171 matches
-
depresie-alcoolism. Expunem În continuare factorii de risc ai comportamentului violent la bărbații depresivi cu dependeță la alcool. A. Factorii determinați de alcool 1. Efectul direct asupra SNC: − Ipoteza dezinhibiției: alcoolul afectează autocontrolul prin slăbirea mecanismelor care, În mod normal, frânează impulsiunile și comportamentul agresiv (de ex. Funcțiile executiv comportamentale). Alcoolul afectează procesarea cognitivă, ceea ce conduce la raționamente și judecăți false, nepotrivite din punct de vedere social, persoana reacționând ca și cum ar fi amenințată. − Alcoolul produce o hipoprosexie, ceea ce afectează capacitatea de apreciere
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
bolnavă. Aceste „sentimente vitale” sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
induse sugestiv, conduite discordante în raport cu realitatea, conduite agresive, antisociale, de violență etc.; - inactivitate, pasivitate sau acțiuni bizare, periculoase, automate, stereotipe, negativism etc. Toate acestea pot avea o motivație psihopatologică, ele fiind reacții, conduite sau acțiuni dictate de stările delirante, halucinații, impulsiuni morbide etc. În majoritatea cazurilor, ele pot avea un caracter de periculozitate pe care examinatorul trebuie să-l surprindă, orientat fie împotriva persoanei bolnavului (autoagresivitate, acte suicidare), fie împotriva celorlalți (violență, omucideri, distrugeri de bunuri, clastromanie, piromanie etc.). III) Examenele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obstacole. Capacitatea acesteia este de a preveni conflictele și de a reuși în acțiunile pe care individul și le-a propus să le realizeze. În sfera psihopatologiei Th. Ribot distinge trei categorii de tulburări ale voinței: ideile fixe sau obsesiile, impulsiunile și abulia. Cea mai importantă formă de tulburare a voinței este abulia. Ea constă, în special, în încetinirea sau în „insuficiența voinței”, apărând în cursul procesului de trecere de la idee la act. P. Janet distinge mai multe tipuri de abulie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formă nouă de limbaj, intenționat, aparent structurat după modelul unei „limbi naturale”, dar reprezintă o „limbă patologică”. Tulburările de limbaj de tip motor cuprind acele manifestări patolingvistice, care apar în cursul catatoniei și ele sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice: - impulsiunile verbale descrise de Brosius, - neologismele stereotipe descrise de Kalhbaum și Kraepelin, - verbigerația semnalată de Kalhbaum, - psitacismul descris de Cottard, - glosomania menționată de Cénac, - kenoglosiile studiate de Stucklik. Tulburările de schemă corporală Cadrul psihologic general După P. Schilder, „imaginea corpului uman
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interogativ (aritmomania, onomatomania, evocarea obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde (ticuri, cuvinte obscene, gesturi etc.); b) impulsiuni obsesive cu caracter de violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde (ticuri, cuvinte obscene, gesturi etc.); b) impulsiuni obsesive cu caracter de violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni obsesive suicidare prin deturnarea sau anularea instinctului de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip criminal. M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde (ticuri, cuvinte obscene, gesturi etc.); b) impulsiuni obsesive cu caracter de violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni obsesive suicidare prin deturnarea sau anularea instinctului de conservare. 4) Acțiunile obsedante sunt acțiuni motorii pe care individul le execută împotriva voinței sale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Dide și P. Guiraud izolează, în cadrul impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde (ticuri, cuvinte obscene, gesturi etc.); b) impulsiuni obsesive cu caracter de violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni obsesive suicidare prin deturnarea sau anularea instinctului de conservare. 4) Acțiunile obsedante sunt acțiuni motorii pe care individul le execută împotriva voinței sale și de a căror absurditate este conștient, dar cărora nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
