534 matches
-
și ritualul de înmormântare la slavi-în acest sens o mare importanță o are marele cimitir cu peste 1000 de morminte de la Sărata-Monteoru (jud. Buzău) -să precizăm că până la creștinarea lor oficială, în secolele IX-X, slavii foloseau ca rit de înmormântare incinerația. La Sărata-Monteoru, mormintele în totalitate, sunt de incinerație, slavii, în secolele VI-VII, erau păgâni. Alte descoperiri funerare ale slavilor sunt rare, iar altele atribuite lor nu sunt în mod cert slave, precum cele de la Nalbant (jud. Tulcea), Lozna (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o mare importanță o are marele cimitir cu peste 1000 de morminte de la Sărata-Monteoru (jud. Buzău) -să precizăm că până la creștinarea lor oficială, în secolele IX-X, slavii foloseau ca rit de înmormântare incinerația. La Sărata-Monteoru, mormintele în totalitate, sunt de incinerație, slavii, în secolele VI-VII, erau păgâni. Alte descoperiri funerare ale slavilor sunt rare, iar altele atribuite lor nu sunt în mod cert slave, precum cele de la Nalbant (jud. Tulcea), Lozna (jud. Botoșani), Seliște-Orhei, Cândești (jud. Vrancea) sau Ostrovu (jud.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zeu al recoltei și secerișului. Slavii aduceau zeilor jertfe de animale și produse agricole. Slavii adorau forțele supranaturale legate de sufletele morților, spiritele casei, vetrei, râurilor și pădurilor. De credințele lor religioase sunt legate și ritualurile de înmormântare ale slavilor, incinerația, însoțită de alte practici rituale, ospețe funebre și ofrande alimentare. În contactul cu populația autohtonă, deja creștinată, din regiunea carpato-dunăreană, slavii au primit influențe privitoare la ritul și ritualul de înmormântare păgâne și chiar unele elemente creștine. În ceea ce privește organizarea social-economică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări istorice pertinente, destul de ample, după cum se poate vedea și din ilustrațiile ce însoțesc prezentarea. Ultimul capitol, dedicat examinării problemelor generale referitoare la necropolele paleocreștine din Sciția Minor, analizează riturile funerare (incinerația și inhumația) în secolele IV-VI, unde va fi prezentată și o tipologie a mormintelor de inhumație (cele considerate a fi creștine), tipurile de morminte în care s-au descoperit elemente paleocreștine, mormintele în groapă simplă, monumentele funerare. În Descoperiri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de monumente au fost identificate la Argamum (bazilica D), bazilica A - Axiopolis.... În august 2001, fiind în trecere pe la complexul arheologic de la Argamum, am constatat doar prezența ruinelor celei de-a cincea bazilici creștine și a urmelor unei necropole de incinerație (foarte aproape de suprafață: 0,30m!) din perioada elenistică. Rămâne ca cercetările ulterioare să aducă noi lumini în această chestiune, încă deschisă. 2. Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) Efectuarea unor săpături arheologice între anii 1898-1899, de către Grigore Tocilescu și P. Polonic, au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
786. Primele săpături sistematice au fost efectuate în această stațiune de pe limesul dunărean între 1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din secolele IX-XII. Descoperirea unei bazilici creștine, cu criptă, în acest sit arheologic, a fost completată și de prezența unor obiecte specifice aceleiași religii monoteiste în mormintele din epoca romano-bizantină (cruciulițe de bronz în M236d și M237b, cercel cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
referitoare la răspândirea creștinismului printre cei înhumați în această necropolă, unde există de altfel și o bazilică cimiterială. Caracteristica generală a necropolei o constituie ritul inhumației folosit aproape exclusiv, iar scheletele au orientări V-E. Este și un mormânt de incinerație în groapă ovală în care s-a găsit cenușă, cărbune și foarte puține oase calcinate; în acest sector al necropolei, ritul incinerației apare cu totul izolat. 3.1. Tipuri de morminte (secolele II-VII p.Chr.) În această necropolă au fost
