144 matches
-
fratele (ipocrit) al celui care-l scrie, ci umbră să, dublul sau, un redutabil alter ego care-și aroga prerogativele unui cenzor plin de ambiții. Numai în această situație eseul poate fi uneori, tangențial, aproape de limita absolutului. Înainte de a analiza incisivitatea criticii literare trebuie să subliniem o realitate în care criticul literar a fost și este interesat de modul în care scriitorul este influențat de mediu și societate, dar și de imaginile atotcuprinzătoare, care influențează printr-un rol mediator textul, societatea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
Versul este pentru viziuni, proza pentru idei”, spunea Henri Ibsen. Să decupăm de aici eseul și critica literară, atât de frecvente în scrierile cărturarului Al. Florin Țene. Când se află eseul la limita cu absolutul, iar critica literară la marginea incisivității? Al. Florin ȚENE: Filozofia începutului de secol douăzeci a schițat conceptul rațiunii universale ce se impune indivizilor izolați. În acest context, individul apare ca un Eu singularizat „împotriva celorlalți prin impulsurile gândurilor și intereselor sale”, cum scria Herbert Marcuse. În
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
fratele (ipocrit) al celui care-l scrie, ci umbra sa, dublul său, un redutabil alter ego care-și arogă prerogativele unui cenzor plin de ambiții. Numai în această situație eseul poate fi uneori, tangențial, aproape de limita absolutului. Înainte de a analiza incisivitatea criticii literare trebuie să subliniem o realitate în care criticul literar a fost și este interesat de modul în care scriitorul este influențat de mediu și societate, dar și de imaginile atotcuprinzătoare, care influențează printr-un rol mediator textul, societatea
DESTINE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369277_a_370606]
-
le-a cules și le-a adus la suprafață, ca noi să le studiem, să le întoarcem pe toate fețele, să le vedem strălucirea sau întunecimea, prețiozitatea sau banalitatea... Pentru acest curaj de a explora adâncimile sufletului, pentru explozia și incisivitatea gândului, Cioran trebuie prețuit. Într-un fragment din jurnalul filozofului austriac Wolfgang Kraus am putut citi caracterizarea: „Un mers agitat, cu pași mari, un fel de a vorbi sacadat, avântat, de parcă i-ar fi greu să țină pasul cu șuvoiul
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
fără a o privi în ochii. -Nu doresc să cumpăr nimic,așteptăm pe cineva! -Și în tot acest timp mă priveai pe mine zise Antoaneta amuzandu-se în sinea ei de timiditatea lui Tânărul se simțea și mai încurcat de incisivitatea acestei drăguțe și se luptă din răsputeri să nu-și trădeze starea de spirit. -Mă plictiseam să tot aștept și priveam buchetele de flori expuse în vitrina magazinului! -Si aștepți de mult întreba Antoaneta hotărâtă să-i doea o șansă
CU ARIPILE FRANTE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352750_a_354079]
-
Iași, este o bijuterie literară. Talentul autorului sclipește în fiecare pagină. Scrisul său mă duce cu gândul, mai ales acum, în „Anul Caragiale”, exact la Marele Maestru, cu ale sale „Schițe și Momente”. Bine-nțeles, fiecare cu stilul său, cu incisivitățile sale de caricaturist în proză, de pătimaș al dragostei scrisului și de crunt lucrător pe fila de hârtie... M.B.B. ia câteva teribile personaje, niște indolenți, comozi, leneși, nepricepuți, neisprăviți, suficienți și cam tâmpiți și-i plimbă prin diferite întâmplări, dizlocându-i
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
categorii sociale. Puterea de observație și surprindere a unor trăsături retrograde din actualitatea românească actuală este excepțională. Iar autorul acționează cu imagini vitriolante, subliniend ridicolul eroilor săi. Eroii sunt priviți din interiorul lor, cu implicare, dar și cu detașarea necesară incisivității. Este vorba de oameni cu studii, dar impotenți în orice intreprind, limitați la minimum posibil, stagnând și dospind în nimicnicia lor minunată. De fapt, literatura satirică și umoristică a lui Mihai Batog Bujeniță, - am mai spus-o - e gravă, profundă