impulsiunilor obsesive, următoarele tipuri principale de manifestări: a) impulsiuni obsesive orientate către acte banale, minore, dar absurde (ticuri, cuvinte obscene, gesturi etc.); b) impulsiuni obsesive cu caracter de violență (piromanie, clastromanie, homicid); c) impulsiuni obsesive variate de tip sexual; d) impulsiuni obsesive suicidare prin deturnarea sau anularea instinctului de conservare. 4) Acțiunile obsedante sunt acțiuni motorii pe care individul le execută împotriva voinței sale și de a căror absurditate este conștient, dar cărora nu le poate opune rezistență. Cauzele sindromului obsesiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normele modelului socio-cultural. În cadrul tulburărilor de comportament se descriu ca forme importante de manifestări psihopatologice fugile și vagabondajul (A. Jaffroy și R. Dupouy). Vom insista în mod deosebit asupra acestora. Fuga este acțiunea la care un subiect cedează nevoii sau impulsiunii de a pleca fără un scop precis sau o motivație și căreia acesta nu-i poate rezista. Fuga se caracterizează prin următoarele aspecte: - este imprevizibilă, are caracter de surpriză; - este irațională, fiind lipsită de un motiv aparent; - este limitată în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dată după criterii etiologice, în șase grupe și anume: 1) alienația ereditară, în care intră următoarele: a) alienația rezultată dintr-un temperament nervos congenital; b) nebunia morală caracterizată prin tulburări de inteligență, c) persoanele „slabe de spirit” cu tendință, la impulsiuni morbide antisociale și periculoase. 2) alienația toxică ce cuprinde: a) tulburările datorate ingestiei unor substanțe toxice (alcool, opiu etc.); b) tulburări psihice de cauză alimentară; c) tulburări psihice legate de factori de mediu, climă etc.; 3) alienația rezultată prin transformarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constând din stări afective intense, descărcate într-o formă elementară și simplă, ireflexive și incapabile de a fi controlate de individ. b) Acțiunile de „scurt-circuit”, sunt reacții care se transformă direct în acte, în afara oricăror intervenții ale personalității. Acțiunea și impulsiunea afectivă care le provoacă formează un ansamblu unic și bine ordonat. c) Reacții hipobulice și hiponoice, reprezentate prin următoarele: - reacții hiponoice asemănătoare visului, - reacții hipobulice din cursul isteriei. d) Simularea și refularea sunt forme de manifestare de tip reactiv înrudite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eului și care se manifestă printr-o fragilitate a relațiilor acestuia cu realitatea, prin contacte slabe și narcisice cu ceilalți, dezordini subtile ale gândirii și limbajului, o imagine corporală deficientă, dezordini marcate între capacități și performanțele intelectuale cu izbucnirea de impulsiuni primitive în sfera comportamentului sau a imaginației (J. de Ajuriaguerra). S. Lebovici și P. Diatkine recunosc că noțiunea de „pre-psihoză” este greu de delimitat. M. Schüdeberg consideră grupul de afecțiuni borderline ca pe o entitate distinctivă, calitativ diferită, situată între
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
derealizare sau înstrăinare (deja vu, jamais vu, deja connu, jamais connu) datorate tot unui focar epileptic temporal; destructurarea brutală a stării de conștiință cu caracter pasager; scurte episoade de confuzie mintală; tulburări pasagere ale cursului gândirii, accese coleroase sau scurte impulsiuni. Epilepsia reprezintă o afecțiune psihoneurologică deosebit de importantă și de o mare complexitate. Cunoscută din antichitate și descrisă ca formă de manifestare clinică, ea este legată de numeroase credințe referitoare la „starea de posesiune demoniacă” a bolnavului. Denumită în antichitate și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
S. Freud. Delirul senzitiv de relație are la bază o triadă reprezentată prin: caracterul, viața și mediul bolnavului. Caracterul are o structură personală de tip senzitiv cu rețineri afective, contraste între astenie și stenie, fragilități afective cu tendință la răzbunare, impulsiuni sexuale. În general este vorba de oameni inteligenți, dar imaturi afectiv. Trăirile acestora favorizează dezvoltarea delirantă prin conflicte morale care pun individul într-o stare de inferioritate. În rezumat, este vorba de un sentiment de culpabilitate în relațiile bolnavului cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evidență o anumită structură psihică, caracterizată prin „tulburări de personalitate de tip procesiv”. Acești indivizi acționează puternic și conștient, fiind în același timp foarte sensibili și suspicioși, ușor de lezat, extrem de vulnerabili la frustări. Unii dintre ei manifestă trăsături hipertimice. Impulsiunea către o acțiune procesivă este legată de un eveniment prin care un anumit om se consideră nedreptățit. În aprecierea mijloacelor de dovedire al cauzei pentru care luptă, el se arată a fi lipsit de orice critică, ignorând absolut toate argumentele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele interne. Ciclotimie: psihoză afectivă bipolară, maniaco-depresivă, cu evoluție periodică. Claustrofobie: frica patologică de spații închise. Cleptomanie: impulsiunea obsedantă de a lua anumite obiecte. Furt patologic al unor obiecte adesea fără utilitate practică pentru bolnav. Colecționarism: căutarea și conservarea, în mod neselectiv, de diferite obiecte fără valoare practică, ca expresie a unei pulsiuni posesive absurde. Comă: sindrom caracterizat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
