1,065 matches
-
partea cea mai importantă, esențială, a unei hotărâri judecătorești, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare și împotriva lui se exercită căile de atac. Prin dispozitiv sunt soluționate toate cererile părților, indiferent dacă sunt cereri principale, accesorii sau incidentale. Întrucât excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural prin intermediul căruia se solicită sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepției în cadrul considerentelor hotărârii
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
de atac și condițiile exercitării lor, iar accesul la justiție nu semnifică și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar, pe de altă parte, procedura asupra cercetării și judecării cererilor de recuzare și abținere este una incidentală, al cărei obiect este unul distinct de obiectul propriu-zis al procesului penal la care se referă și de aceea nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
apărare, în condițiile în care încheierea prin care instanța se pronunță cu privire la cererea de recuzare nu soluționează însuși procesul, nu antamează fondul cauzei. Curtea a reținut că procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, iar această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 500
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
este una tranzitorie într-un articol ce conține în rest dispoziții tranzitorii, legiuitorul nu a avut altă rațiune decât aceea de a institui neechivoc competența procurorului anticorupție de a participa la soluționarea în fond, în căile de atac, în cererile incidentale și în faza de executare a hotărârilor pronunțate în cauze în care a finalizat urmărirea penală; în interpretarea contrară, norma nu ar fi fost necesară. ... VI. Opinia specialiștilor consultați În condițiile art. 476 alin. (10) cu referire la art. 473
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
un proces echitabil, consacrat în instrumente juridice interne și internaționale, garanții între care se numără și termenul rezonabil, care ar putea fi afectat prin aplicarea rigidă a repartizării aleatorii, exclusiv în sistem informatic, pentru orice tip de cerere accesorie sau incidentală ivită în cursul unui litigiu. ... 26. Considerentele citate se referă la interpretarea și aplicarea legii realizate de o instanță de judecată, iar nu, în sine, la constituționalitatea dispozițiilor legale. Curtea a apreciat însă că sunt relevante în cauză, deoarece raționamentul
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
legiuitorului să reglementeze căile de atac în diferite materii. În ceea ce privește critica ce vizează o pretinsă discriminare sub aspectul stabilirii căilor de atac în funcție de modul în care este cerut partajul - pe cale principală sau pe cale incidentală, apreciază că aceasta este neîntemeiată atât timp cât este vorba despre proceduri diferite. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 10.620/212/2016, Curtea de Apel Constanța - Secția
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
protecție egală drepturilor și intereselor legitime ale părților din proces, să respecte principiul egalității în fața legii. ... 14. Mai mult, dispozițiile legale criticate realizează o gravă discriminare, în funcție de modul în care este cerut partajul - pe cale principală sau incidentală, și avantajează inexplicabil doar partea care a cerut partajul pe cale incidentală, aceasta având deschisă calea de atac a recursului. ... 15. În fine, în susținerea excepției sunt invocate și considerentele care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 369
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
principiul egalității în fața legii. ... 14. Mai mult, dispozițiile legale criticate realizează o gravă discriminare, în funcție de modul în care este cerut partajul - pe cale principală sau incidentală, și avantajează inexplicabil doar partea care a cerut partajul pe cale incidentală, aceasta având deschisă calea de atac a recursului. ... 15. În fine, în susținerea excepției sunt invocate și considerentele care au stat la baza Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat neconstituționalitatea excluderii cererilor
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 995 alin. (3) teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(3) Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea dată asupra cererii principale. Același este și termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluția dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
României, Partea I, nr. 273 din 25 aprilie 2012). ... 35. În continuare, Curtea nu poate reține nici critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate realizează o gravă discriminare, în funcție de modul în care este cerut partajul - pe cale principală sau incidentală, și avantajează doar partea care a cerut partajul pe cale incidentală, aceasta având deschisă calea de atac a recursului. În acest sens, Curtea observă că dispozițiile legale criticate determină un regim juridic unitar pentru toate hotărârile pronunțate în această materie
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
continuare, Curtea nu poate reține nici critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate realizează o gravă discriminare, în funcție de modul în care este cerut partajul - pe cale principală sau incidentală, și avantajează doar partea care a cerut partajul pe cale incidentală, aceasta având deschisă calea de atac a recursului. În acest sens, Curtea observă că dispozițiile legale criticate determină un regim juridic unitar pentru toate hotărârile pronunțate în această materie, în funcție de situațiile în care partajul judiciar este solicitat pe
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
atac a recursului. În acest sens, Curtea observă că dispozițiile legale criticate determină un regim juridic unitar pentru toate hotărârile pronunțate în această materie, în funcție de situațiile în care partajul judiciar este solicitat pe cale principală sau pe cale incidentală. Soluția legislativă potrivit căreia, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac precum hotărârea dată asupra cererii principale reprezintă o aplicare a principiului accesorium sequitur principale și nu contravine principiului egalității în drepturi
