - nu a mai dat
Edith Piaf by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82994_a_84319]
-
viziunii asupra istoriei a profesorului Boia, lucru regretat, din știință mea, chiar de profesor, în raport cu generația care mai întâi trage, abia apoi întreabă. I-aș propune lui Bucurenci să afle chiar de la sursă, Lucian Boia, care sunt considerațiile acestuia despre impactul cărților lui în rândul unui anumit public. Dacă e bine că a avut un asemenea impact. Altfel, ca altădată la aiuritice cursuri opționale unde ne amalgamam studenți din diferiți ani, se vor mai trezi să se întrebe unii, prea degrabă
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
care mai întâi trage, abia apoi întreabă. I-aș propune lui Bucurenci să afle chiar de la sursă, Lucian Boia, care sunt considerațiile acestuia despre impactul cărților lui în rândul unui anumit public. Dacă e bine că a avut un asemenea impact. Altfel, ca altădată la aiuritice cursuri opționale unde ne amalgamam studenți din diferiți ani, se vor mai trezi să se întrebe unii, prea degrabă degustători de frișca de Cioran la vremea aceea...” Cum mama naibii putea Ștefan să-i bată
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
emisiuni sau îi respecți profund (vezi cazul Pleșu, un exemplu de impostura postdecembrista, dar mai cu ștaif, ca să-ți amintesc doar de scandalul dedicațiilor, în care Pleșu a jucat un rol infam). Cât despre convingerea ta că publicații culturale cu impact sunt DOAR “Dilemă veche” și “Suplimentul de cultură” (bunul simț îți cerea să nu pomenești tocmai publicația care îți găzduiește un interviu, ca să fii credibil, ăsta nu se învață la promovarea brandului?) dă-mi voie să-ți spun că-ți
Ziua cand am devenit substantiv comun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83042_a_84367]
-
iau un tricou roșu cu CCCP de la piata și mă plimb țanțoș prin targ devin super-fancy-trendy în vreme ce dacă îmi trag un negru cu zvastica mă salța la prima bordura. În ambele cazuri persoanele implicate n-au pic de habar de impactul istoric a celor două chestiuni asupra nației trecute la ei în buletin. În concluzie nu mă miră puseurile feministe ale unora că Dragoș. În Congresul american băieții pun embargo pe Cuba pentru că în pauza să pufăie havane. Deci ipocrizia e
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
Agendei 21, gravitatea chestiunilor ambientale pe care le confruntă omenirea în dezvoltare fusese revelata prin anii 1960. Cartea cercetătoarei ambientaliste americane Rachel Carson (1907-1964), cu titlul Silent Spring (‘Primăvară tăcută’) și publicată în 1962, rămâne un exemplu al studiului de impact ambiental prezentat publicului larg, influențînd luarea unei decizii majore. După lectură cărții Silent Spring, președintele american John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) decide să creeze organizația guvernamentală precursoare pentru actuala agenție de protecție a mediului din Statele Unite ale Americii : EPA (Environmental Protection
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de energie’ (pe care noi îl prezentăm detaliat într-un capitol din această carte), un ‚surplus de energie’ asociat exploatării resurselor minerale mai sărace, el fiind totodată concept integrat în una dintre cele mai puternice metodologii contemporane de evaluare a impactului ambiental (metodologia europeană „Eco Indicator”). Tot în perioada elaborării raportului ‚Limitele creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner elaborează inceptul ecuației IPAT, care leagă poluarea de afluența de bunăstare adusă de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner elaborează inceptul ecuației IPAT, care leagă poluarea de afluența de bunăstare adusă de progresul tehnologic, precum și de creșterea populației. În ecuația I=PAT, I exprimă impactul ambiental că măsura a poluării, P este un factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
aici despre ontologiile construite în limba română. Ceea ce complică enorm aspectele de gândire și de acțiune în dezvoltarea durabilă este faptul că fără o abordare ținând de o știință prudențială coerentă va fi dificil să fie întreprinsă evaluarea holistica a impactului ambiental real, atât la nivelul local, cât și la nivelele regional și global, atât în amonte față de sistemul de productie industrial, cât și în aval, unde de pildă se află impacturi ambientale produse chiar de către ‘echipamentele pentru depoluare’, cum ar
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
va fi dificil să fie întreprinsă evaluarea holistica a impactului ambiental real, atât la nivelul local, cât și la nivelele regional și global, atât în amonte față de sistemul de productie industrial, cât și în aval, unde de pildă se află impacturi ambientale produse chiar de către ‘echipamentele pentru depoluare’, cum ar fi cazul filtrelor depoluante ce trebuiesc înlocuite după încărcarea lor cu substanțe poluante, ori catalizatorii care accelerează « depoluarea », ghilimelele sunt obligatorii. O perspectivă nouă asupra relațiilor dintre mediul ambiant, om și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din toate fazele Analizei pe ciclul de viață. Această compatibilitate este asigurată prin folosirea perspectivelor arhetipale din Teoria Culturală. Cunoașterea metodologiei ACV îngăduie achiziționarea unor competențe procedurale de tip ‘know how’ pentru dezvoltarea durabilă. Un produs industrial are asociat și impactul ambiental descris în studiul ACV al produsului (firește, în condițiile în care studiul nu a fost distorsionat prin malpraxis). Analiza pe ciclul de viață al produsului este instrumentala. Gândirea artefactelor industriale pe ciclul de viață a devenit parte a felului
