284 matches
-
3) prevede interdicția membrilor unor profesii specifice de a face parte din partide politice, și articolul 44, care introduce un nou alineat (10), ce garantează dreptul cetățeanului de a dispune liber de averea sa. În domeniul justiției, articolul 125 subliniază inamovibilitatea judecătorilor și condițiile legale pentru numirea, promovarea sau sancționarea acestora, iar articolul 133 detaliază structura și atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv rolul său de garant al independenței justiției. Un alt aspect deosebit de relevant este reprezentat de modificările aduse
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
CSM) în ceea ce privește numirea, promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor și procurorilor. Aceste modificări sunt esențiale pentru asigurarea unui sistem judiciar echitabil și eficient, liber de influențe externe și de presiuni politice sau administrative. Alineatul (1) subliniază statutul de inamovibilitate al judecătorilor, ceea ce reprezintă un pilon central în protejarea lor împotriva arbitrarului și a ingerințelor în procesul judiciar. Inamovibilitatea judecătorilor este un principiu recunoscut la nivel internațional ca fiind fundamental pentru independența justiției, permițându-le să își exercite funcția
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
modern și eficace, în acord cu cele mai înalte standarde internaționale. În acest context, o comparație cu alte constituții din Europa poate oferi perspectivă asupra modului în care diverse state abordează protecția independenței sistemului judiciar. De exemplu, în Germania, principiul inamovibilității judecătorilor este ferm ancorat în Legea fundamentală, iar Consiliul Judiciar Federal (Bundesrichterrat) are atribuții clare în ceea ce privește selecția și promovarea magistraților. Similar, în Franța, Consiliul Superior al Magistraturii (Conseil Supérieur de la Magistrature) are un rol decisiv în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în garantarea independenței judiciare, având competențe precise în numirea și cariera magistraților. Aceste sisteme evidențiază importanța unui cadru legislativ clar și robust pentru susținerea independenței justiției și România, prin revizuirea propusă a articolului 125, se îndreaptă în aceeași direcție. Importanța inamovibilității judecătorilor, a rolului Consiliului Superior al Magistraturii și a incompatibilităților funcțiilor publice cu cea de judecător sunt toate aspecte care contribuie la crearea unei justiții autonome și imune la presiunile externe. Luând în considerare modelele judiciare din Europa, este clar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
alineate ale articolului 120, poate încuraja o mai mare transparență și poate responsabiliza conducerea locală, creând un mediu propice pentru dezvoltarea afacerilor la nivel local și regional. În domeniul justiției, schimbările aduse articolelor 124, 125 și 133, care vizează independența, inamovibilitatea și răspunderea magistraților, precum și reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii, sunt de natură să fortifice încrederea în sistemul judiciar. Aceste amendamente sunt esențiale pentru a asigura un mediu de afaceri în care drepturile sunt protejate, iar litigiile sunt soluționate într-
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
încrederii publice în imparțialitatea și integritatea sistemului judiciar. Prin aceste schimbări se urmărește asigurarea că judecătorii își exercită funcția în deplină independență și fără influențe externe care ar putea compromite echidistanța și corectitudinea lor. Articolul 125, în noua formulare, menționează inamovibilitatea judecătorilor și detaliază procedurile de numire, promovare și sancționare, toate fiind de competența Consiliului Superior al Magistraturii. Această structurare vizează o mai mare claritate și un cadru mai riguros pentru cariera magistratului, întărind independența și profesionalismul judiciar. Modificarea articolului 126
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
avea efecte asupra legislației naționale de siguranță și asupra actelor normative care reglementează activitatea serviciilor de informații și relația acestora cu sistemul judiciar (toate supra menționate). ... 37. Reformularea și adăugarea de noi alineate la articolul 125, care se referă la inamovibilitatea, numirea și incompatibilitățile judecătorilor, implică revizuiri ale legilor justiției, în special ale celor care privesc statutul și cariera profesională a magistraților (Legea nr. 303/2002). Aceste schimbări vor viza transparența și criteriile de numire în funcții, precum și clarificarea rolului Consiliului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
justiției, în componenta funcțională/instituțională a acestuia. ... 19. În sprijinul criticii de neconstituționalitate sunt invocate Avizul nr. 21 (2018) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) și Avizul nr. 1 (2001) al CCJE referitor la standardele privind independența puterii judecătorești și inamovibilitatea judecătorilor, cu referire la Recomandarea nr. R (94) 12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și la Carta europeană privind Statutul judecătorilor, prin care, în esență, s-a reținut necesitatea asigurării unui nivel adecvat al salariilor, pensiilor și altor
