311 matches
-
cei 2 mm de la margine, pentru a nu produce un ectropion cicatricial; ea nu trebuie să depășească jumătate din înălțimea tarsului. Pentru prelevare, după ce se răstoarnă pleoapa pe o placă și se marchează limitele prelevării, se infiltrează țesutul subtarsal, se incizează limitele necesare și apoi se clivează grefa. Se disecă conjunctiva de ridicător și, după decolarea largă a marginilor, se suturează cu un fir continuu, neresorbabil, de monofilament, sau un fir resorbabil 6-0. Cele două capete sunt trecute din profunzime către
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
este prea subțire și rezistența sa insufientă. Se infiltrează între cartilagiu și mucoasă o soluție de xilocaină adrenalinată, ceea ce împiedică hemoragia și ușurează decolarea. Nu trebuie să se separe pericondrul cartilaginos de partea prelevată; se deschide cu speculul și se incizează mucoasa și cartilagiul, vertical, la 1 cm îndărătul marginii inferioare a cloasonului. Se trasează limitele grefonului și se disecă cu ajutorul unui keratom sau cu foarfecele. Se decolează pericondrul contralateral. Se termină prelevarea condro-mucoasă, se reduce grosimea cartilagiului și dimensiunile sale
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
tarsul, incovenient ce poate fi atenuat rezecând cartilagiul lateral sau triunghiular după diagonala lui, pentru a obține lungimea necesară. Se introduce acul pe cale endonazală, deasupra feței externe a cartilagiului triunghiular. Se eversează nara cu un dublu cârlig Josepf și se incizează mucoasa în lungul lui plica nasi. Se decolează fața anterioară a cartilagiilor triunghiulare, mai întâi cu foarfecele curbe cu vârfurile neascuțite și apoi cu răzușa, începând de la baza septului până la oasele proprii nasului și se prelevă un fragment condro-mucos, trecând
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
este mai mică decât a grăsimii și fasciei. Se îndepărtează straturile superficiale ale dermului cu bisturiul și se exercizează un fragment de derm, ce se plasează pe un tifon umed, apoi se suturează buzele plăgii din zona de prelevare. Se incizează pielea, într-un pliu natural aproape de regiunea de completat, apoi se clivează pe toată întinderea depresiunii și puțin în afara ei. Se ridică pielea cu un ecartor și se umple cavitatea cu dermul recoltat, apoi se suturează incizia [163]. Grefa adipoasă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
bună siguranță (dacă deficitul interesează numai planșeul, se poate preleva un grefon osteoperiostic subțire, dar mai întins din parietal). După asepsia riguroasă a regiunii și badijonarea pielii cu o soluție iodată, sub anestezia locală (xilocaină adrenalinată 1%, 15-20 ml), se incizează pielea pe axul longitudinal al crestei iliace și se formează un lambou cutanat dreptunghiular, descoperindu-se fața externă a osului. După ce s-a circumscris cu bisturiul întinderea lamboului osteoperiostic, iar periostul a fost incizat, se desprinde cu o daltă dreaptă
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
xilocaină adrenalinată 1%, 15-20 ml), se incizează pielea pe axul longitudinal al crestei iliace și se formează un lambou cutanat dreptunghiular, descoperindu-se fața externă a osului. După ce s-a circumscris cu bisturiul întinderea lamboului osteoperiostic, iar periostul a fost incizat, se desprinde cu o daltă dreaptă, ținută oblic, și cu ciocanul, prin lovituri ușoare, toată rondela osteoperiostică, care cuprinde periostul și straturile superficiale ale osului pe o grosime de 3-4 mm; pielea este apoi răsturnată la loc pe plagă și
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
Ierusalim lângă Ketef Hinnom (HAE, vol. I, pp. 447-456; Barkay et al., 2004). E vorba de două plăcuțe de argint foarte fine, laminate, găsite într-o cameră mortuară în care corpul era depus și lăsat acolo până la descompunere. Datorită binecuvântării incizate pe ele, contextul arheologic tinde să interpreteze aceste două plăcuțe ca un fel de talisman cu rol apotropaic. Textul acestei binecuvântări, după cum am afirmat în paragraful precedent, amintește de limbajul binecuvântării din Num 6,24-26, text care mai apoi va
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
