402 matches
-
ca un astfel de transfer interdomenial să fie realizat prin mijloace de drept public, respectiv prin acte administrative adoptate de puterea executivă în regim de gestiune și care pot fi supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ. De altfel, principiul inalienabilității prezintă un caracter relativ, doctrina afirmând că „guvernanții pot, în orice moment, să decidă dezafectarea unui bun din domeniul public și includerea lui în domeniul privat, dacă acest lucru se apreciază că ar putea fi în interesul guvernării“^2. ^2
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
în proprietatea privată a statului și în final în proprietatea privată a unor subiecte de drept privat, indiferent că aceste subiecte de drept privat sunt sau nu finanțate (și) din fonduri publice. O astfel de operațiune juridică încalcă însăși esența inalienabilității ca garanție specifică oferită proprietății publice de Legea fundamentală. Prevederile art. 136 alin. (4) din Constituție impun statului obligația de a garanta și ocroti prin lege proprietatea publică a statului, inclusiv împotriva unor posibile acțiuni ale titularului dreptului. Or legea
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
ale titularului dreptului. Or legea dedusă controlului de constituționalitate operează un transfer al unor bunuri din proprietatea publică în proprietatea privată a statului cu scopul de a le introduce în circuitul civil în vederea înstrăinării lor, adică exact ceea ce inalienabilitatea interzice expres. ... 10. În plus, un astfel de transfer nu este corelat nici cu prevederile Legii învățământului superior nr. 199/2023, care permit trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat al statului și în proprietatea instituțiilor de învățământ superior
DECIZIA nr. 352 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299889]
-
separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, în componenta sa referitoare la securitatea raporturilor juridice, art. 61 - Rolul și structura (Parlamentului - s.n.), art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului, art. 75 - Sesizarea Camerelor, art. 136 alin. (4) privind inalienabilitatea bunurilor proprietate publică și art. 147 alin. (4) referitor la efectele deciziilor Curții Constituționale. ... (1) Admisibilitatea obiecției de neconstituționalitate 22. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia, prin prisma titularului dreptului de
DECIZIA nr. 337 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275345]
-
cărei caracter eventual este dat de lipsa unei hotărâri definitive pe latură penală, iar teza a doua din același text se referă doar la caracterul de «bun liber de sarcini» sau de «bun grevat de sarcini», iar nu la vreo inalienabilitate sau insesizabilitate a acestuia. Cu alte cuvinte, legiuitorul stabilește consecințele ce au loc după înstrăinarea/dobândirea valabilă, iar nicidecum un impediment absolut de a fi valorificat în cadrul unei proceduri judiciare a insolvenței. 117. În acest sens trebuie subliniată și denumirea
DECIZIA nr. 49 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276021]
-
determina o mai mare atenție în procesul judiciar și poate reduce cazurile de malpraxis în justiție, oferind astfel un mediu mai sigur pentru desfășurarea activităților economice. ... 36. Proprietatea publică și regimul acesteia - modificarea adusă alineatului (4) al articolului 136 vizează inalienabilitatea bunurilor proprietate publică și condițiile în care acestea pot fi concesionate sau închiriate. Prin această măsură se asigură protecția și valorificarea eficientă a patrimoniului statului, ce poate avea un impact pozitiv asupra gestionării resurselor și poate atrage investiții în domenii
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
unui mediu de afaceri în care dreptatea este imparțială și nediscriminatorie. Această schimbare poate avea un impact semnificativ asupra percepției interne și internaționale asupra climatului de investiții din România. Referitor la gestionarea proprietății publice, articolul 136 aduce clarificări în privința inalienabilității bunurilor de stat și a condițiilor în care acestea pot fi gestionate. Prin stabilirea unui cadru legislativ clar pentru administrarea bunurilor publice se asigură transparența și se previne posibilitatea de abuzuri sau de înstrăinare nejustificată a proprietății statului. Acest aspect
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
