90 matches
-
Liiceanu ar fi văzut emisiunea (Gabriel, te implor, recunoaște că n-ai văzut-o!), nu și-ar fi dat seama ce confuzie îngrozitoare putea să creeze în mintea inocenților adoratori ai lui Ion Cristoiu și ai Eugeniei Vodă. Și ce incitație la o politică a crimei contra corupților politicieni contemporani putea să genereze în mințile fragede ale celor care accesează site-ul HotNews și al „Evenimentului zilei”. Și toate acestea, ca să absolvi de răspundere un provocator și o ingenuă.
Provocatorul și ingenua by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5850_a_7175]
-
înjumătățește, emite pretenția de a fi simbolul identității: întotdeauna comparabilă cu ea însăși. Năravul, ca de altfel și limitele noastre, ne fac să trăim pe uscat. Este motivul pentru care, probabil, fiind pe apă, îmi place să privesc malurile, acceptând incitația de a mă întreba cât balamuc vituperant și câtă sărbătoare tihnită sălășluiește dincolo de limanuri. De pe Sena, Parisul pare un roman pe care îl frunzăresc în speranța că, dacă nu am cum să-i surprind esențialul, pot măcar să-l zăresc. Un
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
la culme, natura se estompează, ținută la respect de arhitecturile fantaste ale granitului și asfaltului. Mă liniștesc de �a dori" privind intens un măr, mirosindu-l, observând structura lui sofisticată: o planetă în miniatură. Mă liniștesc de boala civilizației: consumul, incitația la producerea dorințelor - coji goale, munți în forme false fără nici un conținut, decât o vanitate pasageră a unor minți avide de câștig rapid. Și totuși... o pereche de pantofi de lac dallinieni, pe care s-au pictat flori și animale
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
amenințe echilibrele planetei, să promită uzurparea legii gravitației universale și reconstrucția mecanicii astrale. Cel care mărturisea public, nu demult, că rostul televiziunii nu este acela de a promova cultura și încerca să demonstreze că vulgaritatea, prostul gust, simbolica infracțională și incitațiile la violență sunt forme subtile de proiecție în postmodernitate, vine acum, în chip de înger lovit de cașexie pînă la mumuficare, să facă, pardon de expresie, cultură! Cultură la televizor! La Pro tv! în țarcul Vacanței mari, în dormitorul Mihaelei
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
sec. 5 al lui Liu Xie, despre Inima literaturii ca sculptare a dragonului. Portretul artistului creator făcut cu secole în urmă de Liu Xie, marcat deopotrivă de daoism și de confucianism, are ca trăsătură esențială capacitatea de a răspunde la „incitația” realului și de a realiza acea „interafectare”, în urma căreia rezultă opera de valoare marcată de sensibilitatea subiectivă. Mo Yan se potrivește exact acestui portret.
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
răspuns, atunci misterul se cheamă problemă și răspunsul, soluție. E adevărat că misterul nu e comod, te neliniștește. Dar dacă misterul ar fi absent, neliniștea metafizică a cunoașterii ar dispărea și omul ar deveni mineral. Funcția pozitivă a misterului este incitația spiritului nostru de a-l dezlega. Lupta dintre intelect și mister se datorește nu numai intelectului, vocațional, ci și misterului. Trebuie să recunoaștem că suntem tâmpiți... Sacerdotul creștin nu e mistagog, el nu interpretează misterele. Mistagog e păgânul, care interpretează
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pictate cu imagini simbolice din cuprinsul reprezentației. Prima caracteristică a reprezentațiilor era că în afară de numele întreprinzătorului și regizorului (destul de cunoscute) nu publicau numele actorilor, dând a înțelege că personalitățile cele mai de seamă puteau apare la rampă și că o incitație o constituia ghicirea protagoniștilor. De altfel, actorii veneau cu un fel de măști pe față, nu aplicate, ci obținute printr-o grimă schematică, ce depersonaliza figura, reducînd-o la un simbol. A doua noutate era că se jucau numai piese "negre
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ale perioadei de incubație. S-ar părea că dorința de femeia unică și spaima de moarte sunt forțe de sine stătătoare, care, căzute în inconștient, se odihnesc și se fortifică, în timp ce și conștiința, odihnită de ele, devine mai sensibilă la incitațiile lor. Acum, readus la Adela, vorbeam și auzeam tot ce se vorbește, dar ideea, imaginea, senzația existenței ei lumina din umbră cu azurul ochilor săi tot câmpul conștiinței. În timpul mesei, un artist al ciocanului a tocat un sfert de ceas
