85 matches
-
orga lui Adi Stoenescu și ritmurile lui Marcel Moldovan. Puși împreună, le iese un fusion desăvârșit care dă în prog-rock, post-prog, funk sau urban-jazz. Însă, ce e de reținut e taman lipsa lor de reținere când vine vorba de aventuri improvizatorice. ARCUȘ TRIO - pe scurt. Adi Stoenescu a studiat pian cu Marius Popp și e fascinat de sunetul orgii lui Mammond și de muzica organiștilor Jimmy Smith, Larry Young, Larry Goldings sau Brian Charette și experimentează forme de expresie improvizată de la
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
a folclorului. Aici autorul examinează problemele de prozodie și mijloacele artistice ale creației populare autohtone, amintește genurile folclorice și dă o imagine asupra folcloristicii românești. Remarcabile sunt cunoștințele sale despre modul specific de interpretare a cântecului epic și despre caracterul improvizatoric al unor genuri folclorice. Ca și D. Caracostea mai târziu, B. vorbește despre „un material” sud-est european și despre o formă românească în folclorul autohton. SCRIERI: Istoria școalelor centrale române greco-ortodoxe din Brașov, Brașov, 1902; Grăiește marea, București, 1922. Culegeri
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
amestec, nechezol! — Ness veritabil! — Dar poate... — Dar poate... * Iar mama trăia toate panicile tatei și În același timp punea la punct strategia viitoare pentru a facilita o Întâlnire confidențială la nivel Înalt cu musafirul deja plecat spre vamă. Cu darul improvizatoric al lui Miles Davies, mama Îngrămădea schițele unor scenarii ratate, cum va merge ea În al treisprezecelea ceas să-i spună Musafirului tot ceea ce nimeni n-are de gând să-i spună. Eu sunt fiica lui Buni, ar fi strigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
asupra de măsură, această întîlnire. Pe de altă parte, sintaxa minulesciană rămîne una cvasitradițională: s-a observat de la început faptul că mimul Minulescu „maschează” sub forma verslibrismului o prozodie clasică, alexandrină, similară celei a pașoptiștilor munteni, prin puneri în pagină improvizatorice: rimele devin astfel interioare, încorporate ritmului acestui discurs paradoxal-grandilocvent, afectiv, spumos ca o șampanie franțuzească bine agitată. Destructurarea sintactică nu afectează nici pseudosimbolismul bonom al simulantului Minulescu, nici estetismul ostentativ polemic, antiromantic al imagistului Adrian Maniu; înainte de război, ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
inteligență asimilatoare, ingenioasă și de aceea cuceritoare (...) întrecînd inteligențele noastre medii, ale celor din «galerie»” (op. cit., p. 162). Cele mai radical demitizante sînt, la A. Maniu, prozopoemele antisimboliste adunate în volumul de debut (Figurile de ceară, 1912). Textele verslibriste și improvizatorice din anii următori: „Primăvară futuristă“, „Portul seara“, „Tisană sufletească“, „Balada spînzuratului“ și iconoclasta „Salomeea“ (poem dramatic extins la proporțiile unei plachete), prozopoemele iconoclaste precum „Prințesa Limonata“ sau „Rugăciune pentru Dumnezeul de azi“ au o evidentă amprentă fauve și modern style
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lui Mateiu Caragiale. Ducînd mai departe fantasma biblică a Salomeei - care a inspirat, între alții, pe Flaubert, Oscar Wilde, Mallarmé, Samain, poemul din 1915 al lui Adrian Maniu (ilustrat de Theodor Pallady) este un exercițiu demitizant, violent imagist, verslibrist și improvizatoric. Un estetism cu trăsături vădit expresioniste: stridență caricaturală, deformare grotescă, punctat de indicații scenice ironice, detașate, ireverențioase: „E atît de monoton prea tîrziu: în plus broaștele albe au ochelari de bronz pentru cadranul lunei din care au căzut orele” Figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina 182, unde întâlnim un ritm simetric încadrat în metrică ternară. În exemplul din lucrarea lui Titus Moisescu - op. cit., pagina 40, observăm repetarea unei structuri simple, ca și linia melodică, conferind o tentă improvizatorică. Îmbogățirea structurilor ritmice va fi mai evidentă în creația vocală a Renașterii și cea instrumentală a Preclasicismului. Din exemplul ales din Giovanni Pierluigi da Palestrina - op. cit., pagina 43, vom observa echilibrul dintre duratele mari prezente în extremele temei și duratele
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
opțiunea liberă a interpretului. În prezent se pare că scrierea muzicală tinde să ancoreze într-o zonă de echilibru, adoptând ceea ce i se confirmă ca fiind oportun din severitatea notației tradiționale, cultivând în același timp o anume libertate de sorginte improvizatorică, amprentă a conjuncției cu experiențele muzicale extraeuropene.
