61 matches
-
cu complicitatea potențială o cititorului). Pentru a rezuma : imposibil să nu cedezi în fața lor. Cum spuneam însă mai sus, lista scriitorilor care au simțit nevoia să-și atragă cititorii din aproape în aproape cu astfel de titluri, subtitluri și rezumate incitative este destul de lungă. ei au pregătit, într-un fel, poate fără să și dea seama, normele orînduirii publicitare în care trăim azi. Daniel Defoe, în celebrul său roman Robinson Crusoe procedează oarecum la fel (Capitolul unu. Robinson Crusoe călătorește pentru
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lui Alex Morrison specialist în cercetări cognitive aplicate avea să enunțe un nou model al obiectului muzeal: "fetișismul obiectelor este pe cale de dispariție. Muzeele vor trebui să expună conținuturi și nu artefacte". Acesta însă nu ia în calcul aspectul "obiectului incitativ" (S. Turkle, 1994) care indiferent de epocă a impus o legătură puternică în relația cu publicul 42. DIVERSIFICARE SAU SCHIMBARE A OFERTEI MUZEALE? Răspunsul posibil la această întrebare introduce în atenția noastră imaginea unei instituții și a unui public aflat
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
reversibilă; în termenii sociologiei lui Goffman, se poate identifica muzeul contemporan ca o succesiune de "aranjamente psihice, morale, vizuale ritualizate" în care vizitatorii își pot manifesta în mod natural, nedisimulat trăirile 2. Noile scenografii muzeale tind să promoveze un spațiu incitativ care reduce dezumanizarea, recunoscîndu-se din ce în ce mai mult rolul publicului ca actor principal, prin remodelarea funcțiilor sale mult timp "încremenite", asemenea colecțiilor "dispersate" între zidurile sale. Muzeele în aer liber stabilesc o dinamică aparte a relației pe care o au cu publicul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a personalității umane. Funcțiunea ei are loc prin intermediul judecaților educatorului care, apreciind, aprobă sau dazaprobă faptele, manifestările, cursul evolutiv al moralității sau civismului persoanei sau al grupului. Judecățile estimative sunt finalizate de cele decisiv imperative sau recomandative, deziderative, in general incitative. Aspectul de sancțiune are loc, în primul rând, în conștiință, prin procesele suferinței interioare, a mustrărilor, căinței, regretelor, a trăirii vinei etc., pe de o parte, sau prin acelea ale satisfacției, încurajarii și îmboldirilor, ale automobilizărilor cu noi energii, superioare
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
situației denotate în raport cu valoarea de satisfacere a acestora; d) formative: se manifestă ca ,,determinatori" (,,de aceea", ,,este"), ,,conectori" (,,dacă... atunci"), ,,modori" (,,imposibil", ,,absurd"). 2) după criteriul de utilizare, menționăm semne: a) informative: informează despre proprietățile obiectului sau situației denotate; b) incitative: îndeamnă la perfecționarea proprietăților de prelucrare a obiectului; c) evaluative: apreciază proprietățile de satisfacere ale obiectului; d) sistemice: organizarea semnelor în vederea producerii acțiunii. Discursul didactic ca microsemn este alcătuit din unități mici de discurs, care nu depășesc nivelul propoziției. Analiza
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
funcție semnificativă: • un ascriptor descriptiv cu funcție informativă: ,,M. prezintă numai comportamente dezirabile: este disciplinat, cooperant, își îndeplinește sarcinile școlare etc."; • un ascriptor apreciativ cu funcție evaluativă: ,,este un elev bun cu intelect de limită"; • un ascriptor prescriptiv cu funcție incitativă: ,,ar trebui recompensat personalizat pentru a-l motiva". Nevoia ascriptorilor apreciativi este imperativă în intervenția educativă, scopul educației fiind și acela de a-i susține pe elevi pentru a-și forma o imagine de sine pozitivă. Să pornim de la exemplul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pune în legătură două sau mai multe persoane vii, libere. Predomină funcția metalingvistică deoarece accentul cade pe impunerea unui cod: limba de lemn. Acest metalimbaj va fi și el unul de lemn, neaducând nici o informație asupra conceptelor. Funcția conativă sau incitativă este hipertrofiată, chiar descrierile transformându se în ordine și imbolduri. Ilustrativă, în acest sens, este spusa lui Goebbels, vorbind despre mișcarea nazistă, “noi nu vorbim pentru a spune ceva, ci pentru a obține un anume efect”. (apud Thom, 1993:118
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
criteriul funcțiilor îndeplinite de limbaj în spațiul politic, Henrieta Mitrea Șerban distinge între limbaje ideologice, propagandistice și de îndoctrinare, subliniind că, în vreme ce orice limbaj politic este ideologic și propagandistic, numai unele sunt și de îndoctrinare: "în timp ce limbajul propagandistic îndeplinește funcția incitativă, adaptându-se la modul de exprimare și la sensibilitățile receptorului, "vorbindu-i limba", limbajul de îndoctrinare desconsideră auditoriul și face abuz de funcția incitativă, impunând să fie învățat ca "limbă oficială""70. În rândurile care urmează trecem în revistă o
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic este ideologic și propagandistic, numai unele sunt și de îndoctrinare: "în timp ce limbajul propagandistic îndeplinește funcția incitativă, adaptându-se la modul de exprimare și la sensibilitățile receptorului, "vorbindu-i limba", limbajul de îndoctrinare desconsideră auditoriul și face abuz de funcția incitativă, impunând să fie învățat ca "limbă oficială""70. În rândurile care urmează trecem în revistă o parte dintre formele specifice de manifestare ale limbajului politic, evidențiind trăsăturile caracteristice fiecărei tipologii în parte. Limbaj democratic vs. limbaj totalitar După criteriul regimului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pot închide în local. Legile descentralizării de după 1982, care au dat mai multe responsabilități aleșilor locali, au făcut adesea ca situația unor cartiere să se degradeze și mai mult, să se accentueze dinamicile segregative. Statul a încercat să ia măsuri incitative sau coercitive, însă acestea au rămas incapabile să evite polarizarea socială accentuată (care avea să ducă în Franța și nu numai la marile tulburări din 2005). Dezangajarea statului a pus la fel de mari probleme orașului, în măsura în care instituțiile locale nu dispuneau de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din dezbaterea democratică, proceduralizarea acțiunii publice vizează să facă din stat garantul dezvoltării relațiilor contractuale dintre administrațiile centrale și comunitățile locale și, la un nivel mai general, între puterile publice și societatea civilă. Toată dificultatea constă în inventarea unor dispozitive incitative în care mobilizarea resurselor societății civile să nu inducă nici renunțarea la conducere a politicilor naționale, nici, invers, la desconsiderarea experienței actorilor locali. Punerea în scenă a democratizării: pervertirea liantului civic prin comunicare Începând cu anii 1990, proceduralizarea conducerii orașelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]