2,253 matches
-
țeastă. însă acești vorbitori ce-și îndreaptă privirile senine către noi, pe când susură aforisme sapiențiale, au supraviețuit, ceea ce nu dovedește că au fost mai vulpi decât vulpile, ci, dimpotrivă, că o sănătoasă prudență, altoită pe moderație, i-a scos din impas, în câte și mai câte rânduri. Nu chiar în toate - imprevizibilul stăpân era urgisitor - cusur ce se trece în rândul celor rele ale celor bune. În linii mari anume asta va face vorbitorul nostru: va modifica standardele prăfuite ale teoriei
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
de divinitate. Așadar, aci exagerarea e în sens invers. însă omul, în viziunea lui Luther, e o ființă duală, asociind ascendentul în fața divinului (postură de sorginte umanistă) cu fața sa "coruptă", "detracată". Chiar dacă teologia luterană încearcă să iasă din acest impas, afirmînd că, deși corupt, omul e înzestrat cu idealul mîntuirii, Cioran trage o concluzie... cioraniană, avant la lettre: "Individul simte cum planează asupra sa demonul singurătății, al izolării în cosmos. Nu știu dacă vreodată ați încercat, între un strigăt de
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
de divinitate. Așadar, aci exagerarea e în sens invers. însă omul, în viziunea lui Luther, e o ființă duală, asociind ascendentul în fața divinului (postură de sorginte umanistă) cu fața sa "coruptă", "detracată". Chiar dacă teologia luterană încearcă să iasă din acest impas, afirmînd că, deși corupt, omul e înzestrat cu idealul mîntuirii, Cioran trage o concluzie... cioraniană, avant la lettre: "Individul simte cum planează asupra sa demonul singurătății, al izolării în cosmos. Nu știu dacă vreodată ați încercat, între un strigăt de
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
schița portretul semenilor noștri." O asemenea investigație ar trebui să excludă problema banilor, fiindcă se știe deja bine că învățămîntul e subfinanțat. l Pe următoarele trei pagini de revistă e transcrisă înregistrarea unei dezbateri a G.D.S. cu tema învățămîntul în impas? Participanții - decani, rectori, directori de institute, ministrul Educației și Cercetării - au dezbătut mai mult chestiunea financiară.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
macerarea interioară" ce a ,determinat până la urmă motivarea viscerală a scrierii romanului", la ,îndoiala crâncenă în legătură cu formula narativă" a opului ,bazat pe materia draculescă", scrisul lui Marin Mincu ridică mai multe semne de întrebare. ,Nu-mi venea deloc nici o inspirație": impasul artistic e și unul lingvistic. Comicăria continuă în paginile următoare, primele din romanul propriu-zis, în care autorul rulează, în maniera egocentrică specifică, vechea convenție a manuscrisului găsit. Pentru scriitorii care au utilizat-o ea era de regulă un alibi narativ
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
dacă nu ne-am afla în prezența unor artiști care ne-au dovedit, cu alte prilejuri, că au fiecare o personalitate bine definită și o expresie calitativă fără echivoc, am putea bănui, într-adevăr, că demersul lor e întruchiparea unui impas, imaginea virtuoză a unei crize. Dar o asemenea concluzie nu are premise consistente, răspunsul trebuie căutat realmente în altă parte. S-ar putea desigur să greșesc și să fiu victima unui proces simpatetic născut de imaginea preconcepută pe care o
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
grea au devenit simple repere onomastice. Aproape inaccesibili publicului larg, ei își consolidează pe zi ce trece legenda, nu din pricina valorii inconfundabile a operei lor, ci din pricina misterului în care ea se afundă tot mai adînc. Intr-un astfel de impas se găsește, alături de mulți alții de aceeași anvergură, și Francisc Șirato. Despre el se știe bine că se numește Șirato, de obicei fără numele mic, că și-a dat măsura în perioada interbelică și, dacă mai rămîne timp, că este
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
Faust". Peste câțiva ani, la 22.05.1797, își implora colegul să sacrifice o noapte fără somn ca să poată desluși, scrutând din afară, rețeaua de fire care alcătuiesc pactul cu Mefisto și să-i propună urgent soluții de ieșire din impas. Referindu-se sincer la îndoială sau la eșec în destinul lor profesional cei doi nu se socoteau degradați, între ei nu mai funcționau demoni ai răului, amorul propriu sau gelozia. Ce exemplu încurajator de pierdere a trufiei în relații de
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
proiectul" are, aflăm din interviul cuprins în Addenda, luat de Ovidiu Pecican, un anume "trecut". Este, povestea aceasta, o "parabolă" mult prea transparentă ca să fi derutat, la vremea ei, cenzura. Reluată acum, cu eventuale modificări, dă "culoare de epocă" unor impasuri mai mult sau mai puțin mărunte, dar semnificative, totuși, pentru porția de ratare, depășită (de tot, oare?) cu greu, care li s-a servit unor generații. Nuvela" propriu-zisă face pereche, în volum, cu cinci proze (foarte) scurte, un fel de
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
e o "răscruce" în receptarea operei argheziene, simt că se pregătește un nou început, unul fecund. Starea de oboseală a postumității, impresia că opera zace "desfăcută" în părțile componente, ca în fața unei expertize ce așteaptă un verdict - aceste situații de impas pot fi învinse.
