200 matches
-
recurg de altfel la semne de recunoaștere - și în această privință tot după modelul gnostic. Mai mult, faptul că pamfletele erau scrise pe atunci pe suporturi fragile și degradabile, că era periculos să le păstrezi în acele vremuri ale creștinismului inchizitorial, explică de asemenea dispariția surselor directe. Au rămas niște mărturii indirecte, uneori puțin fiabile. Mai întâi, unele lucrări care atacă și condamnă. Ele servesc mai curând acuzarea, și nu se știe dacă nu cumva, uneori, ele înnegresc tabloul, cu scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
istoria epicurismului de după creștinism se confundă parțial cu istoria acestor lucrări între secolele al VI-lea și al XIV-lea, manuscrisele circulă și cunosc toate aventurile imaginabile. Dar datorită acestor copii, opera lui Epicur n-a dispărut, ocrotită de privirile inchizitoriale prin cantitatea impresionantă a paginilor ei. Inventarea tiparului modifică în mod considerabil dona. Pe la 1450, perfecționarea tehnicii lui Gutenberg permite multiplicarea și deci difuzarea acestei opere. în 1472 apare prima traducere latină a lui Diogene Laerțiu. Ediția princeps stabilită de
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mînă oferă Însă Raniero Sacconi din Piacenza, În scrierea sa din 1250 Summa de catharis et pauperibus de Lugduno. Cathar cu oarecare greutate, Sacconi s-a convertit În 1245 la catolicism, a intrat În ordinul dominican, a colaborat la acțiunile inchizitoriale ale lui Petru din Verona, a scăpat din atentatul În care acesta din urmă și-a pierdut viața, la 6 aprilie 1252, și a devenit, Între 1254 și 1259, inchizitorul-șef al Lombardiei 8. Sacconi distinge și el Între „albanezii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
-lea Jacques Fournier (aprox. 1280-1342) a devenit episcop de Pamiers la 19 martie 1317, a fost ales cardinal și transferat la Mirepoix În 1326, iar pe 26 decembrie 1334 a devenit papă, sub numele de Benedict XII. Datorită zelului său inchizitorial din timpul cînd păstorea la Pamiers dispunem azi de informații complete asupra Învățăturilor ultimului perfect cathar important din regiunea care devenise la vremea respectivă partea de sud a Franței - Pierre Authié50. Om cultivat, notar la Aix-les-Thermes, Pierre Authié se trăgea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lui Galilei erau mult mai importante, acesta având relații bune cu Papa, părintele Belarmin, preoți de la catedra universității din Padova etc. Toate acestea ne duc cu gândul la faptul că Galilei nu ar fi trebuit să se afle în fața justiției Inchizitoriale. Dar lucrul acesta s-a întâmplat. Motivul a fost publicarea cărții Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii, lucrare care susținea teoria heliocentrică. Cum era interzisă susținerea teoriei copernicane asupra universului, iar lui Galilei i-a fost precizat acest
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
măsurile împotriva corupției au fost nesemnificative, în comparație cu măsurile pe care le va lua Inchiziția ce a fost întărită cu acest prilej. În loc să se acționeze asupra cauzelor s-a acționat cu precădere asupra efectelor. Rezultatul a fost multe secole de teroare inchizitorială, întărirea opoziției și ocultarea imaginilor interzise. Au fost două surse fundamentale care au determinat dezvoltarea ereziilor în Occident. Prima este constituită din numeroșii preoți având credințe dualiste, de origine maniheistă sau bogomilistă care au predicat în Occident 22. Ei au
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științifică, Inchiziția catolică ar fi osândit în intervalul de la 1481 până la 1808 nu mai puțin de 340 000 de persoane, dintre care 200.000 arse pe rug(J. W. Draper, op. cit. p. 149). Cifra ni se pare exagerată, dar ororile inchizitoriale, care au zguduit istoria Europei, îl fac să se rușineze astăzi pe orice catolic. În ce constau oare abaterile științifice atât de grave pentru care au fost osândiți savanții timpului ? Cazul lui Giordano Bruno și al lui Galilei sunt cele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
popoare necunoscute, lămurești parcă o inspirație divină, care-i mâna, acum când Europa era încreștinată, pentru ca tot pământul să se deschidă Evangheliei lui Hristos. Catolicismul avea să se folosească cel dintâi de aceste progrese științifice, împotriva cărora ridica lotuși rugurile inchizitoriale. Prin urmare, așa-zisul conflict dintre religie și știință, ale cărui consecințe nenorocite sunt incalculabile în cultura modernă, nu este în realitate decât conflictul dintre o învechită concepție științifică despre lume, din care catolicismul medieval își făcuse o dogmă naturală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