LUMEA DE RÂSUL LUMII! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357960_a_359289]
-
naționale durabile. George Militaru, profesor de limba română și scriitor, și-a prezentat volumul în proză „Pamflete vesele și triste” pe care îl intitulează „protest și strigăt de revoltă” față de realitățile atroce pe care le trăim. Ion Machidon a evidențiat incisivitatea cu care sunt abordate probleme ale vieții românești contemporane și inteligența și spiritul de observație ale autorului. Florin Anghel Vedeanu a considerat cartea o lecție de civism, apreciind în mod deosebit răbdarea, curajul, patriotismul, obiectivitatea cu care autorul a dat
CONFLUENŢA ARTELOR LA CENACLUL LITERAR „AMURG SENTIMENTAL”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343366_a_344695]
-
vizionate, rediscutate și retrăite virtual cu cei care au făptuit-o! De la emisiunile Iulianei Marciuc lipsește, fără o cât de mică pierdere, dimpotrivă cu un uriaș câștig, omniprezentul stil șablonard de vorbărie plină de paralelisme paradoxale, de tonuri difuze, de incisivități fără conciziune, de acuarelări ale vieții în nuanțe artificiale. În emisiunile Iulianei Marciuc viața este oglindită în adevărul, forța și biruința vieții. Emisiunile Iulianei Marciuc nu sunt tapetate cu aclamări fariseiste cu ochi injectați de egocentrism, cu principii autoritare și
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
la colectiviștii și pionierii „patriei socialiste”, răzvrătitul de odinioară își trăiește, în declamații sterpe, „ora extazului”. A scris și teatru (Pământ blagoslovit, 1938, Muzica stelelor, 1947, Făclierii, piesă apărută în ziarul „Înainte”, 1972), însă de o totală insignifianță. În publicistică, incisivitatea lui C. are răbufniri de pamflet. Compasiunea față de dezmoșteniții soartei se întovărășește cu ostilitatea față de spoliatori, demagogi și alți farsori care se pitesc îndărătul unor caraghioase „măști de carnaval”. Denunțând, cu un limbaj de stângă vehementă, „putrigaiul” atotstăpânitor, utopistul visează
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
spere în umanism și dreptate. Împrejurări imprevizibile de ieri și de azi joacă rolul destinului, apropiind și despărțind oamenii în crepusculul sistemului comunist. Mă numesc Alzheimer, roman scris în Israel și apărut în 1995 la București, nu mai are aceeași incisivitate socială. Localizarea e ambiguă: poate fi în România sau în Israel. Dar acest contur fluctuant se explică prin unghiul tematic. Romanul este dosarul psihologic al unei boli fără cruțare, ce lovește „vârsta a treia”, nimicind aspirațiile întregii familii, degradând relațiile
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
în cel intitulat La aniversară, semnat de Tudor Cristea la un an de apariție, L. urmărește să promoveze spațiul cultural dâmbovițean, încercând să îl scoată din localismul păgubos și din complexul față de trecut. De la început revista a atras atenția prin incisivitatea articolelor, amintind spiritul „Kalendelor” gândite la sfârșitul deceniului al treilea, tot la Găești, de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. Dezideratul, întrucâtva polemic, este, așa cum afirmă alt editorial, „scrisul scurt”, așadar concentrarea. Primul colectiv redacțional e format din Tudor Cristea (redactor
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
tipărește revista. În primele numere semnează alături de redactori și alți autori din zonă: Ioana Dana Nicolae, George Geacăr, Marin Neagu, Victor Petrescu, Ion Mărculescu, Mihai Gabriel Popescu. De la numărul 3 Alexandru George susține regulat o rubrică intitulată „Accente”, abordând cu incisivitate diferite aspecte ale vieții literare din perioada comunistă și postcomunistă, evocând personalități și retușând portrete. L. este realizată fără nici un fel de complex provincial, în acest spirit fiind scrise editorialele lui Tudor Cristea, care semnează și cronici la cărți de