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o constituie ritul inhumației folosit aproape exclusiv, iar scheletele au orientări V-E. Este și un mormânt de incinerație în groapă ovală în care s-a găsit cenușă, cărbune și foarte puține oase calcinate; în acest sector al necropolei, ritul incinerației apare cu totul izolat. 3.1. Tipuri de morminte (secolele II-VII p.Chr.) În această necropolă au fost identificate patru tipuri de morminte: 1) morminte simple: scheletul este așezat direct pe pământ: acest tip este cel mai frecvent; 2) morminte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de înmormântare continuă, care durează între secolele II-VII p.Chr.; 2) înmormântări care aparțin secolelor X-XII. 3.2. Rit și ritual Deși cronologic necropola de la Beroe (Piatra Frecăței) se întinde pe mai multe secole, totuși, cu excepția a 5 morminte de incinerație, ritul general este cel al inhumației iar poziția dominantă este dată de orientarea capului spre est și a picioarelor spre vest, cu câteva cazuri de orientare N-S și invers. Posesorii obiectelor non romane, din secolele, din secolele IV-VII își
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cetății, unde s-au făcut săpături repetate datorită necesității amplasării de construcții moderne (stadionul, parcul, spitalul orășenesc etc.). Au fost descoperite circa 100 de morminte. Constantin Preda (1925-2008), remarca în mod deosebit mormântul cu papirus și platforma cu ruguri de incinerație. Pe teritoriul necropolei de epocă greacă s-au efectuat sporadic și unele înmormântări de epocă romano-bizantină. Primele date despre existența necropolei romano-bizantine din Callatis, au fost oferite de unele descoperiri întâmplătoare din 1937, cu prilejul săpării unor gropi pentru plantat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
secolele V-VI. Efectuarea unor săpături de salvare în anul 1968, de către G. Papuc de la Muzeul din Constanța, săpături realizate pe pantele dealului de la N, NE și E față de orașul antic, au dus la descoperirea a 20 de morminte de incinerație și 43 de inhumație (secolele II-VI), 35 din cele din urmă aparținând creștinilor. Bazilicile descoperite sunt: 1) bazilica «simplă» sau «forensis» (A), numită astfel de Vasile Pârvan (1882-1927); descoperită înainte de anul 1900, la circa 50 m spre vest de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare a noii religii, s-a ajuns la prezența a 20 de morminte de incinerație la Tropaeum Traiani (descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație, din care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor necropole de incinerație la Argamum, Callatis (circa 100 de morminte) etc. În perioada de afirmare a noii religii, s-a ajuns la prezența a 20 de morminte de incinerație la Tropaeum Traiani (descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație, din care 35 aparțineau creștinilor), iar între anii 1958-1971, la Beroe puteau fi identificate doar 5 morminte de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a ajuns la prezența a 20 de morminte de incinerație la Tropaeum Traiani (descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație, din care 35 aparțineau creștinilor), iar între anii 1958-1971, la Beroe puteau fi identificate doar 5 morminte de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă cu ruguri de incinerație. Mormintele de incinerație din Sciția Minor erau depuse în cutii de piatră sau țigle. În cazul sitului arheologic de la Beroe, amintim prezența unui mormânt de incinerație (din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
descoperirea contemporană cu alte 43 de morminte de inhumație, din care 35 aparțineau creștinilor), iar între anii 1958-1971, la Beroe puteau fi identificate doar 5 morminte de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă cu ruguri de incinerație. Mormintele de incinerație din Sciția Minor erau depuse în cutii de piatră sau țigle. În cazul sitului arheologic de la Beroe, amintim prezența unui mormânt de incinerație (din cele 5 sus-amintite), mormânt identificat într-o groapă ovală, în care s-au
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