Gând și semn by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83454_a_84779]
-
auditorului. În limbajul muzicii debussyiste, structura formală este subordonată cu prioritate viziunii conceptuale determinante, creând impresia unei invenții libere și fiind generată, în mod organic, de modalitatea de organizare a structurilor tematice. Acest aspect fundamental al concepției compoziționale accentuează caracterul improvizatoric al muzicii sale, acea impresie pregnantă a unui discurs sonor ce pare rezultat dintr-o „reinventare” spontană, prin experiența empirică desfășurată în fața pianului. Creația sa pianistică va lărgi explorările inițiate anterior de compozitori precum Frédéric Chopin, Robert Schumann și Franz
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
punct culminant al întregii serii de Imagini, ca finalizare apoteotică în contextul unei strategii compoziționale ce proiectează mișcările acestor trei viziuni într-o acumulare tensională progresivă. Permanenta instabilitate a juxtapunerii de imagini aparținând viziunii conceptuale, se va reflecta în libertatea improvizatorică ce derivă cu predominanță din flexibilitatea tempo ului (25 de indicații agogice în 97 de măsuri), asociată unui registru extrem de variat al formulelor ritmice. Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vieții. Virtuozitatea, atât de rar întâlnită în muzica pentru pian a lui Debussy, egalează pentru o clipă dezinvoltura acrobatică a predecesorului său romantic. Rapiditatea și luminozitatea figurațiilor în combinație cu disonanțele fugitive ale texturii armonice generează impresia de transparență. Libertatea improvizatorică decurge din concepția non-tematică a discursului proiectat într-o formă lansată (accelerare progresivă), precum și din asimetria structurilor metrice. Ampla utilizare a pedalei de rezonanță, acționată în corespondență cu dimensiunea variabilă a măsurilor, va pune în valoare multiplele efecte politonale care
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un „medium” adecvat în sfera lipsită de gravitație a gamei hexatonale, în care absența semitonului și implicita egalitate a tonurilor creează o impresie fugitivă, aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni semantice ale traducerii cuvântului voiles - pânze și voaluri își află deopotrivă „mobilul” inspirației
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Av (măsurile 48 64). La nivel interpretativ, indicația de tempo Modéré Dans un rythme sans rigueur et caressant (Moderat - într-un ritm fără rigoare și mângâietor), purtând recomandarea metronomică originală de , se va reflecta într-o redare liberă cu aspect improvizatoric, ale cărei discrete fluctuații (ce alternează ușoare tensiuni cu relaxări imediate) par adecvate concepției ce stă sub semnul imprevizibilului, a nestatorniciei vântului și a apei, sau (de ce nu?) a vieții însăși. Această imagine de instabilitate își va găsi forme oportune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ornamentații descendente, declamată la un nivel dinamic opus discursului general (mf). Caracterul liber al afirmației rubato, precum și aspectul vocalmelodic al traseului descris indică o posibilă afinitate cu natura muzicii de cabaret, recunoscând în expresia arpegiului languros o aluzie la fredonările improvizatorice ale unei cântărețe. Acest tip de evoluție discursivă, ce juxtapune entități tematice diferite, ridică o problemă esențială la nivel interpretativ, în sensul realizării unității în pofida unui pericol evident cauzat de natura fragmentată a exprimării. În acest sens, echilibrul avansării se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
foarte repede) și al spațiului tonal la minor, opțiuni de limbaj menite să amplifice efectul acestei izbucniri impulsive, și implicit, impactul produs asupra auditorului. Prezența numeroaselor modificări agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vestul Europei, exercitând ulterior o influență decisivă în evoluția muzicii de jazz. Astfel, recunoaștem structura sa ritmică ce suprapune sincoparea pregnantă a vocii superioare la ritmul de marș al planului secund, într-o configurație metrică specifică de 2/4. Aspectul improvizatoric al construcției de discurs derivă din modalitatea discontinuă în care apar asamblate variatele „numere” de spectacol, o formă de concepție care semnalează evidente afinități cu maniera de juxtapunere a secvențelor cinematografice. Tabloul umoristic se dezvăluie începând cu primele rezonanțe ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Evoluția sonoră ulterioară recurge la o nouă modificare agogică (Sans rigueur - fără rigoare), determinând un efect sonor ce va fi amplificat în mod suplimentar de prezența unui ritm punctat cu numeroase valori de durată prelungite, ce imprimă discursului un aspect improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de avansare sonoră a planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