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
Brașov, 2003. Repere bibliografice: Iulian Boldea, Hedonism și ironie critică, „Cuvântul”, 2000, 4; Nicolae Breban, „Graffiti”, CNT, 2000, 20; Alex. Ștefănescu, Cruzime de critic literar, RL, 2000, 20; Dan C. Mihăilescu, Întâmpinând, „Ziarul de duminică”, 2000, 22; Al. Cistelecan, Farmecul incisivității, VTRA, 2000, 5; Nicolae Coande, În exercițiul funcțiunii, R, 2000, 7-8; Ioana Sabău, „Graffiti”, ST, 2000, 7-8; Mihai Dragolea, Pereți cu inscripții fericite, VTRA, 2001, 2-3; Cornel Moraru, Trei debuturi critice, VTRA, 2001, 4-5; Daniel Cristea-Enache, Prețioasele ridicole, ALA, 2003
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
și Evan, Izabela Sadoveanu-Evan. În cronicile și eseurile sale S., influențată de Hippolyte Taine, susține importanța criticii științifice, ca demers imparțial, fără păreri preconcepute și total subordonat operei literare. Mai ales în perioada de la „Viața românească” autoarea se remarcă prin incisivitatea ideilor și tonul polemic. Volumul Impresii literare (1908) strânge articole despre scriitori cu vederi socialiste (O. Carp, Sofia Nădejde), dar și despre D. Anghel și Mihail Sadoveanu. În aceeași revistă S. i-a susținut pe St. O. Iosif, I. Agârbiceanu
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
face strânse analize interpretative decât de a examina rapid și concentrat în vederea stabilirii diagnosticului”. Calitatea de dialectician a lui S. își asociază de regulă o retorică flegmatică, el disimulându-și personalitatea în tranșeele acestui dispozitiv din care sunt recrutate deopotrivă incisivitatea și deferența tonului. Deși modul cum susține o idee sau alta e transparent, iar poziția pentru care pledează este clară, va păstra tot timpul o rezervă. Impresia pe care o construiește retoric e că procesul care opune teza antitezei se
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
din păinjenișul strangulant al ambianței copilăriei, tânăra încearcă să evadeze din stereotipia unei căsnicii depersonalizante, dar nimerește în alt păinjeniș, acela al unor contradicții interioare și relaționale aproape insurmontabile. Elanurile, scrupulele, ezitările, rezistențele, furiile, exasperările protagonistei sunt analizate cu o incisivitate și o finețe vrednice de o romancieră formată de lecturi din Marcel Proust (adeseori invocat), Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu. Semnificativ e că E. Lovinescu aprecia detașarea cu care e comunicată în roman o experiență traumatizantă, absența lirismului, a „febrei
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
o sumară / criză după ce voi fi lins tot nisipul de pe statuia / găsită în zori” (Vacanța unui acrobat). Maniera poate fi aproximată imaginând un Ion Minulescu încetinit și dezarticulat psihic prin G. Bacovia. Vivacitatea care se trezește la răstimpuri, inclusiv cu incisivități ironice, coexistă cu o dispoziție apatică, în scenarii care pot fi complexe și elaborate. În Sanatoriul de boli discrete dispunerea grafică a poemelor optează pe pagini întregi pentru proză; coșmarurile, recuzita sistematică de spital psihiatric și atmosfera opresivă capătă astfel
VASILESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
își lase pământurile smulse de Tănase Scatiu e prezentată în scene de un realism necruțător, provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal. Aliajul artistic contrastant include și o optică ideologică disjunctivă, în viziunea romancierului toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin definiție, îi este țăranului părinte. Proprie literaturii române cu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
