82 matches
-
cele mai bine organizate. Lucrul {EminescuOpXII 52} nu e tocmai așa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e cestiunea principală, ci întrebuințarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susține luxul claselor guvernante, fie pentru necesități politice chiar, în desproporție cu însemnătatea și puterile unei țări, banul perceput nu e aproape de nici un folos economic pentru popor. În unele din statele apusene vedem în adevăr bugete foarte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
intelectual sterpe și moralicește decăzute, iată ceea ce apasă asupra poporului. Această presiune nu ar exercita-o nici capitalul moștenit, nici cel câștigat prin muncă proprie. Acesta e, din contra, totdauna la dispoziția muncitorului, căci, daca n-ar fi, ar rămânea improductiv. Daca socialiștii români ar face bine să cerceteze sub câte sute de forme bugetare, fie ale comunei, ale județului, ale statului, se escamotează și cel din urmă ban câștigat de omul din popor prin muncă, pentru a hrăni cu el
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Capitalistul e răpit de acest vârtej artificial; el nu înțelege că aceeaș bancă cumpără și vinde totodată, și după ce titlurile sunt plasate c-un câștig mare, e cu totul indiferent pentru bancă daca ele sunt bune sau rele, productive sau improductive. Se aude că în munții Buzăului s-ar afla aur. Se formează o societate anonimă pe acțiuni pentru esploatarea minei și Creditul Mobiliar se însărcinează să le plaseze. Creditul produce hausse la bursă, le vinde bine, și acum rămâne ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
regula pe care o urmează orice om ce are bani disponibili și vrea să opereze cu ei par comptant. Alege o hârtie discreditată, pentru ca mai târziu, când se suie cursul, s-o vânză. Deci Creditul Mobiliar poate cumpăra titluri rele, improductive, cu prețuri scăzute, poate să producă în mod artificial o hausse la bursă, să le desfacă pe prețuri urcate și să-și spele mînile în apa nevinovăției ca Pilat din Pont. Afară de asta creditul era îndreptățit de-a mai face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
l-au încincit sub domnia lui Carol Îngăduitorul; cum îl realizează de pe spatele națiunii adevărate se descrie mai sus. Ei bine, când față cu această stare de lucruri țara întreagă strigă, când sarcina materială a sutelor de mii de Caradale improductive și corupte apasă producțiunea și bunul trai al țăranului, când oamenii caută cauzele organice ale acestor rele, ce găsește "Romînul" să răspunză? Ia pasaje dintr-un articol al corespondentului nostru din Galați, falsifică înțelesul lor și spune că noi numim
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nici în ateliere, escepție făcând de meserii foarte ușoare, de caracter femeiesc oarecum. Fără îndoială că suportăm urmările generației trecute; dar păcatele, inepțiile ei, nu calitățile. A fost inept a crede ceea ce unii credeau, că, primind colonii de puri consumatori improductivi, se sporește avuția și puterea de muncă a țării. Și în Statele Unite imigrează oameni; dar toate foile europene sfătuiesc pe speculanți de-a se feri de Stalele Unite. Ele nu dau subsistență decât emigrantului producător, țăranului, meseriașului. Omul fără meserie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
producător, țăranului, meseriașului. Omul fără meserie piere acolo. Am cunoscut evrei cari au emigrat din Austria în America, iar de acolo au venit în... România. Nu deznaționalizați trebuiesc evreii, căci foarte puțin ne pasă daca o întreagă rasă consumatoare și improductivă va vorbi sau nu românește; ci siliți, prin o strictă organizare economică, la muncă, la muncă musculară, la producțiune. Atunci se vor deznaționaliza de sine sau vor emigra, iar până atunci cată să fie înlăturați absolut de la esploatarea claselor muncitoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țară, pentru drepturile și fericirea ei. Cine sunt actualii? Nu-și va găsi oare soți ai lui Rosenthal? Așteptăm răspunsul faptelor și numai al lor. Noi repetăm părerea rostită de mai multe ori, că în contra invaziei necontenite de elemente străine improductive nu există decât un mijloc temeinic: organizarea economică și socială a poporului românesc însuși. Ramurile noastre de muncă trebuie să se organizeze în corpuri autonome ca să reziste una câte una și toate la un loc introducerii clandestine, năvălirii elementelor esploatatoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
