170 matches
-
sufletului ce sunt numai de ordin spiritual reflectă poate, cel mai fidel, dramaticul paradox de neputință și totodată mereu înălțare ce caracterizează destinul sufletului uman ancorat în potirul de materii active denumit trup. Neputința de a împlini visul dar și impulsiunea ascendentă până la speranța și crezul realizării lui, incapacitatea de a controla menținerea spre o veritabilă iubire în magnetismul fascinației sale dar și orbirea curajoasă a celui ce se dăruie unui asemenea vârtej de basm vulcanic și romantism idolatru, finitudinea și
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
îl închide lumii dar îl deschide sieși. Suferința remisă dinspre trup transformă, metamorfozează spiritul suferindului nu atât prin inocularea de noi potențe și facultăți cât prin scoaterea din adâncurile abisale ale sufletului a propriilor capacități ce sunt acum reactivate. Trezirea impulsiunilor telurice uitate prin proiectarea constantă la suprafața existenței cotidiene determină în conștiința suferindului un proces de re-evaluare a spectrului existenței proprii. În mijlocul agoniei întru mistuire ce-i sfredelește corporalitatea, spiritul său nu doar se restrânge concentrat la sine dar se
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mobile ce activează trăsăturile fețelor umane. Celui care îi lipsește vorbirea și auzul sau una dintre aceste trăsături fundamentale pentru normalitatea umană își focalizează, așadar, energia atenției spre detaliu, spre amănuntul reprezentat de o tresărire a chipului sau de o impulsiune, de o cât de frivolă mișcare a exteriorității corporale. Pentru un astfel de suferind, ceea ce nouă, ca exponenți ai normalității, nu ne poate oferi o deschidere spre un câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și posibilități, spre scenariile unei superiorități de gând, trăire și acțiune în care el poate fi ancorat într-un mod nebănuit. În acest sens, desăvârșirile artei ne dăruiesc forța înălțării peste propria limitare sufletească întru activarea energiilor potență și sub impulsiunea chemărilor hipnotice ale frumuseții ce coboară spre a lumina pașii sinelui aventurat în căutarea spiritului. Capodopera sau opera de artă sunt așezate ex-punându-se reculegerii admirative ca implozii metafizice a căror strălucire eclipsează, într-adevăr, posibilitatea de întrebuințare, de utilizare calculată
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
calmă a seninului ce poartă sinele dincoace de pulsația proprie reprezintă, în tensiunea reculegerii mistice a credinciosului, arătarea epifanică a zeului ca transcendentă autoritate peste adăncul ascuns al destinului uman. Aici natura nu poate fi înțeleasă decăt ca rezultantă a impulsiunilor divine creatoare, drept concepție de ierarhie cosmică în care aceste impulsiuni își prelungesc ne-limitat demiurgia oferind măsura unei splendori ce vine spre materie con-formând-o armoniilor superioare. Astfel, reculegerea credinciosului ce intră în templu comportă o redimensionare a viziunii individuale
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în tensiunea reculegerii mistice a credinciosului, arătarea epifanică a zeului ca transcendentă autoritate peste adăncul ascuns al destinului uman. Aici natura nu poate fi înțeleasă decăt ca rezultantă a impulsiunilor divine creatoare, drept concepție de ierarhie cosmică în care aceste impulsiuni își prelungesc ne-limitat demiurgia oferind măsura unei splendori ce vine spre materie con-formând-o armoniilor superioare. Astfel, reculegerea credinciosului ce intră în templu comportă o redimensionare a viziunii individuale de ansamblu asupra existenței ca totalitate plurivalentă. Din această perspectivă, chipul
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
și disiparea tulburării perturbante. Această dinamică a spiritului înălțată din propria cădere templul o învăluie frecvent iar sacerdotul și ritualul său îi recunosc condiția de oglindă mistică în care se reflectă drama izbăvirii transcendente a omului chemat întru Divinitate. Alături de impulsiunea ritualului, un alt element definitoriu pe care îl întâlnește credinciosul în templu este creația picturală și sculpturală. Pictura întâmpină atenția privirii cu suprafața sa plană ce trimite, într-un mod aparent contradictoriu, la o multitudine de planuri suprapuse. Ingenioasa concentrare
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
așezarea împreună a multitudinii de credincioși care-și împletesc venerările zeului într-un flux conic, într-o cascadă spirituală cu torentul inversat dinspre extensia pluriformă a mulțimii către ascuțișul ce focalizează totalitatea proiecțiilor spre Divinitate activate prin ritual și în jurul impulsiunilor sale modelante. Astfel, proiectul arhitectural materializat, relicvele-mărturii, creația picturală și sculpturală, ritualul oficiat de sacerdot toate aceste constituiente definitorii pentru templu deschid spre Divin și indică prezența sa activă. Conexiunile amintite între aceste elemente și transcendență au drept centru al