servi în funcțiile judiciare. Aceasta poate influența pozitiv calitatea actului de justiție și poate crește încrederea publicului în capacitatea instituțiilor judiciare de a administra dreptatea în mod echitabil și eficient. Modificarea alineatului (4) al articolului 136, care se referă la inalienabilitatea bunurilor proprietate publică, are potențialul de a proteja interesele naționale și de a preveni privatizările nejustificate sau speculative. Această schimbare poate avea un impact semnificativ asupra patrimoniului național, asigurând că resursele și bunurile de valoare rămân în proprietatea statului și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Acest lucru ar putea conduce la o revizuire a legilor privind organizarea judiciară (Legea nr. 303/2002) și la o reformă a proceselor de selecție și promovare în magistratură. ... 42. Prin modificarea alineatului (4) al articolului 136, care se referă la inalienabilitatea bunurilor proprietate publică, se pot impune restricții suplimentare asupra gestionării acestor bunuri, posibil afectând legislația privind privatizarea și administrarea patrimoniului statului, precum și reglementările privind concesiunile și închirierile (Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii). ... 43
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
păstra indiviză și, pentru a nu se micșora puterea politică a familiei, se moștenea în cele mai multe cazuri de cătră unul singur, mulțumindu-se ceilalți copii cu cîte-o zestre în bani sau în avere mobiliară. Din documente se văd resturi de inalienabilitate și o îngreuiare foarte mare a cumpărătorii. Pentru a se vinde o moșie trebuiau consultați toți membrii familiei, precum și toți megieșii. Dacă unul din. membrii familiei ar fi lipsit din țară dreptul lui de a răscumpăra moșia nu se prescria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Navigațiuni îngrijește de tranzitul necesar și colonii numeroase de manufacturieri și industriași au împînzit țara noastră. Iată dar situația în care ne aflăm. Ne-am modificat legislațiunea după mintea d-lui Boerescu și după placul străinilor. Toate garanțiile de inalienabilitate a bunurilor imobiliare s-au dus din obiceiul pământului, ca și din legile scrise, și, neavând nici industrie nici negoț, suntem în pericol a pierde până și țărâna cea amestecată cu oasele strămoșilor. Incidit in Scylam qui vult vitare Charrybdin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când toate aceste nu mai ajung, se scoate în vânzare... ce? Locuitorul, care va fi închiriat de cătră stat ca vita, cu luna sau cu ziua, până la acoperirea datoriei. Peste aceasta se scot în vânzare pogoanele de pământ a căror inalienabilitate e garantată de Constituție și de legea de împroprietărire. Ce zice "Romînul" la acest specimen de percepție liberală? Ce zice? Băieții cari-l redijează n-au ochi să citească. În loc de-a constata de ce natură sunt dările neplătite: contribuțiuni directe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Lege modificatoare legii de percepție de la 11 mai 1867 (26 m. * 1868) art. 25 al. 4. Dreptul agenților fiscali de-a urmări contribuțiunile datorate statului, împreună, cu zecimile adiționale, încetează la finele anului al 3-lea de la începutul fiecărui exercițiu. Inalienabilitatea teritoriilor țărănești, abuzuri - lege nouă Legea tocm [elelor ] agricole - ["S-A ORÎNDUIT... "] 2264 S-a orânduit procuror al C[urții ] Populeanu să facă o anchetă. D. P[opuleanu ] ca caracter care merită încredere; dar ne întrebăm, auzind că d. Kiri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
tip medieval ("dijme", "rușfeturi" etc.) cu raporturi de producție prezente (n societățile capitaliste avansate; o dimensiune legislativă, implic(nd "desființarea totală ș( definitivă a tuturor legilor de excepție așa numite tutelare" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 371); renunțarea la prevederea referitoare la inalienabilitatea păm(ntului, ș( (n general toate prevederile legate de diferitele tocmeli agricole; asigurarea pentru fiecare familie de țărani a unei mici proprietăți funciare (n măsură să (( asigure existența; (n legătură directă cu precedenta, ideea respectării (n practică a reglementărilor juridice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu dobânzi mici, a inventarului agricol viu și mort și a altor mărfuri, spre a convinge pe săteni de avantajele muncii în comun. Proiectul interzicea cu desăvârșire arendarea oricăror bunuri rurale. El cuprindea, totodată, o serie de referiri privitoare la