639 matches
-
Hislop. Meciul Trinidad-Tobago - Suedia es-te primul de la acest Campionat Mondial încheiat cu un scor nul, este primul egal și tot în acest joc a avut loc prima eliminare. Prima repriză a fost dominată, așa cum era de așteptat, de Suedia, numai imprecizia și ghinionul, dar și portarul Hislop opunându-se deschiderii scorului la foarfeca și șutul lui Ibrahimovici, la execuția lui Wilhelmsson. În primul minut al reprizei secunde, Trinidad-Tobago a rămas în inferioritate numerică, după ce Avery John a primit al doilea cartonaș
Agenda2006-24-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285050_a_286379]
-
din echipa Angliei au părut mai mult niște cerșetori în primele 45 de minute, singurul care a ținut să iasă în evidență fiind portarul Robinson, la fel de ezitant ca și în primele partide, însă a fost salvat de fundași sau de imprecizia jucătorilor ecuadorieni. Singurele momente animate ale meciului s-au petrecut în tribune, unde fanii englezi au rupt valurile pornite de ceilalți spectatori. În minutul 60, Anglia a reușit să deschidă scorul prin David Beckham. Căpitanul insularilor a executat o lovitură
Agenda2006-26-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285096_a_286425]
-
înaintând desfășurat pe mai multe planuri și visând să impună propria lume, alături de și complementară lumii „reale” și altor lumi ficționale. La capătul lumii, roman al ținutului grăniceresc din care se trage autorul, rememorează, sub o exigență prezentă difuză, trecutul. Imprecizia cuvântului își alătură ici-colo o infuzie de fantastic, cât să ridice povestirea la putere, s-o facă prevestitoare și vag parabolică. Și în Memorialul cetății, G. joacă sforile după regula nescrisă a istoriei omenești: „Totul nu-l veți afla niciodată
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
crește, iar anumite națiuni, experte în arta propagandei, se vor impune tot mai mult, zi de zi, în fața maselor credule. Iată un veritabil pericol. Sir Arthur Helps 138 spunea că jumătate dintre necazurile din această lume provine de la "inexactitate și imprecizie" (inaccuracy). Așadar, trebuie să ne dorim ca opinia publică să aibă, întodeauna, o justă cunoaștere a faptelor, iar Societatea Națiunilor, acționând în numele păcii va putea face cauzei păcii va putea ca, în anumite momente, să dea popoarelor timpul necesar pentru
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de-al doilea o practică aproape totdeauna variabilă. Inexistent în alte limbi, dubletul acesta ar fi putut da naștere, mai ales în cadrul unui asemenea eveniment internațional, unor confuzii. Pentru participanții din fostul bloc comunist în special, riscurile unei astfel de imprecizii terminologice ar fi fost majore. Obișnuiți cu o tradiție politică recentă, de multe ori demonizata cu temei, aceștia ar fi putut rata adevăratul centru de interes al discuțiilor. Din fericire, distincția a fost repede înțeleasă. Prea puțini dintre vorbitori au
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
și cititor se interpun filtrele a două confesiuni: cea a naratorului-personaj care își rememorează primele experiențe infantile (aproape în regimul unei suite de ședințe de psihanaliză) și cea a prietenei părinților, în relatare indirectă. De aici se creează impresia de imprecizie și mister, ca și cum spectacolul vieților ar fi abia ghicit dincolo de perdeaua și draperia amintirii, fluide amândouă. O anume patină încarcă narațiunea de o atmosferă desuetă, care dă iluzia de roman sentimental, poate chiar patetic, iluzie realizată printr-o strategie rafinată
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
Meierei. Îmi îmbunătățesc nițel situația cu citații care dovedesc că am citit cu atenție principalele cărți ale învățatului, care își reia figura de om de lume și drumeț vesel."21 Nu ne putem da seama dacă la mijloc e o imprecizie a memoriei sau, pur și simplu, e vorba de o altă vizită pe care tânărul Steinhardt i-a făcut-o lui Freud, cert este că în Critică la persoana întâi, într-un articol pe care îl consacră marelui savant, N.
