534 matches
-
astfel: Structira populației, dispusă pe localitățile comunei la Recensământul din 2011 era astfel: Cercetările arheologice au relevat faptul că localitatea Baciu prezintă urma unor așezări încă din neolitic. Din perioada ocupației române au fost găsite în zona trei morminte de incinerație, precum și diverse construcții române, folosite de către muncitorii carierei de piatră existente aici. Totodată au fost descoperit și porțiuni ale drumului român pavat cu pietre "Napoca"-"Porolissum" și un cimitir român din imediata să apropiere. Localitatea apare atestata documentar sub numele
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
sunt mai cunoscute cele de mineri în Munții Apuseni. Cei din urmă au fost identificate în număr mare pe tăblițe cerate și inscripții locale, prin cu nume iliric tipice: Andarus, Andes, Dato, Dasius, Epicadus, Plares, Scenobarus. Acesți coloniști au practicat incinerația în gropi simple, uneori cu pereții arși. Unele morminte au ring de piatră sau incintă de piatră de formă rectangulară. Necropole atribuite unor iliri se află la Ruda-Brad, Alburnus Maior, Ighiu, Cinciș, Apulum, Sighișoara, Romula. Provenind din teritorii în care
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
puteau să apere cea mai mare parte a Depresiunii Șimleului, situație în care așezările mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordică a comunei, pe dealul Culmea și 9 tumuli pe dealul Corhan. Cucerirea Daciei de către romani se încheie la data de 11 august 106, când granița dintre Imperiu și Dacii liberi este stabilită
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
vechi așezări din neolitic (cultura Turdaș, mileniul al IV-lea î.e.n.), din epoca bronzului, din epoca fierului (Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și din timpul migrațiilor. Tot aici au mai fost scoase la iveală un mormânt de incinerație (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.) și o "villa rustica", în care s-a găsit o fructieră dacică (sec. II î.e.n.). În perioada romană localitatea se afla pe drumul roman Potaissa - Napoca. Inițial, o porțiune a acestuia a fost lăsată
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
și poseda atât instituții de educație fizică ("gymnasion") cât și cultural-artistice ("museion"). Necropola, situată în afara orașului antic, cuprinde numeroși tumuli funerari și un număr mic de morminte plane. Cel mai des utilizat rit funerar în perioada construcției tumulilor a fost incinerația. Tumulii din necropola de la Histria au în infrastructura lor un șanț periferic, o platformă funerară și o centură din pietre de tipul șisturilor verzi aflorate la limita estică a cetății. Unii tumuli au patru-cinci metri înălțime, alții sunt mai mici
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
neolitică (6500 - 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
așezare de tip "Wietenberg", o figurină de lut scitică și . În locul numit "Poala Bradului" s-a găsit o așezare "Ariușd" și "Bodrogkeresztúr" și În anul 1902, în apropierea drumului ce duce la Cechești, s-a descoperit un mormânt celtic de incinerație cu cor de luptă din perioada "La Téne mijlociu" ce conținea un vârf de lance, mânerul și vârful unei săbii și o verigă de fier. În baia de sare "Gyárfás" s-au găsit 13 monede de bronz, din care au
Cristuru Secuiesc () [Corola-website/Science/297070_a_298399]
-
în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru îngroparea unor conducte de irigat. Șanțul era orientat pe direcția E—V, iar clădirile se află spre nord. În luna februarie 1979 a fost descoperit
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul c)1. Așezare fortificată, Comuna Sălacea, satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru Buzău culturii Monteoru (bronz mijlociu), așezare Cucuteni, necropolă de incinerație; vestigii de locuire (în punctul "Cetățuia") c)3. Necropole tumulare Comuna Lăpuș, satul Lăpuș Maramureș epoca bronzului final - grupul Lăpuș c)4. Așezare eponimă a Comuna Suciu de Sus, Maramureș culturii Suciu de Sus satul Suciu de Sus (bronz final
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
așezări civile aflate în jurul unor înălțimi fortificate, cu terase, palisade și turnuri de apărare (în punctul "Cosota") f) Necropole și zone sacre - epoca fierului ─────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
f) Necropole și zone sacre - epoca fierului ─────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente; fortificații romano-bizantine ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul g)1. Castrul roman al Legiunii Municipiul Alba Iulia Alba a XIII-a Gemina g)2. Castrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Hr. Necropolele din secolele IV-V conținând un număr deosebit de mare de morminte, unele depășind chiar 450-500 de complexe funerare, sunt de regulă birituale, cea mai mare pondere având-o mormintele de inhumație, în altele însă preponderente fiind cele de incinerație. Dintre necropolele datând din această vreme, care conțin un număr mai mare de morminte și care au fost mai amplu investigate menționăm pe cele de la Budești, Dănceni, Miorcani, Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Gherăseni, Târgșor, Mogoșani, Independența, Sântana de Mureș, Alba Iulia
