753 matches
-
două spectacole În care demonstra că este și un excelent pedagog. L-am admirat În filme - Începînd cu genialul Moara cu noroc, al lui Iliu. Și totuși, totdeauna mi s-a părut un om complicat. Avea o reticență, o Îngîndurare incontinentă, o umbră pe chip care nu se „lipeau” de imaginea unui artist unanim recunoscut. Știam că viața nu i-a rezervat traiul tihnit pe care-l merita. Mi-era clar că nici teatrele, nici soțiile, nici prietenii nu au răspuns
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
dar cum nu-și iubește soțul, ar fi simplu să divorțeze, ori să-l ia cu ea, la Moscova. Casa poate fi vîn dută ușor și cu banii obținuți, cumpărată alta, În orașul rîvnit. Cu toate acestea, eroinele piesei oftează incontinent, violent nefericite, „La Moscova! La Moscova!”, de parcă ar exista vreo opreliște... Strigătul lor are ecou, În planul ilogicului, În discursul lui Verșinin : „Mi-aș da jumătate din viață pentru un pahar de ceai!” . Dar el se află Într-o casă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
comunice o stare, o atitudine, o particularitate. Cei mai mulți Însă se prefac că zîmbesc, crezînd că nu se observă că, de fapt, e vorba de ipocrizie, stinghereală, timiditate, jigodism, libidinoșenie (poate ați cunoscut, ca mine, și oameni care rîd fals și incontinent!). Ce dor ne e, uneori, de un zîmbet sincer! Primesc de la Craiova două numere din excelenta revistă de cultură teatrală SpectActor. O citesc cu bucurie, deoare este una dintre puținele publicații bine făcute, din România. Nu pot să nu-mi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
la operă se pot urî doi oameni!”. În tea tru Însă, ura-i trecătoare. Aici, ar cam fi de Învățat : de către noi toți, mari sau mici, de-aici, ori de aiurea, de la teatru sau Operă. O să urmez cursurile de agreabilitate incontinentă ale doamnei Elisabeta Pop, convins că măcar de-acum, din ceasul al 12-lea, voi putea comunica și eu, mai bine, cu actorii, stu denții și criticii.
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Și vreți să știți de ce? Pentru că asta m-a împins la o viață spirituală - o viață a spiritului. A, de ce sunt împuțit? Fiindcă uneori mă îmbătam atât de tare că mă pișam pe mine. Eram cu totul și cu totul incontinent. Așa că asta eram, la propriu, un împuțit.“ Dar împuțiciunea era cel mai puțin grav dintre păcatele lui. Într-adevăr, ținând cont de ce povestea Dave 2 că obișnuia să facă la beție, dacă s-ar fi mulțumit doar să se pișe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la modă atunci, dar și foarte depărtat de poezie. Unica zonă în care poetul Hasdeu aduce oarecare originalitate e cea a versurilor scrise după moartea fiicei sale Iulia, în 1888, eveniment care i-a frînt scriitorului viața: consemnare autobiografică, discurs incontinent vag ritmat, dezvăluire aproape impudică a suferinței personale, lungile poeme finale (Așteptînd, La casa de nebuni, Dumnezeu) capătă, prin reflex, valoare de document uman. Dar nivelul este tot cel al unui Heliade pastișat, cel din Anatolida, de la apariția căreia trecuseră
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
stare de beatitudine. Răspunzînd acestui dar al creației dumnezeiești, chiar dacă neidentificată în mod explicit ca atare, pictorul se comportă el însuși ca un oficiant, ca o conștiință în plin exercițiu jubilatoriu, și privește totul filtrat prin lumina infailibilă a unei incontinente stări de grație. Această creație solară, atentă la cea mai mică vibrație a materiei și a luminii, transmite un mesaj plenitudinar și o încredere blîndă în valorile eterne și mereu proaspete ale unui univers special amenajat pentru o contemplație fără
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7254_a_8579]
-
sinucigașe ale bătrînei noastre omeniri, noi vom rămîne mereu tineri de frică și foame de adînc, de sublim, noi norocoșii unei nașteri ușoare și ai unei nemuriri binemeritate". Încifrării melancolic-ironice a lui Aurel Dumitrașcu îi dă replica sarcasmul nereținut, patetismul incontinent al lui Adrian Ălui Gheorghe. Frînturi vizionare se încastrează în textul d-sale. Materia egal de productivă a schimbului îndesat de mesaje e mai disciplinata, filtrată cerebral la cel dintîi, eruptiv-orgiastică la cel de-al doilea. Între numiții corespondenți a
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