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
judiciar în întregime și implică existența unor garanții, cum ar fi: statutul magistraților (condițiile de acces, procedura de numire, garanții solide care să asigure transparența procedurilor prin care sunt numiți magistrații, promovarea și transferul, suspendarea și încetarea funcției), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garanțiile financiare, independența administrativă a magistraților, precum și independența puterii judecătorești față de celelalte puteri în stat, securitatea financiară, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților. În concluzie, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
încalcă principiile privind legalitatea, egalitatea cetățenilor în fața legii, dreptul la un proces echitabil, reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public, unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, independența și inamovibilitatea judecătorilor. Astfel, arată că textul de lege criticat încalcă flagrant principiul egalității și nediscriminării, fără vreo justificare obiectivă și rezonabilă. În acest context, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, prin care aceasta a statuat că Înalta
DECIZIA nr. 138 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273422]
-
lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public, ale art. 124 alin. (2) și (3) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, respectiv independența judecătorilor, ale art. 125 alin. (1) referitor la inamovibilitatea judecătorilor, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 privind interzicerea generală a
DECIZIA nr. 138 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273422]
-
în jurul regelui. În februarie 1938 este proclamată, în întreaga țară, starea de asediu și este instaurat controlul armatei asupra administrației civile. Prefecții sînt înlocuiți de militari, toate consiliile municipale și comunale numite de guvernul precedent sînt demise, presa este cenzurată, inamovibilitatea magistraturii este suspendată. La 24 februarie 1938, este aprobat prin referendum textul unei noi Constituții. Votul este obligatoriu și public, iar aprobarea este realizată cu aproape 99% din voturi. La 30 martie, patriarhul Miron Cristea este însărcinat să formeze noul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o traducere în românește în sensul cu totul invers, cu premeditate adăogiri, și cum acel notar - cu toate acestea - n-a fost dat judecății pentru un fapt atât de grav precum e falsul în acte publice? Nu știm zău dacă inamovibilitatea unei magistraturi, amenințate de "Romînul" în persoana judecătorului oricând are să judece pe un membru al partidului roșu, n-ar fi fost mijlocul cel mai sigur pentru a descoperi adâncimea împrejurării cu notarul public din Odessa. [ 21 februarie 1880] ["SÎNT ÎN
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
20. Puterile garante să recunoască vechiul și neprescriptibilul drept al Principatelor Unite de a-și regula ele singure relațiile lor comerciale cu alte staturi. În ședința din 18 noiemvrie: 21. Deplina neatârnare a părții judecătorești de puterea curat administrativă. 22. Inamovibilitatea judecătorilor. Modul se va hotărî prin o lege votată de Adunarea legiuitoare viitoare. În ședința de la 20 noemvrie: 23. Responsabilitatea miniștrilor înaintea Adunării generale. 24. O lege specială, votată de Adunare în cea dentîi sesiune, va statornici tribunalul însărcinat cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidelor estreme, ba sânt satisfacțiuni date amicilor; ba diversiuni imaginate pentru a distrage opinia publică; ba reclame de popularitate electorală. Mobilul rămâne pururea, același: interesul partidului. E vorba de-a reforma magistratura? Partidul ce guvernă nu ține deloc la suprimarea inamovibilității; ceea ce propune e o reformă care să-i asigure devotamentul magistraților. Investitura nu i-ar displăcea, pentru că i-ar permite de-a elimina pe toți magistrații cari-i sânt suspecți pentru a-i înlocui cu magistrați a căror independență republicană
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care să-i asigure devotamentul magistraților. Investitura nu i-ar displăcea, pentru că i-ar permite de-a elimina pe toți magistrații cari-i sânt suspecți pentru a-i înlocui cu magistrați a căror independență republicană ar avea, în cazul acesta, inamovibilitatea drept garanție. Dar ministeriul actual nici nu merge pîn-a cere investitura. Ar accepta-o bucuros dac-ar trebui. Temîndu-se de rezistența Senatului, se mulțumește deocamdată cu reducerea numărului tribunalelor, rezervîndu-și dreptul de-a păstra pe magistrații devotați și a pune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că nașterea României s-a petrecut foarte bine, „fără însă ca marile puteri să poată exercita funcția lor de moașe” (sagges femmes). În schimb, am adăuga noi, n-au renunțat la cea de guvernante orgolioase și abuzive cu pretenții de inamovibilitate incontestabilă „întru odihna Europei”. Este de reținut că niciun om de stat al epocii, posedând un minimum de clarviziune, indiferent în ce ape plutea, n-a diminuat evenimentele din 1859 la exercițiul alegerii domnitorului, fără să mai vorbim de înșiși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