strictă încât nu îngăduie generalizări arbitrare și interpretări fanteziste. Și dacă lotuși ele se produc, aceasta nu se întâmplă din spirit științific, ci din spiritul animozității față de religie. Întreținut în lumea modernă printr-o vastă propagandă de amintire a ororilor inchizitoriale și prin popularizarea ideilor pseudo-savante. E meritul catolicismului modem care, schimbând total atitudinea față de știință și îmbrățișând metoda experimentală, a izbutit să delimiteze treptat domeniul științific și să rectifice în bună parte falsele interpretări ale adversarilor. Metoda lui de astăzi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care se naște bună/ proastă, superficială/profundă, dar susținută de surse care nu pot fi dezvăluite, unele chiar din importante biblioteci ale creștinătății. Am crezut inițial că autorul este rău intenționat, de o ignoranță crasă, prost informat sau se comportă inchizitorial pierzând evoluția timpului și gândind ca acum sute de ani, ori este adept al extremismului religios. Apoi, recitind, am început să apreciez punctul său de vedere, în felul lui limitat și care recunoaște că nu are cum să vadă altfel
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poate mai amicale uneori, tensionale alteori, ci relațiile oficiale, formale, prin intermediul cărora se impun deciziile ce urmează a fi respectate de către părți. Spre deosebire de mediator, care îndeplinea roluri de facilitare, catalizare și suport social, arbitrul are un rol decizional și chiar inchizitorial. De obicei, se recurge la arbitrare atunci când părțile sunt pe poziții ireconciliabile și, deci, incapabile de a ajunge singure la un aranjament. În plan psihocomportamental, arbitrul recurge la forțarea persoanelor de a respecta acordul. În cursul arbitrajului, el se focalizează
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acolo unde există o politică de stat a avortului ca măsură de limitare a nașterilor. Anonimii de pe Internet au, în această privință, dreptate. Biserica catolică va trebui să se pronunțe și cu privire la recentele cercetări privind convertirile forțate din Spania perioadei inchizitoriale. Este vorba de trecerea la catolicism a evreilor de rit sefard și a musulmanilor, imediat după înfrângerea acestora din urmă de către regii catolici în secolul XV. Consecințele acestor convertiri forțate sunt analizate astăzi științific, cu ajutorul testului ADN și al cromozomului
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nici limbajul obscen, manifest al spiritului liber de orice constrângeri ori formă de cenzură. Și literatura medievală cultivă dublete parodice, pregătind calea pentru marea aventură a romanului parodic renascentist. Transformările hilare pe care le suferă atunci Biblia, în ciuda temutei instituții inchizitoriale, își vor afla ecoul și în romanele secolului XX, când, într-un stadiu al libertății și îndoielii asumate, condiția umană suferă un acut proces de redefinire, punând sub semnul întrebării divinitatea însăși. Menționăm că am avut în vedere și filiațiile
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
esteticului.”2 Cu finețe, Lucian Raicu surprinde evoluția criticului pe două axe principale: „Cu trecerea timpului, marginea „raționalistă” a acțiunii sale critice se înăsprește, întunecându-se tot mai mult la culoare, în sensul unui misionarism logic intratabil, de o unilateralitate inchizitorială aproape fascinantă.”3 Ni se dă și modelul acestei implacabile atitudini justițiare: „excesivul pamflet, camuflat în eseu, „Tremuricii 4”. Iată acum și cea de-a doua axă: „în aplicațiile datorate fiecărui scriitor în parte, fiecărui univers artistic de unică tonalitate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
viața Bisericii 1. Într-un sens apofatic, Adevărul ipostatic al tradiției este inarticulat (iar nu dezarticulat, pe contrasens); mai precis, invizibil, vocativ și universal. La celălalt pol, avem adevărul lumii, epuizat în enunțuri plate, descărnate, rigide, pronunțate eventual în registru inchizitorial. Prin urmare, se află în elementul predaniei nu cel care validează o listă canonică de texte, declarate în Biserică ca „Sfinte Scripturi”. Nu este onest să te bucuri de fructele unei livezi fără să te întrebi cine este grădinarul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Dacă virtutea creștină a iubirii presupune nu doar fapta discretă, ci mariajul cu anonimitatea și invizibilul, atunci adevărata istorie a adevăratei Biserici nu este oare scrisă în mărturiile hagiografice? În mod sigur, cronica schismelor, a ereziilor, a anatemelor, a persecuțiilor inchizitoriale, a lașităților și a trădărilor nu poate juca rolul unei antiteze. Orice factologie este falsificabilă. Singurul lucru care nu poate fi falsificat este sfințenia în care Biserica își desăvârșește catolicitatea. Biserica - ca arhivă mobilă a unui nou testament - n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