dispuse în cruce. Elementele de rit și ritual surprinse în timpul cercetărilor arată că este vorba de cavouri cu caracter familial. Înhumații erau așezați în poziție dorsală, cu mâinile aduse pe piept, în sicrie de lemn, având cruci (modelul crux latina) incizate pe laturile lungi. Un element deosebit de important îl constituie descoperirea unor nișe în partea de sus a camerelor funerare, în care se aflau mai multe opaițe cu semnul crucii. Aceste nișe prezentau o arsură puternică, ceea ce denotă arderea îndelungată a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de vase din lut ars, uneori ornamentate, alături de motive vegetale, geometrice, cu cruci, sau purtând anumite invocații creștine în limba greacă, după cum atestă descoperirile de la Tomis și Callatis. Pe corpul unui chiup, descoperit în anii ’70 la Constanța, a fost incizată o cruce. Pe un taler descoperit în 1912, acum la Muzeul Ermitaj din Sankt-Petersburg, se află în centru o mare chrismă (monograma lui chi-rho), flancată de literele A și W, iar pe margini inscripția: Ex antiquis renovatum est per Paternum
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor funerare, unde au fost descoperite mai multe opaițe cu semnul crucii și alte obiecte de inventar cu simboluri paleocreștine (o cruce și doi porumbei incizați pe o cataramă de argint aurit) etc.; b) morminte în firidă cu o cameră de acces: 64 de morminte cu sicrie sau fără și 3 morminte-cenotaf, unde se puteau constata înhumări simple sau duble. Numărul acestora e o particularitate pentru
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Medicii susțineau că era vorba doar despre gazele propriului corp, înfierbântate de căldura anotimpului. Desigur, nu aveau pregătirea lui Garibaldo și nici măcar a unui mediocru medic bizantin. Lipseau mai cu seamă chirurgii pricepuți în a coase o rană, în a inciza un abces și a înlătura o cangrenă. Știința lor ținea mai mult de cea a unor fierari sau tâmplari decât de cea a unor medici. Atunci când puteau să se folosească de mâini și de instrumente, se descurcau, dar în fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
fesele, și chiar ceea ce părea a fi un penis. Erau tatuaje foarte elaborate, pielea părea o foaie de desen, pe care se desfășurase un pictor sub efectul unor pastile de ecstasy. Unul Își tatuase pe torace o navă. Altul Își incizase pe spate și pe bicepși șerpi, dragoni, femei goale, spade, sirene, samurai. Miria spuse că Axel Rose Îi tatuase fluturele de pe sân - o duruse să Înnebunească. Dar era fantastic, roșu-strălucitor, o culoare minunată. Paolo se pricepea să lucreze cu acul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cazul fibulei romane din bronz, cu piciorul înfășurat, de la Fundu Văii-Vaslui, decorul a fost constituit din puncte și X-uri, sub forma unor cruci (cum se poate constata uneori, dar care nu se mai disting astăzi datorită procesului de degradare), incizate pe piciorul și arcul piesei. Conform stării actuale a obiectului, motivele decorative amintite nu se mai regăsesc (pl. XVII/2), însă ele au existat și indică posibila apartenență a mormântului unui creștin. Din punct de vedere tipologic, piesa vestimentară se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gros): vas-borcan cu corpul zvelt, umărul ușor proeminent, buza răsfrântă și fațetată ori rotunjită; diferența dintre diametrul gurii și al fundului este mică. Această variantă a evoluat din ceramica secolului VII și s-a generalizat pe parcursul veacului VIII, având ornamente incizate pe jumătatea superioară a vaselor, iar ca particularitate, pe fund au ștampile în relief, în formă de cruce, precum în siturile descoperite la Dodești, Fălciu, Epureni - Vaslui, Alba Iulia - Alba (pl. XXIV/3, 4). Tot sub forma unei mărci de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dintr-un total de 100 % în prima fază, ceramica la mână reprezintă circa 60%, proporție ce a fost preluată, chiar depășită, de ceramica la roată, în cea de-a doua fază evolutivă. Spre deosebire de secolele VI-VII, acum se înmulțesc ornamentele incizate înainte de arderea vaselor: liniile orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă, fiind motivele de bază de pe recipientele specifice intervalului VIII-IX. De asemenea, o caracteristică a exemplarelor acestor faze preliminare o reprezintă mărcile de olar de pe fundul vaselor, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin împunsături succesive, cu pieptenele sau rotița dințată), oblică, verticală, în zig-zag, canelura, crestăturile. