64 matches
-
au lipsit de efortul unei pregătiri serioa-se de specialitate, afirmîndu-se social (aproape) numai pe seama slujirii regimului, oportunitate exploatată rapid de criticii literari, lipsiți de pergătire estetică și filozofică, și de inginerii activiști, lipsiți de aptitudinea de a realiza ceva. Criticul improvizator și inutil a devenit astfel ușor un activist demagog și arogant, iar inginerul semidoct și inept a devenit la rîndul său un activist învîrtitor de hîrtii și oprimator al inginerului specialist care-l complexa și-i producea disconfort. Am-bii activiști
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
profesionale corespunzătoare, înlăturîndu-se succesiunea normală a generațiilor de persoane active și realizîndu-se posibilități multiple de șicanare a generațiilor tinere de către cele în vîrstă 139. Ca atare, așa cum criticii literari sînt formați pentru a improviza, fiind oameni de cultură improvizați și improvizatori, tot astfel inginerii activiști sînt specialiști improvizați și improvizatori, fiindcă nu-și urmează pregătirea profesională. De aici, s-a ajuns la ideea că învățămîntul este un sector neproductiv al societății, fiindcă nu face decît să distribuie diplome, fără ca aceasta să
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
active și realizîndu-se posibilități multiple de șicanare a generațiilor tinere de către cele în vîrstă 139. Ca atare, așa cum criticii literari sînt formați pentru a improviza, fiind oameni de cultură improvizați și improvizatori, tot astfel inginerii activiști sînt specialiști improvizați și improvizatori, fiindcă nu-și urmează pregătirea profesională. De aici, s-a ajuns la ideea că învățămîntul este un sector neproductiv al societății, fiindcă nu face decît să distribuie diplome, fără ca aceasta să reprezinte și o pregătire pentru a realiza ceva. Se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mierea de albine, Ca ramura de viță, mlădioasă, Plăcută ca un zâmbet, ca un dar, Ca falnicele corturi din Kedar. Romanul în două volume Purgatoriul e fără valoare. CINCINAT PAVELESCU Cincinat Pavelescu (1872-1934) a fost foarte reputat ca epigramist și improvizator. La banchete cineva îi da câteva rime: nefastă, nevastă, el, chel, și poetul improviza: După ce-ntr-o zi nefastă M-a prins soțul la nevastă, De păr eu l-am luat pe el. Morală: Avantajul d-a fi chel! Genul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
când nu existau înregistrări pe discuri, ci muzica executată în Chicago în jurul anului 1920 de către muzicanții proveniți din New Orleans. Aici se dezvoltă în mod deosebit stilul "Blues", reprezentat de renumita cântăreață Bessie Smith. În "Stilul Chicago" predomină rolul solistului improvizator și saxofonul devine tot mai mult folosit. Cornetistul Bix Beiderbecke a întruchipat în mod deosebit stilul dezvoltat în Chicago. În formațiile lui Louis Armstrong componenții improvizau în același timp, dintre aceștia se detașa însă sunetul trompetei lui "Satchmo", capabil să
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
bursă de călătorie din partea regelui, făcând astfel una dintre primele sale lungi călătorii prin Europa. La "Le Locle", în Jura, el a scris „Agnete și tritonul” iar în octombrie 1834 el a sosit la Roma. Primul roman al lui Andersen, "„Improvizatorul”", a fost publicat la începutul anului 1835 și a devenit un succes imediat. În cursul anului 1835 Andersen a publicat primul fascicul al Poveștilor (daneză: Eventyr) sale care vor deveni nemuritoare. Mai multe povești care au completat primul volum au
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]
-
cu efuziunea lirică intensă. Cea mai subiectivă este muzica de orgă, întrucât ea își are rădăcinile în improvizație, în muzica spontană izvorâtă fără premeditare din sufletul creatorului. De fapt, renumele său printre contemporani nu se datora atât compozitorului, ci inegalabilului improvizator. În genul muzicii de cameră, instrumentul preferat a fost clavecinul. În timpul vieții sale, pe lângă clavecin și clavicord, ce mai supraviețuiau, a apărut în practică acel „"Hammerklavier"„, pianul cu ciocănele, denumit mai târziu "pianoforte" (în românește: pianoforte sau și pian), pentru