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aduceau de la Sibiu. Urmează capetele de acuzare pentru fiecare din cei 20 de inculpați. În cel privește pe Petrașcu Nicolae se afirmă următoarele: Nicolae Petrașcu desfășoară următoarea activitate în legătură cu editarea și răspândirea broșurii „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu” sub impulsiunea cumnatului său, Banea Ion. a) Aduce de la București în ziua de 4 August 1938 manuscrisul broșurii, format din note având și unele decupări din ziare; b) în înțelegere cu Trifa Titus, proprietarul tipografiei „Oastea Domnului” din Sibiu, cu care convenise
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
n formularea lui Lovinescu, conform căreia "...cultura e suma (nsușirilor mai ales morale trecute (n deprindere" (Lovinescu, 1997: 192). Promovarea moralității ș( respectul valorilor urmau a fi mijloace pentru formarea unor deprinderi corespunzătoare c(t mai larg răsp(ndite. Depășirea impulsiunilor instinctuale a fost (ntotdeauna necesară pentru a face posibilă existența socială ș(, mai mult, acțiunea coerentă a corpus-ului social. Este vorba de acel element central ce susține eșafodajul social, amintit de diferiți autori ce căutau să (nțeleagă cum este
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
elaborarea unei teme de influență exterioară, însă masturbarea intensivă este aici mai adesea un simptom decât o cauză primară. Obsesiile se pot transforma în stereotipii adevărate, cum sunt ticurile și mișcările stereotipe cu valoare simbolică, sau pot ajunge până la adevarate impulsiuni ucigașe. Lipsa atitudinii critice și de opoziție față de aceste stări, ca și desfăsurarea lor stereotipă, fără participare afectivă sunt elemente de diagnistic diferențial cu psihastenia. Pacientul schizofren poate fi un anxios, însă mai puțin decît un nevrotic; anxietatea sa este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Aceste fenomene se însoțesc de intuiții abstracte, opriri a gândirii, gândirea amintirilor. Tabloul se va completa în timp cu apariția de, halucinații auditive clasice: verbale, obiective, individualizate și tematice. La acestea se adaugă fenomene de automatism motoriu (gesturi parazitare, ticuri, impulsiuni), automatism senzitiv (halucinații cenestezice, senzații de curent electric sau de raze caustice mai cu seamă pe abdomen și organele genitale). Sindromul nu este specific debutului schizofreniei, însă apar aici cu o deosebtă frecvență ideile delirante care exteriorizează un caracter ilogic
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un plan misterios a întregului aspect al personalității. Se vorbește mai exact de o modulație afectivă distorsionată, decât de inafectivitate (Vaughn & Leff, 1976a; Hooley & Teasdale, 1989; Kavanagh, 1992). Impulsuri variabile, neobișnuite și imprevizibile lipsite de caracterul impulsiv și obsedant al impulsiunilor nevrotice, pot să se manifeste fără 8 Comportamentul heteroagresiv este foarte variat și greu de catalogat ca aparținând unei modalități de debut al unei schizofrenii, sau ca o manifestare de altă iteologie și de regulă obligă la o consultație psihiatrică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
prin perturbarea centrilor talamodiencefalici) de tipul: tulburări digestive, tulburări cardiovasculare și vasomotorii (acrocianoză și hipotensiune), tulburări hipnice (bolnavul păstrând cvasicontinuu o stare de tranziție între veghe și somn), hiperkinezie și akinezie. Disociația profundă intrapsihică se poate manifesta sub forma de impulsiuni, raptusuri catatonice (în cursul cărora bolnavul poate comite acte hetero sau autoagresive până la suicid), verbigerație până la salată de cuvinte sau un limbaj artificial secret, simbolic uneori, greu de tradus într-o vorbire curentă (aflată uneori în corespondență cu conținutul halucinațiilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care bolnavul intră intr-o imobilitate totală, rămânând inexpresiv la orice stimul și rupând orice comunicare cu anturajul; - stupoarul catatonic: se caracterizează printr-un "fond de inerție" și de "opoziție", dar pe care fundal pot să apară acte bizare și impulsiuni paradoxale; - agitația catatonică: caracterizată prin violență clastică însoțiță de violență verbală, verbigerație - habitus catatonic sau "comportamentul catatonic minor - catatonismul (Ey)"- manifestat prin "micile semne catatonice " (refuzul mâinii întinse, refuzul contactului vizual cu examinatorul, grimase, manierisme comportamentale, vestimentare sau grafice s.a.