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Bârlad-Valea Seacă, Gherăseni, Târgșor, Mogoșani, Independența, Sântana de Mureș, Alba Iulia sau Bratei. Biritualismul înregistrat în necropolele acestei vremi reflectă probabil profundele schimbări produse în mentalitatea religioasă a populației autohtone care, în procesul de romanizare, a renunțat treptat la ritul incinerației, specific geto-dacilor, acceptând pe cel a inhumației sub influența civilizației romane și desigur și ca urmare a răspândirii aici a creștinismului. În pofida faptului că religia creștină s-a răspândit constant, cuprinzând treptat toate comunitățile sătești autohtone de la nordul Dunării de
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Noșlac și Bratei au fost mai amplu investigate obținându-se informații importante pentru o zonă geografică relativ limitată. În regiunile de la est și sud de Carpați pentru perioada VI-VIII descoperirile funerare sunt foarte rare, fiind atestate doar necropole de incinerație (Sărata Monteoru, Lozna) și câteva morminte de inhumație sau incinerație izolate. În schimb, sunt destul de bine documentate cimitirele din perioada de timp următoare, mai ales din epoca secolelor IX-XI d. Hr. , cele mai mari și mai bine cercetate arheologic fiind
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
informații importante pentru o zonă geografică relativ limitată. În regiunile de la est și sud de Carpați pentru perioada VI-VIII descoperirile funerare sunt foarte rare, fiind atestate doar necropole de incinerație (Sărata Monteoru, Lozna) și câteva morminte de inhumație sau incinerație izolate. În schimb, sunt destul de bine documentate cimitirele din perioada de timp următoare, mai ales din epoca secolelor IX-XI d. Hr. , cele mai mari și mai bine cercetate arheologic fiind cele de la Hansca, Izvorul, Sultana, Păulești, Chișcani, Platonești, Obârșia, Bratei
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
jud. Botoșani, 1812) sau din intervalul premergător jumătății secolului XX, mormântul de înhumație de la Roman - Neamț (1933), ambele fiind din timpul dominației hunice (prima jumătate a secolului al V-lea d.Hr.). La acestea se adaugă și o necropolă de incinerație (după unele opinii birituală), specifică secolelor IX-X și semnalată din 1907, dar identificată pe teren în 1911, la Serdaru (Șendreni), în vechiul județ Covurlui (astăzi Galați), care a fost distrusă în mare parte de lucrările agricole. Chiar dacă aceste prezențe sunt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul creșterii numărului de morminte de incinerație, poate și sub influența pătrunderii pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă în arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că prezența ambelor rituri în restul Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că prezența ambelor rituri în restul Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales că arealul amintit a fost expus valurilor slave. Ritualul înhumării la mormintele de pe teritoriul Moldovei menține aceleași caracteristici
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
are o cataramă bizantină, de tip Sucidava, cu simbol creștin, specifică secolului VI, care indică apartenența la religia creștină a persoanei înmormântate. Întrucât viața spirituală a comunităților din Bazinul Bârladului, pentru secolele V/VI-VII, nu include dovezi ale practicării incinerației, am optat să preluăm aceste informații din descoperirile aflate în restul Moldovei, un spațiu adiacent celui în cauză. Ritualul era simplu, constând în depuneri de resturi incinerate direct în gropi, circulare sau ovale în plan, adânci de 0,15-0,50
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramicii, indică prezența unor slavi în zonă. O statistică între cele două rituri indică preponderența înhumației, însă nu dovedește exclusiva ei practicare de către populația autohtonă din Moldova. Pe teritoriul de la răsărit de Carpați s-a folosit atât înhumația, cât și incinerația, ultima fiind mai des întâlnită în spațiul nostru, de la mijlocul veacului VI, poate și datorită venirii slavilor, fiind unicul lor mod de înmormântare (în gropi simple sau în urne), fapt menținut până în secolul al IX-lea. În unele cazuri (cimitirul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asimilării enclavelor rămase și a însușirii ocupațiilor și modului de viață sedentar. Ritul și ritualul funerar trece prin faze similare, marcate de preponderența ritului înhumării, dar și de influența obiceiurilor funerare ale slavilor, al căror unic rit de înmormântare era incinerația. De regulă, inventarul este sărăcăcios, constând în obiecte vestimentare romano-bizantine (catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii daco-romane, autohtonii au fost receptivi și la elementele civilizației bizantine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din etapa precedentă, când s-au găsit două morminte izolate (posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă, pentru primul caz, este semnalată doar urna de incinerație a unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in situ, restul fiind distruse accidental. Celor două descoperiri li se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]