similară cu aceea a lui Philip Roth). |ntr-un interviu acordat revistei „Der Spiegel“ acesta afirma, în 2008, că Zuckerman și-a pierdut vlaga, viața se depărtează de el și că despărțirea este, de data asta, definitivă. Oare? Diminuat fizic, impotent și incontinent de când fusese operat de cancer de prostată, dar mai ales speriat că începe să devină și incoerent în ceea ce scrie, dezorientat de schimbările în modul de viață al newyorkezilor, profund dezamăgit de realegerea lui George W. Bush în 2004 și
Instanța rămâne în pronunțare by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6584_a_7909]
-
fățiș ori subiacent, cu critica ce a conturat un Caragiale echivalat în prezent cu un portret-robot. Altfel spus, contrazicînd marile ei prestigii. De la T.Maiorescu, G.Ibrăileanu, G.Călinescu, T.Vianu, ș. Cioculescu purcede figura unui satiric, ins al zeflemelei incontinente, creator al unei lumi de fantoșe rizibile, al unui guignol autohton. Atitudinea lui Gelu Negrea e tranșantă: o aproape sistematică respingere a înțelegerii moral-depreciative, mizantropice, clădite pe cinism a personajului caragialian, punîndu-se în chestiune „criticismul excesiv al comentatorilor lui Caragiale
Un dicționar atipic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6407_a_7732]
-
cu mai multă sau mai puțină relevanță pentru istoria literaturii române. Caragiale e veriga lipsă în evoluția neverosimilă spre absurdul urmuzian, după cum e veriga lipsă în autenticismul aproape documentaristic al ficțiunii lui Camil Petrescu. Pericolul e însă ca acest comparatism incontinent să dizolve până într-atât personalitatea creatoare a lui Caragiale, încât aceasta să-și piardă cu totul specificul. Căci numelor enumerate mai sus li se alătură Giambattista Vico, Nietzsche, Cioran, Radu Petrescu, Mircea Cărtărescu, într-un lanț infinit de relații
Critica supracalificată by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4585_a_5910]
-
din cadrul Universității din București (1979), a îngrijit, împreună cu Dan Grigorescu, ediția din 1985 a fundamentalei lucrări a lui Petru Comarnescu, Kalokagathon, a publicat un volum de nuvele, Peisaj cu fluturi noaptea (1986) și două volume de interviuri după 1990, ultimul, Incontinentul româno-american (1998), cu personalități ale diasporei românești din Canada și Statele Unite. Nu este clar dacă în prezent scriitorul locuiește în țară sau este, la rândul său, un reprezentant al diasporei. Am făcut această scurtă incursiune în cariera scriitoricească a lui
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
La Academia Julian, de pildă, adolescentul Stoenescu dă un examen strălucit cu un bătrîn pictor academist, William-Adolphe Bouguereau, în vărstă de 75 de ani, iar profesorul său cel mai apropiat, J.-P. Laurens, cu toată reputația lui pedagogică, trăia în incontinente reverii medievale pe care le și oferea publicului sub forma unor impozante compoziții istorice. Nu e greu de presupus că trecerea lui Stoenescu de la sumarele lui exerciții de pictură de pînă atunci - pe jumătate superficiale prin absența unei supravegheri calificate
Eustațiu Stoenescu (rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10706_a_12031]
-
prin subtilitatea limbajului, prin discreția aproape pudică a imaginii și, mai ales, prin autenticitatea și profunzimea mesajului său spiritual, grafica lui Sasha Meret poate fi socotită o experiență artistică majoră într-o lume sedusă din ce în ce mai mult de tentațiile unui minorat incontinent și tot mai fascinat de propria sa accesibilitate. Serghei Manoliu Proiectul artistic al lui Serghei Manoliu privește nu atît disponibilitatea noastră estetică și legitima predispoziție pentru receptare, cît o realitate psihologică modificată și o nouă direcție a imaginarului. Întrucît lumea
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
un an, să aibă impresia că a fost scris mai întâi postul și de-abia după aia comentariile. Brr... în ce m-am băgat! Ia să vedem comentariile. UPDATE: OK, iată postul. Un poem suprarealist în proză, pe măsura delirului incontinent la care v-ați dedat. Sper să vă doară capul de la el la fel de tare cum m-a durut pe mine citindu-vă comentariile. Cât de multe șanse îți oferă Vanuatu în viață, când un comentariu se plătește cu 1.000
Experiment: comentaţi voi şi, după aia, scriu eu postul! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18970_a_20295]
-
separat, încât mă întreb din ce in ce mai des: oare câți dintre noi ne vom mai regăsi, peste 20 de ani, sănătoși la cap? La fel de sănătoși la cap că bunicii și părinții noștri, care n-au trăit în era de aur a comunicării incontinente și a libertății de exprimare...