există decât un mijloc temeinic: organizarea economică și socială a poporului românesc însuși. Ramurile noastre de muncă trebuie să se organizeze în corpuri autonome ca să reziste una câte una și toate la un loc introducerii clandestine, năvălirii elementelor esploatatoare și improductive. Cu "jalnica tragodie " a fratelui Rosenthal nu se face treabă. S-ar mai putea afla încă o sută de Rosenthali bine intenționați, și nici nu ne îndoim că se vor fi aflând, fără ca activitatea lor să poată abate un rău
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce onorabili din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare a elementului rusesc și galițian toate relațiile vechi, frumoase, întemeiate pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare a elementului rusesc și galițian toate relațiile vechi, frumoase, întemeiate pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos pentru a trezi în ele vicii și a trăi din satisfacerea acestor vicii. Iată cum s-au născut cestiunea izraelită, o cestiune comună
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
CUMPĂNA" CÎT ȘI "APĂRĂTORUL" GĂSESC... "] Atât "Cumpăna" cât și "Apărătorul" găsesc multe de întîmpinat în contra unuia din articolele noastre privitoare la relele economice ale imigrațiunii izraelite, articol în care am zis despre evrei că sunt un popor întreg de mijlocitori improductivi. "Cumpăna" susține contrariul: 1. Evreii au fost chemați în țară din cauza necesităților economice ale generației trecute. 2. Ei sunt utili și chiar necesari deoarece sunt mijlocitorii unici între producători și consumatori, iar pe de alta sunt fabricanți și meseriași. Să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mersul lor când se ating de-un obstacol mic. Răul fundamental al țării, lipsa de organizare socială, prin aceasta lipsa de diversificare a muncii, reducerea ei la esploatarea unilaterală a pământului, aruncarea păturilor superioare ale societății în ramuri de activitate improductivă, toate acestea nu preocupă pe nimenea. Am spus în mai multe rânduri că semibarbaria noastră este mult mai rea decât barbaria deplină. Oriunde manufactura dispare, precum dispar la noi pe zi ce merge industriile de casă și meseriile, și unde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ploua proiecte nouă de drum de fier, de răscumpărări ș. a. Tot tendența aceasta o are cestiunea Dunării, tendența de-a preface esportul nostru într-un monopol austriac, mai târziu și importul. Pe lângă aceasta se vor înființa iarăși sute de posturi improductive pentru brațele ce rămân neocupate și se va stabili încet - încet pe de-o parte atotputernicia claselor de mijlocitori, pe de altă parte robia și mizeria claselor producătoare. Vârtejul negrei specule care domină România în toate, departe de-a fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inerție brațele populațiunilor aproape șase luni pe an. Paralel cu relele simplificării și reducerii muncii la o singură și cea mai primitivă formă se dezvoltă în progresiune geometrică răul social de care suferim mai cu seamă; creșterea neîncetată a elementelor improductive și consumatoare. Deja satele s-au împlut de boala postulantismului orășenesc, de vânători de funcții asupra moralității și activității cărora "Monitorul" ne dă zilnice probe prin publicarea de destituiri și dări în judecată. Față cu aceste greutăți ce cresc din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
românii "Romînului" mai presus decât pe cei cari aspiră a deveni poate mai buni români decât cei de sus? Că nu punem Caradalele mai presus de Mandelbaum ori Feigelstock? Pentru că au nume străine? Egal de străini ca origine, egal de improductivi ca elemente economice și de-o valoare socială egală, noi nu găsim nici un cuvânt pentru a decerne superioritatea unuia sau celuilalt. E însă pentru noi sigur și netăgăduit că actualul sistem de exploatare economică poate face loc, sub domnirea altor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
armonie a intereselor, că în locul speculei poate veni industria și anume industria aceea care întregește activitatea agricolă și stă în legături cu ea. Un asemenea sistem precum îl descrie Laing că există în Danemarca bunăoară ar ocupa brațele, pîn' acum improductive, într-un mod folositor și lor și semenilor și s-ar înlătura gravele neajunsuri ale disproporției de azi dintre clasele producătoare și cele consumatoare. Dar pentru o asemenea reorganizare sănătoasă se cere un bagaj mai mare de idei decum [î
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Capitalistul e răpit de acest vârtej artificial; el nu înțelege că aceeași bancă cumpără și vinde totodată. și, după ce titlurile sunt plasate c-un câștig mare, e cu totul indiferent pentru bancă daca ele sunt bune sau rele, productive sau improductive. Se aude că în munții Buzăului s-ar afla aur. Se formează o societate anonimă pe acțiuni pentru esploatarea minei și Creditul Mobiliar se 'nsărcinează să le plaseze. Creditul produce hausse la bursă, le vinde bine și acum rămâne ca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
