2,622 matches
-
recunoașterea faptului că acest fenomen are o răspândire largă, fiind întâlnit și în țările dezvoltate. Este, totodată, o dovadă a conștientizării necesității de a promova practici integre în administrația publică, dar și în cadrul tranzacțiilor private. Convenția atinge patru domenii: prevenția, incriminarea, cooperarea internațională și recuperarea bunurilor<footnote Danileț, C. (2009), Corupția și anticorupția în sistemul juridic, Editura C.H. Beck, București, p. 64. footnote>. Cu trimitere strictă la domeniul luptei anticorupției, în cuprinsul Convenției sunt primordiale referirile în ceea ce privește atribuirea caracterului de infracțiune
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
această linie. Acestea, precum și alte dispoziții le putem prezenta astfel<footnote Milodin, P. (2007), „Reglementări internaționale privind prevenirea și profilaxia corupției”, Buletin documentar de informare privind activitatea de prevenire și combatere a corupției, Nr. 1, p. 14 și urm. footnote>: „Incriminarea corupției 1. Fiecare stat parte adoptă măsuri legislative și alte măsuri necesare pentru a atribui caracterul de infracțiune, în cazul când actele au fost săvârșite cu intenție: a) faptei de a promite, a oferi sau a acorda unui agent public
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
privind activitatea de prevenire și combatere a corupției, Nr. 1, p. 25 și urm. footnote> 1) Să adopte măsuri eficiente pentru prevenirea corupției și, în această privință, să stimuleze creșterea conștiinței publice și să promoveze comportamentul etic; 2) Să asigure incriminarea coordonată a corupției naționale și internaționale; 3) Să se asigure că cei responsabili de prevenirea, investigarea, cercetarea și judecarea infracțiunilor de corupție se bucură de independența și autonomia adecvate funcțiilor lor; nu sunt supuși influențelor neadecvate și dispun de metode
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
asigurarea punerii în aplicare a dispozițiilor convenției, Convenția penală privind corupția este considerată în literatura de specialitate tratatul cu cel mai larg câmp de aplicare în domeniul luptei împotriva corupției. Scopul principal este acela de a armoniza legislațiile naționale în ceea ce privește incriminarea infracțiunilor de corupție și creșterea gradului de cooperare internațională privind urmărirea acestor infracțiuni. Convenția conține prevederi privind dezvoltarea unor structuri anticorupție specializate, protecția persoanelor care colaborează cu autoritățile care investighează sau instrumentează astfel de cazuri, adună probe sau confiscă bunuri
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
puteau să fie fixate „după voia judecătorului”. Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, istoricii nu mai semnalizează nicio lege care să prevadă delictul de corupție. Condițiile vieții materiale și sociale, dar în special influența nefastă a Fanarului, nu au permis incriminarea faptelor de corupție mai devreme, deși numărul cazurilor de mituire a crescut considerabil în timpul domniilor fanariote. Domnitorii fanarioți au condus administrația prin despuierea locuitorilor, prin degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
prin despuierea locuitorilor, prin degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor moravuri. Iată, așadar, explicația frecventelor cazuri de corupție, care au impus unele reglementări penale încă în timpul ultimelor domnii fanariote. Importanța în incriminarea corupției a fost Pravilniceasca Condică apărută în 1780, în timpul domnitorului Alexandru Ion Ipsilante, care, în articolul 7, capitolul „Pentru judecători”, interzicea sub pedeapsă grea, fără a o determina, deoarece sistemul pedepselor arbitrare era încă în vigoare, luarea de mită de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
noțiunea de „funcționar public” existentă în Condica de drept penal și procedură penală din 1852 a lui Barbu Știrbei, pentru a se referi la funcționarul administrativ și judecătoresc, la „agentul sau însărcinatul” unei administrații publice etc.; de asemenea, renunță la incriminarea corupției active, indispensabilă într-o legiuire modernă, dând loc, din această cauză, vreme de peste 70 de ani, la numeroase controverse juridice și soluții judecătorești contradictorii<footnote Dobrinoiu, V. (1983), Traficarea funcției și a influenței în dreptul penal, Editura Științifică și Enciclopedică
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