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
și pe mexicani. Un gust pentru parabola șugubeață are și șeriful Tom Bell cînd explică ajutorului său festele pe care le joacă destinul chiar și celor mai buni. Se resimte în toate aceste istorii aburdist-povățuitoare un fel de nesiguranță, de imprecizie, și aici se află unul dintre lucrurile noi pe care-l aduc frații Coen în acest western atipic. Istorioarele nu mai refac sensul lumii care-ar putea fi dedus din sensul poveștii și nici farmecul lor nu mai este suficient
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
birocrației. Acțiunea este reluată în fiecare capitol succesiv din puncte de vedere diferite, dar totuși în același cadru de referință al personajului principal. Repetiția detaliilor produce surpriză cititorului, reordonând ceea ce este observat și anticiparea asigură implicarea în text. Efectul evidențiază imprecizia limbajului și imposibilitatea acestuia de a descrie realitatea atunci când este prezentat de mai multe ori în formă variată. În ultimă instanță }epeneag dezvăluie modul în care suprarealul oferă o sustragere din banal, intrând într-o lume care nu poate fi
Succesul unei traduceri by Magda Dragu () [Corola-journal/Journalistic/9263_a_10588]
-
Post it- uri despre K) O lectură cu bunele și cu relele ei, dar, în orice caz, nu lipsită de virtuți empatice și de merite expresive. Pregătiți-vă, în schimb, pentru ce urmează să citez. Găsiți aici și irelevanță, și imprecizie, după gust: "Pe măsură ce se apropie luna noiembrie 1920, scrisorile lui Kafka se întunecă, volumul își pierde muzicalitatea, iar scrisul său se fracturează, apar din ce în ce mai multe cuvinte șterse, din ce în ce mai multe disonanțe. Corpul i se tot îngreuiază, iar porumbelul trimis de noul
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
nu numai cu principii, reguli de acțiune, ci și cu imagini-ghid, credințe prin care încearcă să fundamenteze acțiuni publice. Și, de multe ori, sunt eficiente pentru că duc la mobilizarea energiilor locale. Din păcate, nu puține sunt și cazurile în care imprecizia conceptelor respective folosește din plin intereselor actorilor ce controlează resurse destinate dezvoltării participative, dar care le distribuie fie în interes propriu, fie neparticipativ. Faptul că instrumentele de evaluare a eficienței sociale a proiectelor DEVCOM sunt fie de calitate îndoielnică, fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
concepția lui Friedrich Paulsen posibilitatea unei veritabile autonomizări a filosofiei În sistemul celorlalte valori ale culturii spirituale este aproape exclusă dată fiind absolutizarea factorului credință”. În această interpretare, cum spune istoricul român al filosofiei, „se rămâne la o stare de imprecizie”. Paulsen arată că: „În genere filosofia ocupă o poziție intermediară Între știință și religie; pe când știința are o poziție periferică În viața spirituală, iar religia alcătuiește sâmburele rațional al concepției despre lume (...) filosofia are ca temă proprie cercetarea istorică a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
o sustrage generalizărilor facile; acestea din urmă nu sunt posibile și precise, respectiv se caracterizează prin responsabilitatea de a oferi dinainte previziuni exacte, numai pentru fenomenele ce au loc În timpul și spațiul fizic. Normele morale general acceptate prezintă astfel o imprecizie caracteristică și ele sunt puțin numeroase prin raportarea mereu renăscândă a normelor juridice. Elementul interior are Întotdeauna o valoare interioară ireductibilă care face mereu posibile morale individuale, În permanență demne de a fi respectate. Pe de altă parte, el nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu știu ce...; acestea indică intenția de a se evita numirea, identificarea faptelor, a persoanelor și a obiectelor ("tot ce lăsăm noi acolo, să le pună pe undeva pe acolo! Îi vorba din astea, de, de... cu niște chestii!"). Mărcile aproximării, ale impreciziei (pe la..., prin..., pe-aicea...; niște), ca și cele iterative (mai) - reduc din răspunderea aserțiunii și minimalizează faptele descrise ("aveam de rezolvat niște treburi pe-aicea"; "io mă mai duc pe la el, îi mai duc o horincă, îi mai duc nu știu ce
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
faptele descrise ("aveam de rezolvat niște treburi pe-aicea"; "io mă mai duc pe la el, îi mai duc o horincă, îi mai duc nu știu ce"); pînă și frigiderul devine un spațiu al nedeterminării ("Am niște chestii care trebuie puse prin frigider"). Imprecizia formulărilor e compensată de ceea ce se știe dinainte; interlocutorul nu e surprins, nu simte nevoia să ceară explicații, dovedind o perfectă familiaritate cu situația ("Am înțeles!"). Personajul principal vizat (ministrul) e desemnat cel mai adesea prin termenul generic, specificat în
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
ale contractelor scoase la licitație se confundă cu sumele puse în joc (viceversa!): 100 și 80 sînt de fapt 146 și 106, lucru pe care interlocutorii nu și-l lămuresc pînă la sfîrșit ("Poate că-s atâta cu tot cu TVA!"); oricum, imprecizia logică nu contează, pentru că există întotdeauna un mod mai simplu de identificare ("Mă, alea două mai mari din alea cinci!"). Plasate în afara eticii generale, lumea interlopă și sistemul corupției au totuși regulile și onoarea lor, de pildă în respectarea plăților