din Salvați sufletele noastre, cât și scriitorul din E noapte și e frig, seniori trăiesc având convingerea că arta și iubirea reprezintă singurele șanse de mântuire pentru omul modern. Ajunși în amurgul vieții, ei își susțin idealurile în fața unor personaje inchizitoriale, în fapt expresii artistice imaginare ale propriilor temeri și anxietăți. În E noapte..., roman reflexiv cu trimiteri autobiografice, se regăsesc atât temele centrale ale scrisului lui F., cât și formulele narative elaborate și perfecționate de autor de-a lungul timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
fost supuși cei arestați și întemnițați în penitenciarul Văcărești, au umplut de indignare pe mulți oameni de cultură din România, printre aceștia numărânduse: I. G. Duca, Radu Rosetti, N. D. Cocea, Constantin Mille. I. C. Frimu n-a suportat aceste metode inchizitoriale și a decedat în penitenciar la 19 februarie 1919. Gheorghe Cristescu (1882 - 1973) Un personaj pitoresc al spațiului socialist românesc, longeviv și controversat este Gheorghe Cristescu. Născut la 10 octombrie 1882, în comuna Ghimpați, satul Copaciu, în momentul de față
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
a studiului se analizează dosarul de Securitate al lui G. Călinescu, ajungându-se la concluzia că regimul nu îl vedea nicidecum ca pe un aliat, ci ca pe un posibil oponent. Analiza lui Bogdan Crețu încearcă să tempereze unele atitudini inchizitoriale, care îl transformă pe Călinescu într-un "apostol al lui Stalin", egal în putere și vinovăție cu marii politruci ai odioșilor ani '50. Capitolul următor, Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga, semnat de Ioan Stanomir, reprezintă cea mai serioasă
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
acolo, În Natură, găsiți răspuns la orice Întrebare În fața căreia v’ar pune viața. Că mai mult dați greș cu Încă timidele Întrebări, e pentru că puneți Întrebarea pe „limba“ voastră, pe care Natura n’o Înțelege, mai mult o siliți inchizitorial la mărturisire, dar sunteți surzi la mărturisirile pe care vi le face uneori de bună voie. În sfârșit, pentru că n’o iubiți, ci doar o siluiți, iar dragoste - din parte-i desigur - cu sila nu se poate. Iar dacă, prin
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ori la religia creștină, la dogmele ei, la atrocitățile comise de catolici în numele Mântuitorului, și mi-am pus întrebarea: ce-ar fi fost dacă Ignatius de Loyola, frate de cruce cu Hitler și Stalin, întemeietor al monstruoasei și abominabilei securități inchizitoriale, în goana lui paranoică de purificare a creștinismului și de procurare a materiei prime pentru arderea rugurilor nesfârșite, ar fi aplicat nou-născuților criteriul selecției estetice și al perfecțiunii corporale. Jumătate din Europa ar fi fost decimată, iar Quasimodo și confrații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
unde profesorul Behe (Pennsylvania) a trebuit să se adreseze Tribunalului Federal pentru a primi dreptul de... a critica teoria lui Darwin în școală ceea ce, desigur, configurează cel de al doilea pol al exagerării. Și-n timp ce evoluționismul este ținut inchizitorial sub obroc, la TVR sunt programate emisiuni ("Semne", redactor, Cristi Țepeș) în care Darwin este pus sever la colț, inclusiv de o prof. dr. care s-a declarat partizană a divinului creaționism deoarece, chimistă fiind, a constatat că nu toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Poate, chiar respectat. Oricâte filme și cărți ar (mai) apare, inspirate din sumbrele "demascări" de atunci, tot va fi imposibil generației de azi să perceapă până la capăt atmosfera de teroare absurdă în care se desfășurau aceste procese publice de tip inchizitorial. Și cu atât mai puțin să-și închipuie ce evantai de trăiri, între lașitate adâncă și eroism naiv se consumau acolo, câtă mizerie umană țâșnea la suprafață! Ședința cu pricina, condusă de Florian Dănălache, a fost organizată în sala Floreasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
După incinerarea publică a ereticilor, stigmatele lor vestimentare (carochas și san-benitos) erau expuse În biserica parohială, ca trofee ale războiului purtat de Inchiziție Împotriva ereziei. Astfel de stigmate purtau nu numai ereticii și vrăjitorii, ci și evreii implicați În procese inchizitoriale. Gravurile realizate de Goya la sfârșitul secolului al XVIII-lea (cum este cea din seria Capricii intitulată Por linage a Ebreos = Pentru că sunt evreu) confirmă această afirmație <endnote id="(375, p. 49)"/>. Pentru mai multă siguranță, În secolul al XV
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost preluată și relansată de Inchiziție, În secolele XIV-XV <endnote id="(85, p. 87 ; 238, p. 386 ; 239, p. 49)"/>. Pe la 1440, de exemplu, un inchizitor din dioceza Lausanne introducea Într-un lung poem pretinse declarații smulse ereticilor În timpul proceselor inchizitoriale : la sabat, vrăjitoarele „ Pe băț călare pleacă/ Spre Sinagoga deșucheată”, unde, „În chip de mâță sau de țap,/ Chiar Dracul e de față” <endnote id="(239, p. 51)"/>. Evident, Inchiziția nu a fost străină de acest fenomen de manipulare a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]