improvizatoric. Elementul cromatic va funcționa deopotrivă ca modalitate de avansare sonoră a planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric va explora printr-o dezvoltare liberă elemente tematice extrase din motivul introductiv. Modalitatea de avansare a discursului va investiga concepția contrastului, realizat pe multiplele planuri ale alternanței de registre, tempo-uri (mouvement cédez rubato) și dinamici opuse (p mf p
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
caracter impetuos și exacerbat, adresată interpretului în mod paradoxal de către un artist ce se afirmase inițial ca maestru al introvertirii. Printr-o continuitate de concepție asistăm la un nou discurs atematic, a cărui mișcare giratorie nedirecționată desfășoară cu o dezinvoltură improvizatorică arabescuri caleidoscopice ce gravitează, cu prioritate, în spațiul generos al sferei atonale. Pentru încă odată, Debussy recurge la abandonarea ideii de pregnanță tematică, expunând o țesătură sonoră „compactă”, a cărei abstractizare rezultată tinde să acceadă la o treaptă superioară în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de do major a imnului cu zumzetul difuz al basului ce alternează sunetele . Astfel, observăm cum arabescurile bitonale ale introducerii își găsesc corespondența în natura capricios duală a acestui final. Asistăm la o stingere în surdină a unei adevărate extrovertiri improvizatorice, ce electrizează mulțimile într-o seară de iulie și ale cărei explozii de lumină pare să unească până la contopire cerul cu pământul. Concluzii Abordarea creației lui Claude Debussy (1862 - 1918) și a universului său estetic impune o cercetare profundă în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
redimensionări a raportului dintre diferitele elemente constitutive ale fenomenului sonor. Pe de altă parte, Debussy va recurge la fluidizarea cursului discursiv prin eliberarea traseului ritmic de limitarea barei de măsură, difuzând astfel o remarcabilă libertate inventivă, cu un pronunțat caracter improvizatoric. În mod simultan, aceasta derivă și din stratificarea complexă a multiplelor traiectorii ritmice, care se asociază unei mobilități accentuate a indicelui agogic, supus unei subtile metamorfoze. Opțiunea pentru structurile asimetrice sporește spontaneitatea discursului, generând impresia unei evoluții în care ideea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
poporului nostru după războiu"64. Fără îndoială, creșterea numărului populației și deschiderea accesului sătenilor la școlile secundare impunea crearea de noi astfel de edificii. Ceea ce a dăunat însă a fost lipsa unui grad mai ridicat de selectivitate și acceptarea caracterului improvizatoric în desfășurarea procesului de învățământ. Acuzelor de privilegiere a învățământului teoretic, Angelescu le-a răspuns prin invocarea celor 350 de școli de meserii înființate în perioada 1919-192865. Totuși, statistica nu poate surprinde decât într-o anumită măsură realitățile concrete. Pe lângă
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bine simulată, încât parcă ar trăi-o în acel moment! A trecut o jumătate de secol de la moartea lui Enescu, dar parcă azi ar improviza aceste pagini: atâta prospețime și-au păstrat - pe de o parte, tocmai datorită aspectului acestui improvizatoric, care, și el, e foarte bine pus la punct și se bazează pe o canava extraordinar de bine articulată, care este forma muzicală, conturul piesei, pe de altă parte, datorită amănuntului extraordinar de spontan. El nu repetă niciodată. întotdeauna face
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
și nuanțele și rolul lor expresiv (actualizare) Timbrul: formații instrumentale: taraful și orchestra de muzică populară, formațiile de muzică ușoară, fanfara interpreți celebri: soliști vocali și instrumentali de muzică populară, cultă, ușoară Elemente de structură: *) forma fixă (strofică) și liberă (improvizatorică) în muzica populară românească elemente componente ale operei, operetei și baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică și genuri reprezentative: muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul de stea
ORDIN nr. 4.988 din 5 august 2008 privind aprobarea programelor şcolare revizuite pentru discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte, clasele a V-a-a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204880_a_206209]
-
și nuanțele și rolul lor expresiv (actualizare) Timbrul: formații instrumentale: taraful și orchestra de muzică populară, formațiile de muzică ușoară, fanfara interpreți celebri: soliști vocali și instrumentali de muzică populară, cultă, ușoară Elemente de structură: *) forma fixă (strofică) și liberă (improvizatorică) în muzica populară românească elemente componente ale operei, operetei și baletului: uvertură, arie, cor, duet, act, tablou, număr 3. Elemente de cultură muzicală Tipuri de muzică și genuri reprezentative: muzică populară; genuri ale folclorului ocazional: colinda și cântecul de stea
ANEXĂ din 5 august 2008 cuprinzând Programele şcolare revizuite pentru următoarele discipline de trunchi comun din aria curriculară Arte: Educaţie muzicală, Educaţie plastică, clasele a V-a - a VIII-a*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206853_a_208182]