116 matches
-
i-am zis Repezindu-ne să-i prindem), de Augusten Burroughs, ca pe un roman autobiografic și mi-am exprimat părerea că autorul este „aclamat de critică și îmbrățișat de public în pofida (sau tocmai datorită) francheței cu care povestește lucruri inavuabile." Numai că acestea se petrecuseră doar în mintea lui, sau cel puțin așa avea să aprecieze tribunalul atunci când l-a condamnat la despăgubiri substanțiale în favoarea vecinilor din copilărie cărora le pusese în cârcă ororile descrise. Confesiunile lui Rousseau rămân, pentru
Eu, naratorul și tot eu, protagonistul by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6459_a_7784]
-
că, în ciuda scorțoșeniei sale protocolare și morocănoase, autorul inspiră o netulburată încredere, de sub faldurile textelor sale neieșind niciodată la iveală concesii și retractări tactice. Este un beligerant onest scutit de frici și de reverențe oportuniste. Un autor corosiv, vertical și inavuabil. Toate aceste însușiri își găsesc expresia în forma protocolară, specioasă și voit răsucită a scrisului lui Grigurcu. Criticul este un calofil rutinat de ținută decadentă, genul de manierist pentru care eleganța nuanței e o dovadă a respectului de sine. Înainte de
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
calm al administrațiilor imperiale în contrapondere cu o lene levantină, o vervă lingvistică în pasta atâtor limbi și dialecte, dar și un laconism spiritualizat etc. Ia ființă astfel un spațiu infinit de adânc, în care civilizația occidentală își proiectează dorințe inavuabile sau gustul pentru aventură. Balcanii devin un Orient mai apropiat, sau mai îndepărtat, după ocheanul cu care-l privești, butoi cu pulbere și borcan cu miere levantină. Pentru că autorul și-a luat dificila misiune de a inventaria totul într-o
Cu Orient Expressul prin Balcania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4955_a_6280]
-
poate un intelectual să privească cu demnitate înfrîngerea propriului popor, fără subterfugii retorice și fără căderi la compromis. Din acest motiv, Schmitt a rămas toată viața pe poziția unei gîndiri nealterate de presiuni ideologice și, în timp ce public figura lui era inavuabilă pînă la boicot cultural, legitimitatea sa în ochii germanilor venea din îndurarea aceluiași destin. Schmitt e un personaj tragic a cărui măreție vine din gestul drept cu care și-a primit căderea. La o privire rapidă, cartea lui Ion Papuc
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]
-
bănuim de a fi fost victima manipulării Securității. De repatriat nu s-a repatriat niciodată, iar în săptămînile cît a stat în București, nu a avut de-a face cu demnitari politici. Și, cînd a simțit că prezența lui e inavuabilă, a preferat să nu se mai întoarcă. E drept, nici școala la care visase nu a făcut-o și nici schimbarea tiparului de educație muzicală nu a obținut-o. Dar a oferit un model de vocație artistică cum atunci, în
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
din Sistem, aceia trecuți de prima tinerețe, în afară de direcții lubrice, un soi de frison duios, de tip decorativ, „din filmele lor «de suflet» cu Alida Valli și Danielle Darieux...”. Climatul insalubru, orice s-ar spune, plin de „toate mizeriile”, multe inavuabile, în ordinea cedărilor psihice și fizice, are un efect „normal”: protagonista moare, nu înainte de a face un gest generos, cu diagnosticul sindrom neurastenic. Naratorul, chemat de ițele povestirii - practic de jurnalul cu iz testamentar și cu îndemnuri executorii, în postcomunism
Persecutor și victime by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4600_a_5925]
-
așa: Zbigniew s-a născut aici. Dar cum să te cheme Zbigniew într-o țară în care sunetul „z” se pronunță „s”? Iar dacă numele de familie începe, colac peste pupăză, cu o infamă silabă, care aici înseamnă un „ceva” inavuabil... Cum se va descurca învățătoarea când va striga catalogul? Bâlbâiala „sss... ssbi... sbig..., mai treacă-meargă, dar mai departe? Va avea prezența de spirit să sară peste...? Să pășești în clasa I cu astfel de angoase... Apoi, pubertatea, adolescența, nevoia imperioasă
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4386_a_5711]
-
în prea mică măsură poezia generației optzeci. Important nu este dacă melodia conținea sau nu un astfel de mesaj disimulat, ci dacă tinerii poeți de la Cenaclul de Luni (și în speță Florin Iaru) aveau știință despre aceste polemici, cu totul inavuabile pe atunci în spațiul autohton. A presupune că da, așa cum procedează eseistul Andrei Oișteanu în studiul pe care îl dedică problematicii narcoticelor în cultura română 20 e puțin exagerat. De fapt, în capitolul aferent, argumentația lui Oișteanu e de tot