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
determină un regim juridic unitar pentru toate hotărârile pronunțate în această materie, în funcție de situațiile în care partajul judiciar este solicitat pe cale principală sau pe cale incidentală. Soluția legislativă potrivit căreia, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă acelorași căi de atac precum hotărârea dată asupra cererii principale reprezintă o aplicare a principiului accesorium sequitur principale și nu contravine principiului egalității în drepturi și nici nu nesocotește dreptul la un proces echitabil, părțile exercitându-și
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală cu privire la sintagma „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, pentru următoarele argumente: (i) Măsurile asigurătorii reprezintă măsuri procesuale care au caracter incidental în cursul procesului penal, putând fi dispuse în vederea realizării scopurilor prevăzute de art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală, iar cele instituite în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune (cum este și cazul în speța care a
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
supusă interpretării și procesul penal în curs trebuie astfel să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă, și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei în ultimă instanță“ (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 11 din 2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
pe fond a laturii civile/penale în prezenta cauză, ea urmând a facilita recuperarea pagubei produse prin infracțiune, acoperirea cheltuielilor judiciare sau confiscarea bunurilor. Prin urmare, întrebarea evidențiată în sesizarea de față (…) nu îndeplinește criteriul de admisibilitate analizat, reprezentând o chestiune incidentală, astfel că răspunsul la această întrebare nu influențează soluția ce ar putea fi dată raportului juridic de conflict dedus judecății și nici rezolvarea acțiunii civile“. ... 74. Rezultă, așadar, din modul de definire/caracterizare a acestei condiții de admisibilitate a sesizării consacrat
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de art. 250^1 din Codul de procedură penală nu poate fi circumscrisă unei „judecăți“, în accepțiunea dispozițiilor art. 349 și următoarele din Codul de procedură penală, din moment ce, prin intermediul acestora, nu se rezolvă fondul litigiului, ci o chestiune incidentală intervenită în desfășurarea procesului penal, generată de formularea unei cereri de către partea civilă în legătură cu dispunerea unor măsuri procesuale cu caracter provizoriu (a se vedea în acest sens deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
sus menționate s-a reținut, în esență, că „… Prin urmare, întrebarea evidențiată în sesizarea de față care vizează stabilirea naturii juridice a termenelor prevăzute de art. 250^2 din Codul de procedură penală nu îndeplinește criteriul de admisibilitate analizat reprezentând o chestiune incidentală, astfel că răspunsul la această întrebare nu influențează soluția ce ar putea fi dată raportului juridic de conflict dedus judecății și nici rezolvarea acțiunii civile…. “ . În considerentele Încheierii din 21 martie 2022 a Completului de 5 judecători s-a menționat
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 11/2014, Decizia nr. 17/2014, Decizia nr. 24/2014). Deși prezenta sesizare vizează măsurile asiguratorii, acestea sunt tot măsuri procesuale, ce au caracter incidental în cursul procesului penal și de soluționarea cărora nu depinde nici acțiunea penală, nici acțiunea civilă. Prin raportare la dispozițiile art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală se poate observa că măsurile asiguratorii urmăresc fie punerea în executare
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, fiind sesizat cu o întrebare asemănătoare, a concluzionat că stabilirea naturii juridice a termenelor prevăzute de art. 250^2 din Codul de procedură penală nu îndeplinește criteriul de admisibilitate analizat reprezentând o chestiune incidentală, astfel că răspunsul la această întrebare nu influențează soluția ce ar putea fi dată raportului juridic de conflict dedus judecății și nici rezolvarea acțiunii civile. S-a considerat că pe această cale completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
care s-a menționat că prin această sintagmă trebuie să se înțeleagă fie dezlegarea raportului juridic penal ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub raportul consecințelor de natură civilă, și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate în cursul judecării cauzei în ultimă instanță, fie rezolvarea acțiunii penale sau a acțiunii civile în procesul penal, ori poate viza atât o normă de drept material, cât și o dispoziție de drept procesual, însă, în ambele ipoteze, admisibilitatea
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
modalității de recuperare a prejudiciului, iar nu a soluției date asupra acțiunii civile, deoarece măsura asiguratorie nu constituie, prin ea însăși, o acoperire a pagubei, având doar rolul de a garanta repararea ei. S-a concluzionat că față de caracterul incidental al procedurii de verificare a măsurilor asigurătorii, în raport cu soluția ce urmează a fi pronunțată pe latura penală și latura civilă a cauzei s-a constatat că întrebările formulate de instanța de trimitere privind termenul maxim în care judecătorul
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
supusă interpretării și procesul penal în curs trebuie astfel să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei în ultimă instanță. . .“ În considerentele Deciziei nr. 20 din 14 iunie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
7 iulie 2014), arătându-se că prin aceasta trebuie să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei în ultimă instanță“, iar prin Decizia nr. 23 din 6 octombrie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014) s-a subliniat că „această condiție de admisibilitate, prin
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. Astfel, după cum a observat Curtea, considerentele decizorii, prin care a fost soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existența
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]