inalienabilitatea loturilor, la moșteniri, la succesiuni și la vânzarea pământurilor obținute prin împroprietărire 45. S-a solicitat ca, după stabilirea principiilor de bază, Comisia de reformă agrară a Cercului de studii să purceadă de urgență la redactarea detaliată a legii și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care constă în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație tutelară care decretează inalienabilitatea pământurilor țărănești și „reglementează” raporturile dintre proprietari și țărani, raporturi izvorâte din primii doi termeni; d) insuficiența pământului așa-zisului mic proprietar țăran pentru munca și întreținerea familiei sale, fapt care-l silește să devină „vasal” al marii proprietăți. „Această
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înseamnă integrare în patrimoniul național. Astfel, controlul deplasărilor (vamă), acordurile de licență, dreptul de preempțiune și cel de retenție, regimul de interdicție a exportării arhivelor, restricțiile de circulație supun bunurile culturale aparținând statului unui regim derogatoriu fondat de excepționalitatea și inalienabilitatea bunurilor. Dar, în al doilea rând, autorul evidențiază îndatoririle de protejare care decurg pentru stat, articulându-le în jurul mizelor de cultură și socializare. "Clasările patrimoniale", serviciile pedagogice de arhivă ilustrează efectele sociale ale acestei integrări în patrimoniul statului. Pierre Cabrol
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
170, 224, 235, 238, 278, 292-294, 301. Ideologie, 34-35, 175, 215, 254, 265, 273. Ierarhie, 28, 57, 72-73, 150, 162, 188, 261, 264, 266. Imagine, 49, 90, 157, 162, 164, 168-170, 178, 193, 220, 234, 293, 311. Impresionism, 169, 261. Inalienabilitate, 238. Incertitudine, 14, 245, 249-251, 258. Individualism metodologic, 133, 260, 285, 305. Industrii culturale, 10, 85, 91, 96, 98, 147-148, 158, 202, 226, 274, 278, 287. Informare, 107, 109, 111, 173, 271. Infrastructură / suprastructură, 36. Inovație, 46, 97, 245, 297
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pe Gheorghiu-Dej, dar cert este că liderul sovietic a insistat să mențină un organ de legătură între partid și stat, pentru ca nu cumva Gheorghiu-Dej să aibă prea multă putere. Acesta din urmă a ripostat cu trufie, amintindu-i imediat de inalienabilitatea dreptului la suveranitate al tuturor națiunilor, indiferent de organizarea lor socio-economică și politică 822. În octombrie, în cadrul festivităților dedicate lunii prieteniei româno-sovietice823, liderul român a anunțat că-și va asuma și funcția de prim-secretar al partidului. Apoi l-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă care separă teritoriul unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca expresie a acordului între statele suverane interesate. Acestor două caracteristici li s-a adăugat impenetrabilitatea teritoriului, interdicția ca pe teritoriul unui stat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă care separă teritoriul unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca expresie a acordului între statele suverane interesate. Acestor două caracteristici li s-a adăugat impenetrabilitatea teritoriului, interdicția ca pe teritoriul unui stat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
diferențiindu-se doar modalitățile concrete de rezolvare, era cu putință realizarea, în cele din urmă, a unui compromis. Astfel, în Senat, Al. Marghiloman recunoștea existența unei disproporții între marea și mica proprietate pe care o punea pe seama prelungirii în timp inalienabilității lotului împroprietăriților reformei din 1864 și a inexistenței unei industrii capabilă să absoarbă brațele de muncă disponibile din mediul rural, unde pământul devenise insuficient. Tot la Senat, I. N. Lahovari remarcase că în ceea ce privește reforma agrară, între opoziție și majoritatea parlamentară
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
nu era destul, el a început să se fărâmițeze prin moștenire sau vânzare către sătenii cu o stare materială mai bună. Acest aspect a fost înlăturat, în parte , prin legea din 13 februarie 1879 prin care s-a instituit principiul inalienabilității lotului de împroprietărire, inițial pe un termen de 30 de ani, prelungit apoi, în 1884, încă 32 de ani. Acest principiul al inalienabilității nu era, însă absolut. Prin lege erau prevăzute situații în care terenurile împroprietărite puteau fi înstrăinate și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]