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în fața ei poate deformat: pe lângă bucuria plastică, pe care nu știu și nu îmi place să o comentez, am privit-o ca pe un splendid debușeu pentru idee, și nici Andrei nu cred să fie departe de acest tip de incitație. Este ciudat cum Noica, deși a mers pe linia facilitării accesului la idei prin traducerea lor într-o lume a imaginii, refuză colaborarea cu plasticul (excepție - Brîncuși). I se pare că tot ce coboară sub verb este ocolit de spirit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că nu mai percepe imoralitatea: lui îi este indiferent că îl are din nou în față pe autorul unor spectacole en plein air care începeau cu balade duioase și se terminau cu "Ceaușescu, Romînia!", scandat pe scenă și preluat, prin incitație și pseudo-isterie colectivă, de tribune. Și de ce îi este lui indiferent dacă vede aceleași mutre în decoruri istorice care se vor diferite? Pentru că poporul român, aceasta e lucrul extraordinar pe care l-au aflat între timp proștii și umaniștii, se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ideea de a reînnoi serviciile publice prin modificarea contractelor ce leagă deciden-tul politic de sistemul administrativ. Întrebarea e cum să fie obligat acesta din urmă să preia riscuri benefice pentru calitatea serviciului public? 4.4.3.1. Asimetrii informaționale și incitații: un nou orizont al analizei economice Cum economia publică e o prelungire a analizei economice în general, și mai ales a economiei neoclasice, reînnoirea acesteia din ur-mă a dat economiei publice un nou elan. Ceea ce s-a schimbat în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
concurenței, sau privind necesitatea unei binevenite tutele publice. În toate cazurile, problema va fi de a găsi mijlocul de a incita actorii să-și dezvăluie preferințele și capacitățile. Este ceea ce se străduiește să demonstreze de vreo 20 de ani teoria incitațiilor (W. Vickrey și L. Mirles premiul Nobel în 1996, dar și J. J. Laffont și J. Tirole). În sectorul public, ca și în sectorul privat, între-barea e cum evităm rentele de situație și organizațiile suboptimale? Răspunsurile se concentrează mai întîi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
3.1. Raționalitatea organizațiilor 182 4.4. Evaluarea și controlul activităților publice 183 4.4.1. Evaluarea activităților publice 184 4.4.2. Controlul politicilor publice 186 4.4.3. Teoria agentului 189 4.4.3.1. Asimetrii informaționale și incitații: un nou orizont al analizei economice 191 CAPITOLUL 5 POLITICI ECONOMICE PUBLICE 194 5.1. Politici structurale 194 5.1.1. Chestiunea prelevărilor obligatorii 194 5.1.2. Amenajarea teritoriului național 195 5.1.3. Politicile industriale 196 5.1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Domnișoara Hus este un cifru al unei substituiri de sacrificiu și de sacrificată a unei Kire Kiralina transgresată în condiția de Herodiadă în pașalâc turcesc; scenele de delir erotic și de îmbătare derulîndu-se ca o succesiune de ritmuri și de incitații la orgie: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașalà!) / Cu picoare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva.// Pentru ea, cinci feciori/ Pricopsiți (ah! beizadele) / Au tăiat cinci alți feciori,/ Ce-i făceau la bezele./ Și-au danțat feciori/ Pricopsiți, la streangul furcii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mișcat. Capacul se mișcă. Trage mai tare. Mai tare". Era conștient că trăgea - inima bătea foarte tare - trupul suferea în general. Și apoi se ridică. Senzația se preciză cu vederea. Zări fețe neclare, ca în ceață, și o vastă sală. Incitația la acțiune, un gând mai rapid creștea în el. Se gândi angoasat - acest corp nu are decât câteva minute de trăit. Încercă să murmure cuvintele pe care voia să le spună, să constrângă la mișcare laringele anchilozat. Și cum cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mișcat. Capacul se mișcă. Trage mai tare. Mai tare". Era conștient că trăgea - inima bătea foarte tare - trupul suferea în general. Și apoi se ridică. Senzația se preciză cu vederea. Zări fețe neclare, ca în ceață, și o vastă sală. Incitația la acțiune, un gând mai rapid creștea în el. Se gândi angoasat - acest corp nu are decât câteva minute de trăit. Încercă să murmure cuvintele pe care voia să le spună, să constrângă la mișcare laringele anchilozat. Și cum cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ea poate modifica un determinant economic cheie, și anume dimensiunea pieței și creșterea ei. 2. Măsuri destinate să faciliteze activitatea societăților. Dat fiind faptul că politicile În domeniul investițiilor sunt din ce În ce mai similare, măsurile destinate să faciliteze activitatea Întreprinderilor (promovarea investițiilor, incitații, servicii după investire, ameliorarea facilităților și măsurile destinate să reducă necazurile ) devin din ce În ce mai importante. Aceste măsuri nu sunt noi dar s-au dezvoltat rapid pe măsură ce politicile de atragere a investițiilor deveneau din ce În ce mai deschise exteriorului. În plus, ele sunt din ce În ce mai sofisticate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