alte 43 de morminte de inhumație, din care 35 aparțineau creștinilor), iar între anii 1958-1971, la Beroe puteau fi identificate doar 5 morminte de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă cu ruguri de incinerație. Mormintele de incinerație din Sciția Minor erau depuse în cutii de piatră sau țigle. În cazul sitului arheologic de la Beroe, amintim prezența unui mormânt de incinerație (din cele 5 sus-amintite), mormânt identificat într-o groapă ovală, în care s-au găsit cenușă, cărbune
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de incinerație din cele 228 descoperite. La Callatis exista o platformă cu ruguri de incinerație. Mormintele de incinerație din Sciția Minor erau depuse în cutii de piatră sau țigle. În cazul sitului arheologic de la Beroe, amintim prezența unui mormânt de incinerație (din cele 5 sus-amintite), mormânt identificat într-o groapă ovală, în care s-au găsit cenușă, cărbune și foarte puține oase calcinate, situație identică cu cea de la Argamum unde au fost descoperite și urme ale unor vase de diferite forme
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au fost descoperite și urme ale unor vase de diferite forme, sparte probabil din motive rituale. Spre sfârșitul secolului VI și începutul celui succesiv, reapar înmormântările birituale (morminte de incinerație-inhumație), înmormântări efectuate sporadic și aparținând diferitelor epoci (elenistice, romano-bizantine). Ritul incinerației a fost redus ca importanță în secolele IV-VI, în urma ascensiunii creștinismului care interzicea această practică rituală, substituind-o cu cea a înhumării, motivată de învierea totală a omului, cu trup și suflet. 1.2. Ritul inhumației Ritul inhumației a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ca importanță în secolele IV-VI, în urma ascensiunii creștinismului care interzicea această practică rituală, substituind-o cu cea a înhumării, motivată de învierea totală a omului, cu trup și suflet. 1.2. Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a fi completă la Beroe și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
1.2. Ritul inhumației Ritul inhumației a înlocuit masiv ritul incinerației între secolele I-VI. Fenomenul, specific Imperiului roman în ansamblu, pentru perioada în discuție, putea, prin prezența altor indicii să precizeze eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a fi completă la Beroe și aproape exclusivă la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
eventualele caracteristici provinciale. Cercetarea arheologică privind trecerea de la incinerație la inhumație, departe de a fi completă la Beroe și aproape exclusivă la Callatis (cf. necropola romană târzie), arată că odată cu ascensiunea creștinismului (jumătatea secolului IV) nu mai existau morminte de incinerație. Situația, nicidecum izolată, este identică și la Tropaeum Traiani, Tomis, Dinogeția, Noviodunum etc. a) Tipologia mormintelor de inhumație Mormintele de inhumație cercetate în necropolele din Sciția Minor se pot grupa tipologic astfel: 1) morminte depuse în sarcofage din marmură sau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mormintele creștine sunt de inhumație, orientate V-E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din secolul IV au fost identificate prea puține morminte care corespund ritualului creștin. Chiar și mai târziu se pot vedea numeroase morminte de incinerație care aparțin necreștinilor, coexistând în aceleași necropole cu morminte creștine. De altfel, Pătimirea Sfântului Sava Gotul (document din 374, aparținând Sfântului episcop Vasile cel Mare (330-379), autorul canonizării martirului), ne mărturisește că în zona Buzăului existau comunități amestecate, creștini și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Sfântului episcop Vasile cel Mare (330-379), autorul canonizării martirului), ne mărturisește că în zona Buzăului existau comunități amestecate, creștini și păgâni, care locuiau în aceiași localitate. Necropolele birituale se mențin și la sfârșitul primului mileniu, când tendința de renunțare la incinerație este tot mai vizibilă. Caracterul latin al creștinismului daco-roman este vizibil chiar din terminologia de bază păstrată în limba română: biserică (basilica), a boteza (baptisare), creștin (christianus), cruce (crux), a cumineca sau a împărtăși (communicare), Dumnezeu (Domine Deo), Florii (Florilia
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]