dezvoltarea capitalismului în România au făcut necorespunzătoare această legislație. Prin urmare, la 17 martie 1936, a fost adoptat un nou Cod penal publicat în Monitorul Oficial nr. 65/18 martie 1936 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937. Prin incriminarea dării de mită se punea capăt controverselor din doctrina și practica judiciară. La adoptarea acestor măsuri s-a avut în vedere că „de cele mai multe ori rolul principal îl joacă agenții de corupțiune. Ei sunt aceia care ispitesc pe funcționari, oferindu
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
vorbesc chelnerițele și asistentele din spital, precupețele și câți alții, Teo? spuse Doina pe un ton voit calm, dar în care mocnea un foc în stare să incendieze un oraș întreg. Bănuind că soția lui a ajuns să dețină dosarul incriminării sale, negăsind nici un punct de sprijin, Teo tăcu. Își puse capul între mâini și oftă. Nu spui nimic? De atâta vreme englezoaica asta mă omoară cu telefoanele, cu insultele, cu amenințările... și eu, naiva, o tratam cu diagnosticul pus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
nu duc niciunde, cu poveri care nu erau ale lui. Sentința era fără drept de apel. Dar câtă durere adusese în sufletul unei mame această sentință! Despre greșelile Simonei, în care, vrând-nevrând, fusese implicat și Teo, acum orice discuție de incriminare era de prisos. Hotărârea supremă depășea judecata tuturor instanțelor omenești. * Doina îl găsi pe soțul ei stors de putere, absent, chinuit de gânduri, fără vlagă. Ședea pe marginea patului susținându-și capul cu mâinile, împovărat de sfârșitul tragic al unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ci mă declar întru totul ostil modului în care au fost administrate probele de către acuzare. S-a folosit ca proba decisivă în acuzare jurnalul intim al pârâtului intitulat Amintiri din copilărie din care s-au extras doar acele pasaje favorabile incriminării faptelor, neglijându-se voit, de fiecare dată circumstanțele în care s-au produs acestea. Din însemnările făcute în jurnalul pârâtului, rezultă clar că acestea au fost percepute de autor ca niște ,,copilării” specifice vârstei, nicidecum nu au fost săvârșite cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sprijinit de celelalte cinci delegații ale statelor membre, a atacat pe șeful delegației române de experți, calificându-l pe acesta ca "dușman al socialismului, colaborator al statelor membre N.A.T.O., susținător al imperialismului", aducând și alte acuzații României. Răspunzând acestor incriminări, șeful delegației române a afirmat că asemenea acuzații se potrivesc celor ce își permit să atace România și a părăsit reuniunea împreună cu delegația română. Acesta a informat imediat conducerea M.A.E., care a obținut aprobarea superioară pentru ca delegația română
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
formă corespunzătoare de asistență în gestiunea întreprinderii, nici o colaborare adecvată între mediul universitar și cel economic. În locul atât de necesarei sintonii instituționale, al unui veritabil parteneriat pentru dezvoltare, asistăm la o luptă surdă a unor orgolii hipertrofiate, plimbări prin tribunale, incriminări prin ziare, vanități și tot mai multe "certitudini" personale. În aceste condiții, nu facem decât să risipim oportunități, să pierdem resurse și să compromitem orice șansă de dezvoltare. Se pune un accent din ce în ce mai mare pe dezvoltarea regională (35% din fondurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
anul 2006, insulta și calomnia au fost dezincriminate, scrie gândul.info. Revenirea în Codul Penal a insultei și calomniei, după ce fuseseră dezincriminate, are precedent doar în Rusia, dintre țările membre ale Consiliului Europei. Curtea Constituțională admite, în motivarea deciziei, că incriminarea insultei și calomniei are "un efect descurajator", mai ales pentru presă, "și, prin urmare, afectează libertatea de exprimare și de informare". În același timp, toți cei nouă judecători ai CRR susțin însă că "demnitatea umană nu poate fi evaluată în
Ca în Rusia: Insulta și calomnia sunt din nou fapte penale by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/78490_a_79815]
-
Covrig Roxana Lumea Justiției publică motivarea eliberării judecătoarei Costache unde principalul "actor" care a dus la incriminarea judecătoarei a fost grefierul Sorin Vasilescu. Indiciile temeinice, susținute prin declarațiile altor persoane au dus la închiderea judecătoarei Antonela Costache pentru trafic de influență și luare de mită, și nu probe directe care să o incrimineze. Judecătorul Stan Mustață subliniază
LUJU: Antonela Costache, arestată fără probe. Vezi motivarea eliberării by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79576_a_80901]
-