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
apărat de compromisuri, profesionalismul indiscutabil și vigoarea artistică a unei opere care va oferi mari surprize, nu i-au fost, pînă acum, de nici un folos în construcția prezenței sale publice, însă nici nu l-au scos în vreun fel din impasul receptării în care a căzut întreaga generație; acela de a nu se regăsi, în discursul istoriografic și muzeal, nici în spațiul modernității și nici în acela al contemporaneității. Evocarea lui Mihai Sorin Rădulescu este un semnal puternic tocmai în acest
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
zile ale exilului a fost Heinrich Böll. Chiar dacă nu împărtășea mereu aceleași opinii, pe romancierul german îl prețuia pentru independența spiritului, pentru îndrăzneala de a înfrunta tirania și pentru consecvență în protejarea celor supuși unei carantine. Dar la eșecul și impasul politic al lui Sartre voi reveni ulterior când voi releva și valoarea sa excepțională ca deschizător de poteci neumblate pe aria literaturii. De la cele dintâi apariții ale sale în public, Sartre nu lăsa pe nimeni indiferent. Incita parcă la o
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
îndepărtat intr'atat încât după ce a încercat să se bizue pe PRM-ul pe care l-a criticat intens, astăzi și-a alăturat partidul PSDului.. Supt Emil Constantinescu. Sperând că s-a ivit o șansă ca tară să iasă din impasul post-comunist, am căutat să-l sprijin de pe când era candidat, participând activ la întâlnirea sa cu românii în Washington DC în 1996. Aportul a fost atât financiar cât și moral, ultimul constând dintr-o prezentare încurajatoare a alegerilor pentru primăria
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
depășirea constrîngerii telurice, se înscriu cele ale unei damnări ce pare a rezulta chiar dintr-o accepție demonică a transcendenței. Izbăvirea și damnarea se împletesc într-un chip inextricabil. Mormintele, osemintele îngerilor ce semnifică altceva decît contradicția internă a spiritului, impasul acestuia prin sine însuși? “Printre imponderabile/ morminte de îngeri/ așa căzurăm/ în neîndurarea timpului” (Vămile cuvîntului). În loc de-a semnifica, precum la Rilke, stadiul superior al transfigurării întru duh, prefacerea vizibilului în invizibil, acești îngeri indică o recădre în vizibil
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
p. 158), dar în alt context, când îl vizează pe Iorga, o denunță, fiind susceptibilă de a fi considerată un fals concept (p. 175). În ciuda sămănătoriștilor, pledează pentru integrarea în această categorie a prozei lui Duiliu Zamfirescu. Ieșirea din acest impas o va afla mai târziu, când va formula adevărata dilemă a cronicarului literar nu în termeni sociologici, ci în termeni estetici: „Nu țărănesc sau nețărănesc, ci artă sau neartă”. Dar gustul criticului rămâne în limitele tradiționalismului sau ale realismului rural
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
straniu, amândoi cu câte o deficiență, mezinul - surdo-mut, iar fata, aceea care cânta tulburător pe aleile din Sinaia - oarbă. Ei bine, fata poartă alt nume de familie: Golam. Acest nume a fost puntea, el m-a ajutat să ies din impas, să-l descopăr pe Naumescu cel dinainte de anul 1999. Pe vremea aceea se numise Corneliu Golam. Am mai decupat un segment din viața lui, 1990-1999, și am mai dat peste o mască a sa foarte diferită de cea pe care
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Easton Ellis. Conștiința scriitoricească l-a determinat să opteze pentru o perspectivă impersonală. Viața și faptele persoanei reale Ellis sunt transpuse în Lunar Park asemănător unei pseudo-autobiografii. În același timp, viața și faptele sunt distorsionate în ficțiune. Un moment de impas narativ se transformă în joc și amuzament. Jocul autor versus narator se întoarce însă împotriva lui Ellis când acesta realizează turul de promovare al cărții. Deși romanul este recunoscut ca ficțiune, cititorii încă trăiesc impulsul acut de a întreba „Ce
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
țării, astfel eliminând în prim plan corupția din stat care este cel mai distrugător factor al dezvoltării umane. De aceea, vrem sau nu vrem, dorim sau nu dorim, recunoaștem sau nu recunoaștem, însă unica soluție reală de a ieși din impasul respectiv și de a deveni membru al UE într-un timp apropiat este unirea cu România. Acesta este cursul real al evenimentelor istorice în procesul evoluției și realitatea pe care trebuie să o accepte orice om de conducere din stat