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
Renatei Pescante Botti, Codrescu își acordează poezia după partiturile proprii. De aici ies parcă texte la două mâini, dintre care nici una nu aparține, însă, poetei. Interesant e faptul că, lăsând în urmă o limbă și căpătând destul de repede o anume imprecizie a sintagmelor, Codrescu părăsește - spre binele lui - și codul metaforic ori aluziv al literaturii române din anii aceia. Căci, să nu uităm, suntem în 1966, an de grație al generației lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Femeia neagră a unui
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
proiectează printr-o mică fantă pe ecranul alb. Privirea înecată în lacrimă a lui Noodles este aparatul de filmat și istoria se desface lent în fața spectatorului învăluită în lacrima nostalgiei. Toate aceste rupturi de nivel induc o stare difuză, de imprecizie, aparent ele sunt semnul unei indecizii care a marcat montajul dificil a unui film foarte lung, însă, ajungi pe parcurs să-ți dai seama de precizia și finețea acestor decupaje, de relația dintre ele mediată emoțional, ca și la Proust
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
individuale și nici vreunui alt factor extrinsec". Unele grupuri verbale pot fi disociate, avînd aspectul unor insigne ale disciplinei devenită oarecum ezoterică: "concretul necategorial al artei, realitatea ei monadică, misterul vibrător". "Domnul raționalist", gata a ironiza recunoașterea aproximației lunecoase, a "impreciziei" ireductibile, e respins apoftegmatic: "precis nu știm despre esența artei decît că este ceva imprecis". E citat Edmond Goblot, care în al său Traité de Logique (1925) vorbește despre acele noțiuni numite "les indéfinissables": "A defini totul este cu neputință
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
și luminat, spre una din scări, Înainte ca domnișoara Warren să se fi putut extrage dintre ușile rotative. Ea se izbi de un hamal și căzu În genunchi, scuturând din cap și Încercând să se debaraseze de bunăvoința, melancolia și imprecizia beției. Hamalul se opri s-o ajute, iar ea se agăță de brațul lui și-l opri până când putu să-și controleze limba. Ce tren pleacă de la peronul cinci? Întrebă ea. — De Viena, spuse omul. — Belgrad? — Da. A fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
eu) s-o surprinzi. Citind, deci, trebuie să fii în același timp distrat și foarte atent, ca mine, care mă concentrez, ascuțind urechea, cu un cot pe tejgheaua barului și palma la falcă. Dacă acum romanul începe să iasă din imprecizia cețoasă, dând detalii despre aspectul persoanelor, senzația pe care vrea să ți-o transmită este de chipuri văzute pentru prima oară, dar văzute parcă de mii de ori. Suntem într-un oraș pe străzile căruia pot fi întâlnite mereu aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ești mai degrabă impulsiv, dar ai învățat să te controlezi. Lucrul care te exasperează cel mai mult e să fii la cheremul întâmplătorului, al aleatoriului, al probabilității; iar în lucruri și în acțiunile oamenilor, cel mai mult te exasperează aproximarea, imprecizia ta sau a altora. În aceste cazuri, sentimentul care te domină e nerăbdarea de a șterge efectele perturbante ale acelei arbitrarietăți sau distracții, de a restabili cursul normal al evenimentelor. Abia aștepți să ai în mână un exemplar fără defecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
e dificil să faci să coincidă atenția ta cu ritmul lecturii celuilalt: vocea ori e prea grăbită, ori prea tărăgănată... Ascultând, însă, pe cineva traducând dintr-o altă limbă, implică o doză de ezitare în alegerea cuvintelor, o doză de imprecizie și de provizoriu. Când tu citești, textul e ceva care se află acolo, cu care ești obligat să te confrunți; când îți este tradus cu glas tare, textul este și nu este, și nu reușești să-l atingi. În plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ploaie de întrebări, voi să ajungă din aproape în aproape, prin eliminare, la adevărul mult dorit. Dar cei doi erau maeștri în arta de-a a evita răspunsurile sigure, fie prin digresiuni făcute să îndepărteze un eventual pericol, fie prin imprecizia cuvintelor parate de la unul la altul într-un joc amuzant pentru ei. Ai să-l descoperi singură, o asigură în cele din urmă Alexe și ochii lui clar-albaștri parcă îi întăreau spusele. Altfel n-ar avea nici un farmec, întări și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să se prăbușească moral și să evite toată viața lui să mai citească literatură. Nu este vorba de ermetism, ca la Ion Barbu, și nici de o grațioasă libertate a cuvintelor, ca la Nichita Stănescu, ci pur și simplu de imprecizie, de incapacitatea de a comunica. Simțim mereu că autorul vrea să ne spună ceva important, dar, ca și cum ar fi legat la gură, el nu reușește decât să bâiguie ceva de neînțeles. Culmea este că, după cum afirmă prefațatoarea, Adrian Georgescu deplânge
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]