administrative a instituțiilor din domeniu. UE a analizat Curtea de Conturi a României (CCR), care era responsabilă de auditul extern în România, și a înregistrat inițiativa de amendare a Constituției pentru a include prevederi care să garanteze independența CCR și inamovibilitatea membrilor săi, așa cum cer standardele de audit INTOSAI. S-a solicitat ca România să formuleze un angajament clar referitor la termenul la care este prevăzută adoptarea amendamentelor la Constituție. Referitor la procedurile de raportare și valorificare a constatărilor CCR (CCR
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
cântă, pardon de espresie, și onor. Costinescu. Cum cântă unul și altul, asta e cestiunea. D. C. A. Rosetti voiește reforma magistraturii. Și noi o voim, dar cum? Noi cerem numirea prin concurs de titluri și vechime de serviciu, precum și inamovibilitatea; d. Rosetti voiește să fie aleasă de garda orășănească a venerabilului autor de versuri neogrecești, Serurie. În privința necesității reformei ne înțelegem deci cu onor. d. Rosetti, dar în modul cum pricepem unul și altul lucrurile, ne cam deosibim, n-ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care să fie vrednic de una ca aceasta. În partea a doua a discursului său. d. V. Boerescu cearcă a justifica apucăturile demagogice ale d-lui C. A. Rosetti. D-sa, ca om de legi, e în contra eligibilității și pentru inamovibilitate. "De aci ar urma însă să dau cu parul în capul aceluia care ar fi pentru eligibilitate" Nu zicem cu parul, dar ce caută d. Boerescu alăturea cu susțiitorii eligibilității? Căci propunerea d. C. A. Rosetti nu este, precum binevoiește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Voievodul - „însuși stăpânitor”, „singur stăpânitor”, precum bazileii bizantini (plenarius possessor - va zice Dimitrie Cantemir 66) - era „uns al lui Dumnezeu” (ungerea și încoronarea de către mitropolit au făcut parte aproape întotdeauna din complexul „instalării” unui nou Voievod), statut care îi acorda inamovibilitate (Neculce: „Deci, bine ar fi, fraților, să nu vă îndesați a pârî domni, că-s stăpâni și pomăzanici a lui Dumnezeu”). Autoritatea lui era - iarăși după modelul monarhic bizantin - de origine divină. Domnul ajunge în vârful ierarhiei, devenind stăpânul întregii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
celui răsăritean ortodox. Învățăturile... sunt o „operă pedagogică, prima de acest fel din cultura română” (Dan Zamfirescu). Ambiția autorului a fost mare, cutezanța lui - de asemenea. Și nu obstacolele, virtuale, ridicate de celebritatea modelelor erau cele mai de temut, ci inamovibilitatea tiparului și a structurii literare pe care le impuneau acele modele. Textul parenetic își instalase o etichetă literară specifică, un ceremonial propriu, în care tradiția unui șir de contribuții antice, preluate de bizantini și amendate în spirit creștin, se topise
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
ale Europei - toate acestea sunt un espedient timporar, o unealtă pentru mănținerea la putere a unui partid, ceva cu care se poate transige, care, de-a fi sau de n-a fi, e indiferent. Știți asemenea că toată țara dorește inamovibilitatea magistraturii. Nenorociri politice cari s-au început deodată cu secolul al XVIII și cari n-au contenit decât la jumătatea întîia a secolului nostru au întunecat conștiința vie a țării, au înlăturat dreptul consuetudinar, au făcut tabula rasa cu toată
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Încă de la începutul tranziției, obiectivul strategic prioritar a fost independența justiției față de politic. Actorii occidentali au formulat încă de la început drept prioritate asigurarea independenței politice a justiției. Principalul instrument promovat de la început pentru a realiza acest obiectiv a fost introducerea inamovibilității judecătorilor. Singularizarea unilaterală a acestei abordări reprezintă însă sursa unui set de probleme dificile. În fapt, reforma sistemului juridic nu se confruntă exclusiv cu asigurarea independenței politice a justiției, ci cu un cuplu simultan de două probleme: independența politică și
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
structural: justiția a devenit singura componentă importantă a sistemului public care, nefiind sub un control suficient, se plasează deasupra legii. Un sistem democratic cu o funcționare normală se fundează pe asigurarea unor modalități de control reciproc al tuturor componentelor. Promovarea inamovibilității corpului judecătoresc fără a fi pregătite în prealabil mijloacele de control al calității actului juridic este considerată acum de mulți observatori ca o importantă sursă de corupție și de calitate slabă a actului justițiar. Acuzațiile violente recente, formulate de unii
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]