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
un limbaj simplu, ca de „dicționar”, conștient totuși că, dincolo de miza pe autenticitatea trăirii, scrisul e și transfigurare, muncă asupra cuvântului, rigoare și ordine, încurajate de o nevoie acută de puritate, care să nu fie doar masca unor „josnicii omenești” inavuabile. Preferă acestei superficiale „purități” dimensiunea problematică, profund interogativă a creației. 1943 Poezia este un act de credință. Dar, în același timp, ea este, poate, și altceva. Măsor o operă după eficiența, și nu după intențiile ei. - E un fel de
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
celor două rubrici-etalon ale „Săptămânii” („vulgaritate lipsită de geniu”, „insultă a poeziei”, scria Eugen Barbu despre el în numărul 15/ 13 aprilie 1984). Ca și cum reticența oficialităților în ce-l privește n-ar fi fost de ajuns, poemele acestea atacau subiecte inavuabile în epocă. Mi se pare extrem de curios faptul că unul dintre ele (un întreg ciclu) a putut apărea totuși, chiar și numai fragmentar în „Echinox”- ul clujean (nr. 3-4/ 1987). Este vorba despre Alexia, și mai cu seamă despre unul
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
Gervasi - între Hitchcock și o serie de personaje, în prim-plan aflându-se criminalul Ed Gein care servește drept model pentru rolul încredințat actorului Anthony Perkins (James d’Arcy). Viața desfășurată pe și în jurul platoului de filmare relevă atracțiile evident inavuabile ale maestrului voyeur și deopotrivă histrion, excitat de posibilitatea de a privi pe ascuns o femeie care se dezbracă, așa cum o face și personajul său. Dincolo de asta stau impulsurile sale criminale, și ele proiectate în personajul său central, psihopatul interpretat
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
lucrări autobiografice, din convingerea că putem dobândi cunoașterea absolută doar explorând particularul până la ultima limită, prin sfâșierea de sine. Astfel, poetul și antropologul francez face, în Maturité, ca și în L’Age d’homme, o confesiune crudă, a unor aspecte inavuabile, sondând deopotrivă relația conștiinței cu trupul și limbajul. La Franklin există o anume seninătate, legată de depășirea limitelor: eroul, autodidact, a putut obține gloria, pe când Leiris își dezvăluie rănile, într-un veritabil rechizitoriu adus educației occidentale, eminamente raționalistă. Freudismul și
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
stalinismului troțkismul). Înclinațiile de stânga nu erau apanajul exclusiv al lui Paul Georgescu. Mulți intelectuali eminenți ai epocii gândeau ca el. Caracteristic lui Paul Georgescu a fost faptul de a nu-și abandona convingerile niciodată și cu niciun preț. Lucrurile inavuabile erau ocolite. Nici un cuvânt în Convorbiri despre închisori, industrializare și colectivizare forțată din „obsedantul deceniu”, deși romanele ridicaseră tabuul. Democrația populară avea și lipsuri, dar, în linii mari, era superioară sau măcar comparabilă cu democrația burgheză! Și romanele lui Paul
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
O fantasmă venită din abisurile subconștientului? Un rol mai mult sau mai puțin autentic? O mască mincinoasă? Un supra-eu care cenzurează adevăratele impulsuri ale ființei, acordându-le credit doar celor cosiderate convenabile și eliminându-le sau cosmetizându-le pe cele neplăcute, inavuabile? Sunt câteva întrebări pe care le suscită această specie literară hibridă, la limita dintre spațiul ficțiunii și al nonfictivului. La aceste întrebări încearcă să răspundă Mircea Mihăieș în cărțile lui. De veghe în oglindă, de pildă, e o carte demnă
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
convingător imboldul de a-l descifra într-o cheie deloc indigestă: ,La 20 de ani deveneam un proletar al culturii care sfărîmam lanțurile intelectualismului lui Camil Petrescu". Politicul se amestecă adeseori cu erosul în aliaje solide, făcînd parcă abstracție de inavuabilul aparent al acestor febre ale sîngelui. După o partidă de amor pe un teanc de reviste Flacăra, conchide aiuritor: , Cred că de aici, din combinezonul ei aselenizat pe colecția Flăcării, s-a născut voluptatea cu care peste cîțiva ani am
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
Fără un asemenea gest de răscumpărare morală, așadar fără condamnarea oficială a comunismului, românii își vor pierde poate pe veci fibra demnității lor umane. Și uneori demnitatea unei națiuni nu poate fi salvată decît prin gesturi de o drastică și inavuabilă imprudență politică.