statică sau dinamică, sinteză a părților sale componente și a raporturilor acesteia cu obiectele și spațiul înconjurător. Imaturitate: dezvoltare parțială de diferite grade sau niveluri, a vieții afective și intelectuale cu consecințe variate asupra activității conduitei, comunicării și adaptării sociale. Impulsiune: nevoia imperioasă și irezistibilă, apărută brusc, căreia bolnavul nu i se poate opune și care-l determină să comită acte iraționale, brutale sau periculoase. Incest: întreținerea de relații sexuale între rude apropiate (ascendenți și descendenți) prohibită de legile biologice, morale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de utilizare și satisfacerea pulsională normală, producând, prin această „deturnare contra naturii”, satisfacție persoanei respective. Perversiuni sexuale: anomalii sau devianțe ale satisfacerii dorinței sexuale, asupra altui obiect sau persoană, diferite de cele care caracterizează dinamica normală a pulsiunii respective. Piromanie: impulsiunea obsedantă, irezistibilă și subită a unor bolnavi psihici de a produce incendii. Pitiatism: ansamblul tulburărilor psihice de natură isterică induse prin sugestie și susceptibile de a fi anulate prin persuasiune. Posesiune: termen ieșit din uz, desemnând un delir tematic sistematizat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Encoprezis Endogenie Enurezis Epilepsie Erotomanie Euforie Excitație Exhibiționism Exogenie Extaz Fabulație Fetișism Fobie Frigiditate Frustrare Fuga Fuga de idei Gatism Glischroidie Halucinație Heautoscopie Hiperestezie Hiperstenia Hipnagogice Hipnapompice Hipoestezia Hipomanie Hipostenia Homosexualitate Iatrogenie Idee fixă Identitate Iluzie Imaginea de sine Imaturitate Impulsiune Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie Iterație Îndoială Lesbianism Licantropia Lipemanie Logoclonie Logoree Manie Manierism Masochism Mânie Megalomanie Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cognitivă Derularea terapiei cognitive Avantajele terapiei cognitive Cazul doamnei Y 4. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiție Tulburarea obsesională și compulsivă se definește prin prezența obsesiilor și a compulsiilor: - obsesiile sau gândurile intrusive sau gândurile obsedante sunt gânduri, imagini sau impulsiuni persistente care pătrund în conștiința subiectului. Ele sunt, în general, surse de angoasă; - compulsiile sau ritualurile sunt comportamente repetitive sau acte mentale pe care individul se simte obligat să le săvârșească ca răspuns la o obsesie, chiar dacă acesta recunoaște că
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și nici de a fi fericit fără celălalt. - Eșec: sentimentul că nu poți decât să eșuezi. Domeniul III: absența limitelor Familii tipic hiperindulgente, care nu impun disciplină sau care se consideră superioare altora. Pacienți în mod caracteristic incapabili să reziste impulsiunilor lor, să-și amâne plăcerea și să gândească pe termen lung. - Sentiment de grandoare/” totul mi se cuvine”: sentiment de superioritate, senzație de a avea drepturi și privilegii speciale. -Autocontrol/autodisciplină insuficiente: sentimentul de a nu putea tolera frustrarea, ceea ce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
soartă a izbucnit în mijlocul său? Un posibil răspuns ar putea fi aici: integrarea în uniformitatea relaționărilor umane de zi cu zi, adaptarea individualului la conexiunile dinamice ale cetății, la sensul și prezentul apăsat al acesteia. Așadar, fragilitatea ludică a copilăriei, impulsiunea trepidantă specifică adolescenței, fermitatea echilibrantă a maturității și așezarea sinelui în propria stingere odată cu apusul spre enigma morții, toate aceste stări corespondente secvențelor evolutive ale vieții sunt preluate și supuse în sistematica ordonărilor sociale. Copilăriei și adolescenței li se oferă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]