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
Vasile m-a strigat de la poartă. Bucuria împăcării a fost nemaipomenită; alta mai mare nici nu cred să existe." 1) 2. La 11 februarie 1946, elevul dă teză la un obiect neprecizat (punctele de suspensie din jurnalul ebraic marchează un impas al exprimării), tema fiind Bunul coleg. Despre ce era vorba? "în clasa a treia, unul din obiectele de studiu se intitula pompos ŤEducație cetățeneascăť. O făceam cu profesorul Chirițescu, care, la cursul superior, preda dreptul ori filozofia. Lecțiile erau, de
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
porțiune a tabloului capătă, deci, semnul minus. La antipozi, creația, netributară conceptelor sterile, se menține validă în nucleul de bază, nu e răsturnată. Adesea se poate demarca exact începutul și sfârșitul deraierii. La Cioran și Eliade, faza care a precedat impasul, s-a remarcat printr-o efervescență a inspirației, deschisă în toate direcțiile, neutră în genere ideologic. Debutul în prima tinerețe e scutit de plaga infecției. Apoi survine intervalul de contagiune, cu consecințe dezastruoase. în fine, după vindecare, se inaugurează perioada
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
în cronica primei ediții a acestei antologii: "Mai curând contestatar decât nonconformist, e iconoclast din disperare. Din neputință. Teribilismul eventual este o soluție de supraviețuire, poate disperată, nicidecum o poză ... Insurgența provine dintr-o situare în lume și traduce un impas existențial." Delimitarea între literatura de tinerețe și cea de după 1960 devine astfel mult mai vizibilă. În acest punct intervine o altă problemă și legată strict de această antologie. De la Aș putea să arăt cum crește iarba încoace, antologiile lui Geo
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
drum spre ceteraș și începe să cânte: Mândru cântă vioara Da' nu-i cine o-a-ngâna. Apoi se oprește și tace îndelung și confuz. Văsîi se apleacă spre el și îi suflă o altă melodie, ca să-l scoată din impas. Bărbatul se debarasează de copilul din brațe care îl încurcă - îl dă cuiva, nu contează cui - apoi inspiră zgomotos și reîncepe. Imperceptibil, tempoul urcă din nou. Profitând de un moment de luciditate, primul cântăreț intervine, în timp ce copilul trece din mână
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
iubita lui țiganca" pe "o insulă părăsita". Pe Friedgard Thoma o tulbură elegia "bătrînului domn" și, vicleana, i se prezintă că o fată ce trebuie dusă de mînă prin Paris (mozartianul Là ci darem la mano...). De aici și lungul impas donjuanesc în care curînd se blochează amîndoi: Cioran trece de la echivocul senzual-spiritual ("Vreau să conversez cu dumneata în pat despre Lenz") la obsesia "imediatității unei relații trupești", în vreme ce l'amie allemande vrea că ei doi să revină la "ambiguitatea erotică
Vînătorul de fuste by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/14721_a_16046]
-
acest roman, care cred că este cea mai importantă scriere a lui Marius Tupan) este partea ei teoretică. Autorul construiește în romanul său, în sfârșit (pentru că se simțea lipsa), o ,direcție", ca să nu-i spun chiar ,curent", ce poate rezolva impasul în care a intrat proza românească, după căderea, prin lovitură de grație, a grasului subiect comunist, ce era atacat prin infinitezimale și mult prea gustate, iar acum decăzute ,aluzii" (prilej de inteligente eschive, fandări, șmecherii de stil pentru a tăinui
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
primeau pensii de vreo trei ori mai mari, consumau gaz, electricitate, plătind de vreo trei ori mai puțin ș.a.) pe lângă miliardul furat. Astfel Rusia, într-un mod ingenios, a inventat această formulă ca noi, pe banii noștri să scoatem din impas acest Kaliningrad al ei. Aceasta este misiunea calului troian Dodon - sa „reglementeze” diferendul transnistrean. „Cu mâna altuia șarpele din bortă să scoți ai vrut și pre mine clește împotriva jăraticului m-ai făcut” avea să constate cu mâhnire (cam întârziată
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]