verbale ajungând la granița calamburului, ceea ce ar reprezenta, totuși, numai o performanță facilă. Antologia Poezie sovietică modernă și contemporană (1988) propune o selecție în care predomină autorii din generațiile mai tinere și oferă versiuni românești fidele originalului, echivalând fericit atât incisivitatea verbului unora, cât și metaforismul frapant al altora. SCRIERI: Literatură și eveniment, Cluj-Napoca, 1983; Colocviile vântului, București, 1985; Euthanasia, Satu Mare, 1991; Jocul dragostei și al hazardului, 1994; Recife, Satu Mare, 1996; Prospero și „teatrul sărac”, Cluj-Napoca, 1997; Radiografia zăpezii, Satu Mare, 1997
PINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288822_a_290151]
-
efortul de a promova adevăratele valori și de a forța limitele ideologicului în folosul autenticității și al viabilității axiologice. Semnificativ în acest sens este un articol al lui Sorin Titel, Contemporaneitate și spirit polemic, articol ce propune o infuzie de incisivitate și spirit critic în conținutul mesajului artistic, repudiind tendințele moralizatoare, care nu fac decât să slăbească vigoarea estetică a operei. Textul reprezintă o pledoarie pentru „valoarea polemică a operei literare”. Rubricile substanțiale sunt „Profiluri literare”, „Poeți contemporani”, „Orientări”, „Studii”, „Cronica
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
în 1883 a colaborat susținut la „Liberalul”, în 1884 scoate ziarul „Lupta”, pe care îl conduce efectiv, în calitate de director politic, până în 1892. Tipărite în fiecare număr, articolele sale politice se disting prin stringența logicii, bogăția argumentării și mai ales prin incisivitatea analizei și vehemența tonului. În 1896 dirijează „Ziua”, unde abordează și chestiuni de literatură și de sociologie. În același timp scrie la „Epoca”, „Epoca literară”, „L’Indépendance roumaine”, „Fântâna Blanduziei”. În 1901 întemeiază revista „Săptămâna”, pe care o scrie singur
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
unei structuri tipologice general valabile, iar „poveștile” respectă arhetipuri coborând până în Orientul antic, la care P. ajunsese prin cultura sa de sorginte folclorică. Totul pare cunoscut, intrat în chip firesc în urzeala, în codul moral al umanității. Dar materialitatea portretelor, incisivitatea lor, dialogul dezinhibat cu prezentul, întreg spectacolul de măști care metamorfozează principii abstracte, universale în realitate și chip viu, de extracție autohtonă, precum și cascada de efecte comice, burlești vin dintr-o intuiție remarcabilă: cuvântului i se transferă rolul de prim-
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
își limitează observațiile la scene din cotidian, reluând temele predilecte: iubirea eșuată, singurătatea, moartea și boala, ca în Iubiri contemporane și Doamna Voltaire. Către acest spațiu se concentrează efortul artistic al autorului, celelalte realizări satirice, fără a-și pierde din incisivitate, devenind marginale (Elegie la pomana porcului). Intrigile schițelor dobândesc profunzime, încărcându-se de gravitate, ironia lasă loc sarcasmului ori zâmbetului trist. Bătrânul neputincios din Nescafé, căruia familia nu îi mai acordă nici o atenție, așteptându-i moartea și strângând, pentru noua
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
simplă, neînsoțită de ilustrarea a ceea ce pune la loc, dezvelește mai puțin deslușit pozițiile, poate coexista cu o atitudine Încă șovăielnică. Dar trebuie să Înțelegem că nici În critică scriitorul nu va putea face ca verbul său să aibă toată incisivitatea decât rupându-se complet de ceea ce combate. (Ă). Textul romanului Oțel și pâine apărut În Viața românească trebuie să fie privit de autor ca abia materialul brut al unui roman care cere Încă mult de lucru”. „Dacă Cetatea de foc
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]