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
produselor, percepută de cercetătorii domeniului ca fiind “fascinantă și sofisticată”, este instituționalizata în proiectul dezvoltării durabile. Strategia IPP adopta această cultură organizațională în parcurile industriale. Metodologia pentru ‘etichetele ecologice’ și metodologia ExternE pentru energie se bazează pe ‘metodologia caii de impact ambiental’, pe lângă o mulțime de calcule și de soft-uri. Să notam că soft-urile comercializate actualmente pentru a se putea realiza cu ele un studiu ACV, deși sunt situate la prețul de circa 20 000 de euro per an
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
realiza cu ele un studiu ACV, deși sunt situate la prețul de circa 20 000 de euro per an și per computer personal, sunt într -un mod supărător, dar poate deloc surprinzător, total lipsite de transparență în ceea ce privește ‘metodologia caii de impact ambiental’. Pe ce fel de ideologie se sprijină metodologia caii de impact ambiental? Cronologic, metodologia caii de impact ambiental a fost elaborată și documentata de Rachel Carson. Deși cartea ‘Silent Spring’ (‘Primăvară tăcută’). a fost și rămâne sursă unei lecturi
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
circa 20 000 de euro per an și per computer personal, sunt într -un mod supărător, dar poate deloc surprinzător, total lipsite de transparență în ceea ce privește ‘metodologia caii de impact ambiental’. Pe ce fel de ideologie se sprijină metodologia caii de impact ambiental? Cronologic, metodologia caii de impact ambiental a fost elaborată și documentata de Rachel Carson. Deși cartea ‘Silent Spring’ (‘Primăvară tăcută’). a fost și rămâne sursă unei lecturi emoționale, privind retrospectiv putem spune că best- sellerul ‚Silent Spring’ era prima
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
an și per computer personal, sunt într -un mod supărător, dar poate deloc surprinzător, total lipsite de transparență în ceea ce privește ‘metodologia caii de impact ambiental’. Pe ce fel de ideologie se sprijină metodologia caii de impact ambiental? Cronologic, metodologia caii de impact ambiental a fost elaborată și documentata de Rachel Carson. Deși cartea ‘Silent Spring’ (‘Primăvară tăcută’). a fost și rămâne sursă unei lecturi emoționale, privind retrospectiv putem spune că best- sellerul ‚Silent Spring’ era prima ‘analiza de propagare și analiza de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
felul în care omul, obligat de presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare ambientală în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare ambientală în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor. Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema abordării corecte a ‘caii de impact ambiental’ este în primul rând o chestiune ideologică. Este vorba aici despre ideologia relației dintre ‘înțelegerea realității’, și construcția unor reprezentări ontologice pentru cauzalitate, ceea ce Deborah Bird Roșe -cercetătoare australiană în Ecologie Industrială și Antropologie- numește acum a fi ‘ontologia
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
OECD („Clubul țărilor bogate”), Friedrich August von Hayek, David Hume, Immanuel Kant, Gheorghe Lazăr, weltanschauung post-modern, Blaga - Cassirer, Joseph Schumpeter, Armând Feigenbaum, Kaoru Ishikawa, Alfred Marshall, Titus Filipas Titus Filipas (blogideologic): În Marea Britanie ministerelor li s-a ordonat să evalueze impactul ambiental climatic al tuturor deciziilor. Am preluat știrea din ziarul britanic Guardian de pe data de 22 decembrie 1977. Copiez aici articolul respectiv (sper să nu apară eventuale probleme de copyright). “Ministers ordered to assess climate cost of all decisions Government
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ateist a fost mai mult decît suficient pentru a-i îndepărta pe credincioși de ea - și asta fără nici un ajutor iehovist și fără comploturi internaționale". Nu în mai mică măsură e luat la rost clișeul onctuos "blîndețea românească", un puternic impact cu istoria veacului al XX-lea, în decursul căreia o serie de șefi de stat au sfîrșit prin moarte violentă, iar vreo două sute de căpetenii politice, începînd cu Corneliu Zelea Codreanu, Virgil Madgearu, Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Ion Mihalache, Gheorghe
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
procedeele narative la cerințele și exigențele textului dramatic. Expresie a neîncrederii scriitorului în teatru ("avem de-a face cel mult cu romancieri ratați, dar nu cu dramaturgi") și mai ales în practicienii de teatru, didascaliile nu pot să nu vicieze impactul dramatic al textelor. Studiul Ciprianei Petre este, măcar prin singularitatea lui, de referință și - ne place sau nu - ne obligă să citim de acum încolo altfel teatrul lui Camil.
Cât teatru, atâta proză by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14713_a_16038]