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ne imaginăm cum ar putea funcționa spiritul uman f ară a avea convingerea că ceva ireductibil real există în lume; și este cu neputință să ne închipuim cum ar putea să apară conștiința, f ar ă a conferi o semnificație impulsiunilor și experiențelor omului. Conștiința unei lumi reale și semnificative este strâns legată de descoperirea sacrului. Prin experiența sacrului, spiritul uman a sesizat diferența între ceea ce se revelă caftind real, puternic, bogat și semnificativ și ceea ce este lipsit de aceste calități
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
strănepoții ardelenilor, neamul avându-și în Ardeal baștina. Dacă pentru ortoepie trebuie să recunoaștem prioritatea provinciei din jurul Capitalei, apoi pentru vocabular lucrurile se schimbă, cuvinte, zicători, proverbe, tropi, trebuiesc atribuite marei majorități a poporului nostru din Ardeal și Moldova. A. impulsiune = forță care îndeamnă a săvârși ceva. impulsiv = ceea ce dă sau produce impulsia; cel care făptuiește subt puterea unei forțe irezistibile. verbul a impulsiona nu există în limba franceză. în românește, impulsiune a fost primit în forma lui scurtă: impulsie, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
majorități a poporului nostru din Ardeal și Moldova. A. impulsiune = forță care îndeamnă a săvârși ceva. impulsiv = ceea ce dă sau produce impulsia; cel care făptuiește subt puterea unei forțe irezistibile. verbul a impulsiona nu există în limba franceză. în românește, impulsiune a fost primit în forma lui scurtă: impulsie, ca și constituție (constituțiune), considerație (considerațiune), rezoluție (rezoluțiune) etc. etc. Se mai spune, în românește, impuls de la impulsus latin = împins. Se poate spune: a da un impuls cuiva, unei organizații, unei idei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aproape de limitele nebuniei și disoluției sociale! Beția - o formă a visării! O excitare, bineînțeles, a unor centri sensitivi și nervoși care are ca efect și atrofierea, slăbirea nu numai a unor inhibiții ce ne fac apți de a ne „regla” impulsiunile față de lumea exterioară, față de ambient, dar și de a ne păstra un bun, un calm echilibru al senzațiilor și percepțiilor. Beția, beția alcoolică În primul rând - deoarece există și „alte” beții, cea amoroasă, cea „poetică” sau cea a drogurilor! -, beția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
publice și toate meandrele sufletului omenesc. Când o revoluție memorabilă a făcut să se nască în mintea majorității francezilor speranțe care au fost multă vreme înșelate, ea a îmbrățișat această revoluție cu entuziasm și și-a urmat cu bună credință impulsiunile inimii și convingerile minții. Au cuprins-o toate gândurile nobi le și generoase, fără să-și dea seama de piedici și de disproporția disperată dintre ideile care trebuiau statornicite și națiunea care trebuia să le primească. O națiune șubrezită prin
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pare a fi responsabilă de comportamentul violent. Există dovezi că violența este În concordanță cu nivelul crescut al alcoolului În sânge, În timp ce sevrajul ocupă un loc secundar. Vulnerabilitatea individuală include trăsături cum ar fi senzația de urmărire, control deficitar al impulsiunilor, tulburările de conduită și personalitatea antisocială. De exemplu, tulburarea de personalitate de tip antisocial se poate supraadăuga alcoolismul tip II Clonigers (care apare la tineri cu probleme și comportamente antisociale). Factorii sociali și culturali reglează rata violenței alcoolinduse, de la extrema
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
depresie-alcoolism. Expunem În continuare factorii de risc ai comportamentului violent la bărbații depresivi cu dependeță la alcool. A. Factorii determinați de alcool 1. Efectul direct asupra SNC: − Ipoteza dezinhibiției: alcoolul afectează autocontrolul prin slăbirea mecanismelor care, În mod normal, frânează impulsiunile și comportamentul agresiv (de ex. Funcțiile executiv comportamentale). Alcoolul afectează procesarea cognitivă, ceea ce conduce la raționamente și judecăți false, nepotrivite din punct de vedere social, persoana reacționând ca și cum ar fi amenințată. − Alcoolul produce o hipoprosexie, ceea ce afectează capacitatea de apreciere
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
-se pe Tron, dă citire următorului Mesagiu: Domnilor senatori, Domnilor deputați, Întrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine pururea o ocaziune fericită de a Mă pune în contact direct cu țara prin reprezintanții ei. Aceste întruniri dau totdeauna o impulsiune nouă activității noastre. Domnilor senatori, Domnilor deputați, Relațiunile noastre cu toate puterile sunt din cele mai bune. Evenimentele politice cari s-au desfășurat la hotarele noastre, cu toate că ne-au putut îngriji un moment, nu ne-au atins. Stăruința cu care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de Saint Exupéry, din care am mai citat aici, spunea, pe bună dreptate, că adevărata libertate nu există decât în activitatea creatoare. Nu există, într-adevăr, un limbaj al fericirii în afară libertății că instinct universal. Scriem pentru că rezonam acestei impulsiuni și pentru că altfel nu putem... Dumnezeu însuși, săturat probabil de singurătate și inerție, a făcut lumea jucându-se liber, adică scriind-o în voie, când mai bine, când mai rău. Prin scris toți căutăm o utopie salvatoare, o răsplată a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Aceste valori nu numai c devin indiferente la influențele cadrului natural, dar au foarte adesea funcțiunea de a le bloca sau chiar reprima: Creeate pentru a supraviețui omului, instituțiile, tradițiile și valorile sociale îl ajut s se dezrobeasc de despotismul impulsiunii violente a pornirilor subiective. În felul acesta, zice Ralea, cultura umanitții se orienteaz din ce în ce mai accentuat ctre o anumit artificializare a existenței, suprapunând naturii o oper de construcție și de interpretare prin convenții. ETICA CA RASTURNARE A RAPORTULUI DE FORȚE Omul
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]