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi, ce acoperă 2/3 din suprafața vaselor. Liniile orizontale erau incizate succesiv, în schimb cele vălurite erau singulare sau în benzi (Simila-Zorleni). De multe ori, benzile de linii orizontale (dispuse în registre) alternează cu cele vălurite, fără a se întretăia (Dănești). Alteori, benzile de linii vălurite taie liniile orizontale. Trebuie semnalat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau crucile. Același parcurs l-a avut și ceramica la roată, de la vasele cu pastă zgrunțuroasă și arsă incomplet, de culoare cenușie sau gălbuie, la exemplarele cu aspect zvelt, care încercau să ascundă unele neregularități, de culoare cenușie. Decorul era incizat și reda striuri paralele, executate în zona superioară a recipientelor. În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a găsit o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dorsal), orientat V-E și cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul conține un minim de piese, câte una de fiecare mormânt. La Fundu Văii - Vaslui s-a găsit o fibulă din bronz ornamentată cu puncte și X-uri, incizate pe piciorul și arcul piesei, sub forma unor cruci (piesă puternic degradată). De factură romană, fibula poate data din prima parte a secolului V, fără a exclude utilizarea ei în a doua parte a perioadei în discuție. În privința atribuirii etnice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali, restul obiectelor de inventar, îndeosebi cele de port, uneltele și armele, erau executate în centrele de fabricare autohtone și bizantine, ultimele având ponderea mai
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
La Imaș: la aproape 2,5 km vest de satul Banca și la 3 km sud de gara aceleiași localități, pe un promontoriu situat între calea ferată și Râul Bârlad, s-au găsit fragmente ceramice făcute la roată, cu decor incizat în variante diferite, caracteristice veacurilor X-XI, precum și o fusaiolă plată, din pastă nisipoasă, de culoare roșietică, din aceiași perioadă. Cercetare I. Ioniță, 1958. Materialul se află la Institutul de Arheologie Iași. Bibliografie: Zaharia N., Petrescu-Dîmbovița, Zaharia Em. 1970, p. 311
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
apropiere, s-a identificat o așezare din inventarul căreia provin mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, precum și două obiecte de factură bizantină: un cercel din argint și o cană cu toartă și burlui, de culoare cărămizie, decorată cu benzi incizate în val. Întreg materialul este datat în secolele X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1970. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cercel argint - nr. inv. 2517; cană cu burlui - nr. inv. 2514). Bibliografie: Teodor 1965, p. 329, nota 26
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ușor fragmentar, ce conținea bulgări de lut și mici pietre de râu, tot cu urme de ardere secundară. Acesta alături de cel găsit anterior (2008) erau folosite în scopuri casnice. De asemenea, au mai fost descoperite fragmente ceramice ornamentate cu linii incizate în val sau paralel și un vârf de săgeată din fier, cu peduncul și dotat cu două aripioare, dintre care una ruptă. Aceste dovezi materiale se datează, potrivit autorilor, în secolele VIII-IX. Cercetare M. Nicu, sondaj de salvare în 1981
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de altoi, un cosor, un cui de fier și untură de porc. Vita bolnavă se imobiliza și i se punea căluș în gură. Aceasta avea în cerul gurii o pată vânătă, de mărimea unui vârf de deget. Folosind cosorul, se inciza locul respectiv în formă de triunghi, se freacă cu sare, se aplica grăsime de porc, după care se ardea cu fierul înroșit. După cauterizare, se spăla cu săpun de față și se dezinfecta cu spirt sau cu creolină celelalte răni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
litiază necesită intervenții deschise; acestea sunt cazurile care nu răspund la litotriție, cazuri de litiază instalată pe un rinichi cu malformații congenitale sau cu complicațiile unei litiaze neglijate ( pielonefroză calculoasă, abces intrarenal etc.). Ureterolitotomia este intervenția chirurgicală prin care se incizează ureterul, se extrage calculul apoi se face ureterorafie; se ajunge la această soluție când celelalte nu au putut fi aplicate. Pielolitotomia este intervenția la nivelul bazinetului prin care se extrage calculul; se indică în litiază secundară. Nefrolitotomia este operația prin
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
se afla o ceașcă globulară, cu gâtul scurt, drept, fundul lat, prevăzută cu două torți trase din buză, probabil supraînălțate, dar rupte din vechime. Vasul este decorat pe umăr, cu incizii oblice, încadrate de două linii incizate, orizontale. Capetele liniei incizate pe partea de jos se întâlnesc sub toartă, trecând unul peste altul, fără a se uni. În general, decorul este realizat într-o tehnică puțin îngrijită. Este arsă cărămiziu cu pete cenușii (Pl. 4/2; 10/6). Mormântul VIII (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]