O fântână arteziană cu căcat sau frumoasa epocă a comunicării by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19449_a_20774]
-
sculptură vie”, cum spunea Pierre de Coubertin (de numele căruia se leagă renașterea Olimpismului), dezvoltarea armonioasă, îngemănând corpul, voința și spiritul, luptând împotriva celor 3 S ai epocii moderne (sedentarismul, stressul, supraalimentația) pe fundalul infobezității (cum numesc specialiștii fluxul comunicațional incontinent), presupune tocmai asimilarea Olimpismului; implicit, practicarea sportului, integrat circuitului educațional ca sistem strategic. Volumul dedicat valorilor Olimpismului trece în revistă, inevitabil, Olimpismul antic, aflând în faimoasa Olympia (lăcașul J. O., timp de 1172 de ani) simbolul vieții grecești; într-o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
la aeroport. Habar n-aveam că au apărut și la noi exemplare cu pereți interiori transparenți, care-l separă pe șofer de restul mașinii. Am baftă: omul cu volanul nu e din categoria celor care te asasinează cu conversația lor incontinentă. Excelent. M-ar fi enervat să fie altfel. Afară e o dimineață frumoasă, iar Înăuntru, doar radioul se aude melancolic În surdină. Tipul e un sentimental. Stau tolănit pe bancheta din spate și mă simt bine. E cald, e plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
emoționat și mi-a venit să plîng. E moină afara. O vreme de mort. Și eu nu știu cum să fac să mă conectez la o sursă de veselie. Un lamento prelungit e ca o călătorie În deșert. Dacă În această confesiune incontinentă nu apare din cînd În cînd bufonul să-și facă tumbele, cititorul Își va lua fulgarinul și umbrela și va da o raită prin piață. Nimic mai stenic decît o piață bucureșteană toamna. Piramidele de mere, roșiile cărnoase și gutuile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
măcar o clipă, ce vreți o ratare care să-ți “scurtcircuiteze” memoria vizuală în tendința ei de expansiune atotcuprinzătoare, a tot ce-a făcut și a “călcat” pașii putătorului ei “nedemn”, umil și servitor!? Cumva exagerat, dar cu anume similarități incontinente și metafizice, coroborate teoretic cu împrejurările - nu și cu faptele, din păcate, a fost ca și cum ar fi trebuit să te naști la termen și - când erai atât de aproape ca lumina să-ți desfacă pleoapele și aerul zile să-ți
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
ieșit o oră afară din redacție, chit că nu au verificat niciodată o știre, necum să fi produs vreuna. Dar chiar în redacțiile cu pretenții, în goana după volume mari, produsele „jurnalistice” nu mai au niciun certificat de calitate, ies incontinent din enterul calculatoarelor fără să treacă și prin creier. Asta nu se întâmplă în nicio altă industrie, fără să se sesizeze Protecția Consumatorului. În presă, cine-l protejează pe consumator de produsele alterate care i se bagă zilnic pe gât
Cine dă mai mult de 20 de bani pe presă va câștiga însutit () [Corola-blog/BlogPost/338387_a_339716]
-
limitelor sale, parte datorită unui sănătos instinct de supraviețuire. Singurul lucru la care s-a priceput a fost să tragă de timp. Pe măsură ce șeful avea pofte tot mai multe și mai fanteziste, dl. premier băga capul între urechi și clipea incontinent: OUG13 retrasă, legile justiției temporizate la maximum, toate fantasmele economice ale doamnei Olguța parate pe rând. Asta l-a scos din sărite pe dl. Dragnea: doar l-a trimis pe dl. Grindeanu la Guvern să-l servească, nu să clipească
Eu te-am făcut, eu te omor. Dragnea schimbă foaia () [Corola-blog/BlogPost/339695_a_341024]
-
corelat cu temperatură mediului ambiant. Manifestări clinice. Stare de neliniște, slăbire, sindrom anemic, dernatite nodulare, microabcese, microhemoragii și prurit. În infestăriile masive după 6-14 zile se poate instala paralizia de căpușa manifestată prin pareze ușoare, paralizii ale membrelor, dispnee, disfonie, incontinenta urinară, imobilitate și sfârșit letal după 3-5 zile. La examenul macroscopic al tegumentului se constată căpușele pe zone cu piele fină-interdigital, pe picioare, pe fata internă a coapsei, pavilionul urechii, pleoape, peribucal, pe buze, regiunea abdominală inferioară, coada sau pe
ECTOPARAZITISMUL TEMPORAR CU CĂPUŞE de SOFIA COMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340678_a_342007]
-
același: de zădărnicie. Aceiași crainici și aceleași „vedete”, pe care îi găsesc an după an mai ridați, dar egali cu ei înșiși. Majoritatea oamenilor care dezbat realitatea zi de zi sunt munciți de mereu deschisele răni ale vanității și generează incontinent judecăți care stagnează o vreme în platou ca un gaz mai greu decât aerul. În dezbaterile televizate, se întâmplă să fie invitat și câte un specialist veritabil al problemei discutate. Invariabil, el murmură ca un lampion japonez aprins, îmbujorat și
Cum am renunțat la televizor () [Corola-blog/BlogPost/338167_a_339496]
-
pentru că răspîndea continuu în jurul lui o aură poetică emblematică, deși toți știam, cum zice și Constantin Trandafir că “Esența omenească i-a fost neînchipuit de vitregă...” Și iată cum îl descrie cititorul-critic pe MAZILESCU: “Adversar al textelor obtuze, al scrisului incontinent, poetul se silește cîștigînd întru lapidaritate și conștiința de sine a poeziei.” Frumos zis ! Virgil MAZILESCU merită această frază ! Mircea CIOBANU m ă vizita uneori, era un povestitor fermecător, blînd și sfătos cîteodată, amuzîndu-se uneori din te miri ce, semn
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]