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
major pentru vioară sau din aria „Îndură-te” din Patimile după Matei, dar și arhitectura clasică a Concertului brandenburgic nr. 3 sau a fugii din Uvertura Suitei în si. În cele mai sobre compoziții polifonice, întrezărim și freamătul patetic al improvizatorului, iar în cele libere descifrăm logica sa componistică. Tributar vechii polifonii, el îmbină limbajul muzical al trecutului cu noul stil armonic. Conținutul generalizat, filosofic al muzicii sale, depășește formele create de predecesori, pe care le desăvârșește. În operele sale a
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
de la "Rolling Stone" descrie albumul "In a Silent Way" drept "un tip de album ce-ți oferă încrederea în viitorul muzicii. Nu e rock & roll, dar nici stereotipat de jazz. Pe neașteptate, el datorează aproape la fel de mult tehnicilor dezvoltate de improvizatorii de rock în ultimii patru ani cât fundalului de jazz ale lui Davis. E parte a noii muzici transcendentale ce spală din cale ca un șuvoi de apă categoriile și, în timp ce folosește mijloacele musicale din toate stilurile și culturile, e
In a Silent Way () [Corola-website/Science/327151_a_328480]
-
(născut la 11 iulie 1942) este un trompetist polonez, compozitor și improvizator. A înregistrat de multe ori pentru ECM, de accea Stanko este puternic asociat cu free jazz și avant-garde. Și-a făcut cunoscută apariția la începutul anilor 1960, alături de pianistul Adam Makowicz în "Jazz Darings", Stańko, mai târziu, a colaborat cu
Tomasz Stańko () [Corola-website/Science/330730_a_332059]
-
tuturor românilor!", a spus Loredana. ROMÂNII AU TALENT CÂȘTIGĂTOR 2016 marea FINALĂ. Pe scena vor urca și membrii trupei de improvizație ImPro, Mihai Bobonete, Adrian Văncică, Neamțu, Natanticu, Micuțu și Costel. Veți vedea joculețul care se cheamă Telecomandă, în care improvizatorii vor face o excursie, împreună cu telespectatorii finalei «Românii au talent», prin cam toate genurile de film care există. Eu, și dacă n-aș fi invitat special la finala, m-aș uită!", a spus Mihai Bobonete. ROMÂNII AU TALENT CÂȘTIGĂTOR 2016
ROMÂNII AU TALENT CÂȘTIGĂTOR 2016 marea FINALĂ - sondaj by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104918_a_106210]
-
grup a fost bogată și amplă, fiind vorba despre o formație cu doi suflători, saxofonistul Lucian Nagy (și percuționist), trompetistul Ștefan Olariu, cu un nou ghitarist cooptat în grup - admirabilul Dan Alex Mitrofan, cu un violonist invitat, Sașa Bota, talentat improvizator, alături de titularii Maria Chioran - vocal, Toni Kühn - claviaturi, Lică Dolga - baterie, cu toți angrenați într-un demers de certă ținută profesională. În epilogul serii publicul a urmărit cu real interes o evoluție pe podium pe care o putem considera, convinși
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
de forță dar îndeosebi un veritabil stăpânilor al muzicuței (harmonică de gură), incendiarul ghitarist și vocalist Mircea Bunea, Victor Miclăuș - poate cel mai bun bass-ist (ghitară bass) din Banat și stabilul, tehnicul ritmician Levi Molnar. Instrumentiști experimentați dar și improvizatori plini de fantezie, fiecare dintre cei patru și toți laolaltă au cucerit prin sinceritate și feeling autentic. Pe aceleași coordonate ale profesionalismului indiscutabil, mai vechi cunoștințe, coechipieri ai grupului „Raw Hide” din Belgrad care activează încă din anii ’80, au
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
lui Bach și a lui Mozart. Venit pe lume la 18 decembrie 1958 la Sibiu, absolventul Liceului de Muzică „George Enescu” din Capitală și al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” la Secția trompetă (Clasa profesorului Iancu Văduva), s-a afirmat ca instrumentist improvizator de jazz mai întâi în ansamblul dirijorului Bițu Mărgărint, apoi în colaborări cu Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, cu „Basorelief” și grupurile „Omicron”. După stabilirea sa în noua țară de reședință, Poldi Reisenauer a activat ca profesor, instrumentist de combo dar
Demiurgul de big band-uri by Florian LUNGU () [Corola-other/Journalistic/83689_a_85014]