Prudența președintelui by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10731_a_12056]
-
de bună voie, cu o Putere de extremă dreaptă sau stângă. Atitudinea față de colaboraționism depinde, însă, de gradul de dezvoltare a societății civile din fiecare țară, ca și de dorința și de capacitatea intelighenției în cauză de a-și asuma inavuabilul... Există în Al doilea mesager și un personaj care pune problema cunoașterii Răului. Este copilul/tânărul Grégoire, cel care îi va reproșa lui Danyel că, prin cărțile pe care i le-a dat, l-a format într-un mod inadecvat
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
timp, praf și pulbere se va alege de toate visele lui de mărire bazate pe fraudă, minciună și mitocănie: titlul de doctor îi va retras, demisia îi va fi impusă de disprețul constant al politicienilor din străinătate, iar liniștea după inavuabila agitație de-acuma și-o va regăsi doar în apropierea mentorului său de altădată. Că mare trebuință de cinste, respect și cumsecădenie are țara asta, de la vlădică până la opincă... George PETROVAI Sighetul Marmației 26 iunie 2012 Referință Bibliografică: George PETROVAI
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
autoexilatul părăsește poziția de locuitor al unei țări și îmbracă o identitate confuză. Cel întors din pribegie nu se regăsește pe sine ca pe cel plecat, ci ca pe un altul. Din perspectiva autopercepției identitare, revenirea la sinele anterior este inavuabilă. Marea problemă a expatriatului o reprezintă identitatea, în special componenta culturală a acesteia. A pleca înseamnă a muri puțin. A te întoarce însă nu înseamnă a recupera viața pierdută. Revenirea acasă nu este nici măcar revenire la vechea identitate, ci doar
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
autoexilatul părăsește poziția de locuitor al unei țări și îmbracă o identitate confuză. Cel întors din pribegie nu se regăsește pe sine ca pe cel plecat, ci ca pe un altul. Din perspectiva autopercepției identitare, revenirea la sinele anterior este inavuabilă. Marea problemă a expatriatului o reprezintă identitatea, în special componenta culturală a acesteia. A pleca înseamnă a muri puțin. A te întoarce însă nu înseamnă a recupera viața pierdută. Revenirea acasă nu este nici măcar revenire la vechea identitate, ci doar
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
este mai puțin un semn al "eternului narcisism" al poetului. Această coincidență prin care se ambiguizează o literă îi conferă o valoare specială, care depășește retorica grafiei expresioniste, dedublând un element al mitologiei tradiționaliste, convenționalizate (Luna) cu un element secret, inavuabil parcă, al mitologiei personale (Lucian). Majuscula devine astfel un fel de metaforă a reflectării eului într-o îndoita oglindă : sinea să și femeia, marcați printr-un unic semn : "L" semn îndoit, marca a dialecticii poetice între diferența și identitate. La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
față de maestrul lor, prezența făcându-li-se simțită mai ales în întreținerea polemicii contra adversarilor și chiar a scepticilor, iar pe de altă parte în confiscarea ideii protocroniste pentru a o abate de la sensul ei strict literar spre funcția, deloc inavuabilă, de instrument în serviciul ideologiei și politicii național-comuniste. Agitația întreținută insistent de aceștia a făcut posibilă apariția și proliferarea altor forme de exces tradiționalist și de grandomanie autohtonizantă, din rândul cărora cea mai cunoscută, larg răspândită în zona studiilor istorice
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
și mediile culturale au receptat cu generozitate mesajul central al cărții. Unii cititori severi din mediile bisericești au suspectat o cochetărie cu „modernismul” lumii contemporane. Alții, între care nu puține figuri sacerdotale, s-au simțit solidari cu rostirea unor adevăruri inavuabile. N-au lipsit nici cei iritați de obrăznicia unor pagini din carte, recomandând purificarea păcatului mândriei auctoriale cu ajutorul mașinii de topit hârtie. Din toate aceste reacții am avut de învățat. Sunt astăzi convins de faptul că polemica jurnalistică este un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu trebuie să fie indignat, dacă a fost, fiindcă amintirea e de preț. Cumințenia lui Luca Ion nu ne-a lăsat o amintire ca aceasta atât de vie despre tatăl său. Nu, viața lui Mateiu I. Caragiale, în ciuda crudelor și inavuabilelor ei aspecte, nu constituie pentru mine un obstacol în calea lecturii operei sale. Desigur, el trebuia să spună despre ea că "este realmente magnifică". Conștiința estetică aflată la baza acestei creații îl îndreptățea. Puțini mai au azi curajul să șlefuiască
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
puterea ta să ți-l ștergi din minte. La urma urmei, memoria unui bărbat, ca și a unei femei ce a trecut, cât de cât, prin viață, trebuiește să fie un cimitir de asemenea fapte - mai mari sau mai mici - inavuabile. Consolându-te singur, mergi, învârtind mai departe bastonul. Căldura și neliniștea, laolaltă, te-au grizat, ți-au dat o ușoară exaltare, ca un alcool. Iată și poarta cu bolta de trandafiri roșii, agățători ; în creștet, mai departe, apăsarea fierbinte a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]