regula pe care o urmează orice om ce are bani disponibili și vrea să opereze cu ei par comptant. Alege o hârtie discreditată, pentru ca mai târziu, când se suie cursul, s-o vânză. Deci Creditul Mobiliar poate cumpăra titluri rele, improductive, cu prețuri scăzute, să producă în mod artificial o hausse la bursă, să le desfacă pe prețuri urcate și să-și spele mînile în apa nevinovăției ca Pilat din Pont. Afară de asta creditul era îndreptățit de a mai face următoarele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
despăgubire în contra Statului. ÎI. Împăduriri Articolul 8 Persoanele prevăzute la art. 1, alin. a și b, sînt obligate a împăduri: a) Poienile sau locurile goale aflate în perimetrul pădurilor, afară de acelea cari vor fi necesare pentru trebuințele exploatării; ... b) Terenurile improductive, precum și acelea pe cari le-ar cumpăra în scop de a crea păduri de protecție ... Articolul 9 În caz cînd proprietarul sau exploatatorul nu și va îndeplini obligațiunea de împădurire în termenul fixat de amenajament sau de regulamentul de exploatare
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
pămînt vor plăti statului următoarele prețuri: a) 100 lei pentru fiecare loc de casă în vatra satului; ... b) 100 lei hectarul pentru locurile de vii, livezi de pomi sau plantațiuni; ... c) 80 lei hectarul pentru loturile de cultură, pășune sau improductive; ... d) 25 lei de fiecare borna îngropată în pămînt. ... Articolul 39 Plata cuvenită statului pentru executarea lucrărilor se va face pe baza prețurilor unitare specificate în art. precedent și se va împlini de agenții fiscului, conform legii de urmărire a
LEGE nr. 1.184 din 4 aprilie 1931 privind măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia în baza legilor din 13 Iunie 1874 şi 19 Fevruarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134390_a_135719]
-
19 Februarie 1875 și a terenurilor cu caracter de folosință generală, care se vor scădea din suprafața totală rezultată în urmă măsurătorii. Aceste terenuri sînt; a) Toate necultivabilele că: răpi, prunduri, mătcile apelor și stufăriile, precum și terenurile degradate și cele improductive; ... b) Suprafețele de teren ocupate de șosele naționale, județene și comunale, șosele necesare apărării naționale, căi ferate, toate existente sau numai în proiect, precum și străzile din interiorul satelor; pentru toate aceste drumuri publice se vor destina lățimile respective, conform legilor
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
pămînt vor plăti Statului următoarele prețuri: a) 100 lei pentru fiecare loc de casă în vatra satului; ... b) 100 lei hectarul pentru locurile de vii, livezi de pomi sau plantațiuni; ... c) 80 lei hectarul pentru loturile de cultură, pășune sau improductive; ... d) 25 lei de fiecare borna îngropată în pămînt. ... Articolul 41 Plata cuvenită Statului pentru executarea lucrărilor se va face pe baza prețurilor unitare specificate în art. precedent și se va împlini de agenții fiscului, conform legii de urmărire a
LEGE nr. 86 din 6 octombrie 1938 pentru măsurarea, comasarea şi parcelarea pământurilor locuitorilor improprietariti în Basarabia, în baza legilor din 13 iunie 1874 şi 19 februarie 1875, aflaţi în indiviziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143598_a_144927]
-
să fie cele mai bine organizate. Lucrul nu e tocmai așa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e chestiunea principală, ci întrebuințarea productivă sau neproductivă pe care el o face din acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susține luxul claselor guvernante, fie pentru necesități politice chiar, în disproporție cu însemnătatea și puterile unei țări, banul perceput nu e aproape de nici un folos economic pentru popor. În unele din statele apusene vedem în adevăr bugete foarte
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
regula pe care o urmează orice om ce are bani disponibili și vrea să opereze cu ei par comptant. Alege o hîrtie discreditată, pentru ca mai tîrziu cînd se suie cursul, s-o vîndă. Deci Creditul Mobiliar poate cumpăra titluri rele, improductive, cu prețuri scăzute, poate să producă în mod artificial o hausse la bursă, să le desfacă pe prețuri urcate și să-și spele mîinile în apa nevinovăției ca Pilat din Pont". În operațiunile à la hausse cum aflăm din dicționarul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]