altele. În această categorie pot fi menționate și măsurile care intră În joc odată ce investiția a fost deja făcută, În funcție de importanța veniturilor reinvestite În fluxurile generale de investiții, Ele pot fi aplicate și pentru afirmația că . La fel sunt utilizate incitații de ordin financiar și fiscal, care sunt luate În considerație de investitorii străini doar dacă acestea se asigură de prezența și altor factori importanți. 3. Determinanții economici. Pe lângă ceilalți factori menționați mai sus, de calitatea mediului economic depinde În mare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Japonia, Coreea, Taiwan Tip 3 Scenariul de investiție selectivă În principal este adoptat de țările În dezvoltare, care practicau politici de substituire a importului În anii 60, 70. Atragerea ISD este orientată spre anumite sectoare de importanță pentru țară; iar incitațiile și restricțiile care sunt impuse asigură că aceste investiții sunt În acord cu politica economică națională și obiectivele culturale. Ex. de țări majoritatea țărilor Americii latine cu excepția Mexicului și unele țări din Africa. Tip 4 Scenariul de investiție controlată Intrările
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
orientată spre anumite sectoare de importanță pentru țară; b) existența unor proceduri stricte de autorizare a investițiilor În cazul implantării noilor filiale sau de achiziție a firmelor existente; c) Încurajarea generală a ISD fără controale și constrângeri de performanță; d) incitațiile și restricțiile care sunt impuse asigură că investițiile sunt În acord cu politica economică națională. 7. Scenariul nonintervenționist adoptat de statele-gazdă vis-a-vis de CTN presupune: a) Încurajarea generală a ISD fără controale și constrângeri de performanță; b) incitațiile și restricțiile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
performanță; d) incitațiile și restricțiile care sunt impuse asigură că investițiile sunt În acord cu politica economică națională. 7. Scenariul nonintervenționist adoptat de statele-gazdă vis-a-vis de CTN presupune: a) Încurajarea generală a ISD fără controale și constrângeri de performanță; b) incitațiile și restricțiile care sunt impuse asigură că investițiile sunt În acord cu politica economică națională; c) lipsa oricărei intervenții privind atragerea ISD; d) perceperea ISD ca o necesitate de penetrare pe piețele străine. TEMA IV. CORPORAȚIILE TRANSNAȚIONALE - ELEMENT ACTIV AL
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
productivității aparente scade la 7% între 1976-1980, apoi la 2,5 în 1981-1982. Procentajul pentru sectorul industrial în 1981-1982 este de 0,4%. Răspunsul oficial la această situație reflectă dorința de a crea imposibilul: este necesară o intensificare, iar dacă incitația ideologică nu este de ajuns, se va recurge la constrîngere. Constrîngerea împovărează și, în spatele acestei poveri, populația resimte umbra FMI. Restabilirea echilibrului financiar presupune reducerea datoriilor față de Vest și diminuarea importurilor. Angrenajul este dureros: reducerea importurilor duce la o îmbătrînire
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
explice la interpretarea numeroaselor comportamente sociale. În formularea ei modernă, care atenuează, în parte, tonul categoric al afirmațiilor inițiale, teoria „frustrație-agresiune” poate fi redusă la următoarele puncte esențiale: a) Frustrația tinde să provoace o agresiune directă contra sursei frustrării. Forța incitației la agresiune variază în raport direct cu importanța frustrației, aceasta din urmă fiind sub dependența a trei factori: a’) forța motivației blocate, adică a impulsului sau a deprinderii fruatrate, b’) gradul de interferență (contrariere) pe drumul ce conduce spre scop
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
irezistibile și obsedante. Distrugînd elanul supraconștient, tentațiile demoniace se manifestă sub două forme ambvalente: exaltarea ipocrită spre spirit și exaltarea banală și fără scrupule a dorințelor materiale și sexuale. Datorită puteri lor subconștient obsedante și motivante, exaltările imaginative reprezentînd simbolic incitațiile lui Satan participă fără știrea noastră la delierarea intimă a fiecăruia din noi pe parcursul întregii zil și al întregii noastre vieți. Din punct de vedere mitic, Satan ne poartă spre Infern atunci cînd îi ascultăm promisiunile înșelătoare sau cînd i-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu reputație de persoana ușuratica și capricioasa. Spiritul de revoltă al Parizianului explică incitația permanentă a noului. Iar explicația acestui caracter este de ordin geografic și istoric: locuitor al unui oraș deschis tuturor influentelor, parizianul are mai multe fete. Această unitate a contrariilor constituie oximoronul, figură cea mai marcanta care caracterizează Pariziana. Totul se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]