nimic pregătită, a atacului verbal. Năucit, nici n-apuci să răspunzi primului șuvoi de fraze (de regulă, acuzații aiuritoare, ce n-au nici în clin, nici în mânecă cu gândurile, intențiile și actele tale) și cazi secerat valului următor de incriminări. "România scrâșnetului din dinți, a înjurăturii, a lipsei de snagă", descoperită de Ioan T. Morar prin contrast cu lumea oamenilor normali, politicoși, de unde tocmai venise, nu e o noutate. Pe vremea comunismului, era aproape indecent să zâmbești când țara zăcea
De ce nu zâmbesc românii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7676_a_9001]
-
celor de corupție. În acest sens, arată că Legea nr. 78/2000 nu definește noțiunile utilizate în cuprinsul textului de lege criticat și nici în Codul penal nu există o definiție a acestora. Consideră că, din această cauză, destinatarul normei de incriminare analizate nu are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea ei și să își adapteze conduita în mod corespunzător, apelând la nevoie la sfatul unui specialist. Subliniază că rigorile legiferării își găsesc expresia în normele de tehnică legislativă care
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
penală într-o manieră subiectivă, ceea ce contravine principiului legalității și al egalității în drepturi. Critică modul în care procurorul redă - în cuprinsul rechizitoriului întocmit în cauză - conținutul faptei presupus săvârșite, faptă ce nu se identifică însă cu norma de incriminare. Totodată, invocă și jurisprudența Curții Constituționale, și anume considerentele deciziilor nr. 363 din 7 mai 2015 și nr. 603 din 6 octombrie 2015. ... 5. Tribunalul Brașov - Secția penală apreciază că aspectele invocate de autoarea excepției vizează, în realitate, aplicarea normei
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, reținând că sintagma „operațiuni financiare, ca acte de comerț“, deși are o formulare generică, este clară și previzibilă, întrucât înglobează toate elementele necesare pentru identificarea existenței infracțiunii, astfel că destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea acesteia și să își adapteze conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea a invocat jurisprudența sa cu privire la principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
că, din multitudinea de intermedieri și tranzacții financiare, numai cele care se circumscriu activităților și domeniilor limitativ enumerate în prevederile art. 1 lit. e) din Legea nr. 78/2000 pot intra în categoria operațiunilor financiare avute în vedere de legiuitor la incriminarea faptelor prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din aceeași lege, iar acestea vizează „operațiuni care antrenează circulația de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, care includ această ipoteză în conținutul noțiunii de acțiune „fără drept“, nefiind prevăzute de codificarea penală generală, nu pot completa norma de incriminare. Or, în atari condiții, în care această sintagmă („depășirea limitelor autorizării“) nu este clar reglementată decât printr-o normă extrapenală, respectiv prin Protocolul comun de colaborare între Inspectoratul General al Poliției Române și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
lege aplicabile [menționând că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției nu pot completa norma de incriminare întrucât nu sunt cuprinse în Codul penal, astfel încât noțiunea de „acces fără drept“ trebuie raportată la fiecare categorie de persoane cărora prin lege li se conferă un asemenea acces], cu referire concretă la faptele ce formează obiectul trimiterii în
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
-ului oferit de angajator“. Sub acest aspect s-a apreciat că, în lipsa unor asemenea acțiuni ulterioare ale persoanei împuternicite cu interogarea bazei de date tocmai pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, „va interveni o problemă de aplicare a normei de incriminare, în sensul dacă lipsa de relevanță și lipsa valorificării ulterioare în exercițiul funcțiunii a informațiilor obținute (…) pot constitui un acces ilegal la sistemul informatic“. Ca atare, s-a menționat că se impune a se stabili, prin intermediul întrebării prealabile, dacă
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
autorizării, nu este necesar a fi avută în vedere conduita ulterioară a făptuitorului, fiind suficientă examinarea contextului în care s-a realizat accesarea sistemului informatic (în exercitarea atribuțiilor de serviciu), fără a prezenta importanță pentru încadrarea faptei în norma de incriminare modul în care funcționarul folosește datele accesate, utilizare care, de regulă, îmbracă forma unor infracțiuni distincte (divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice; abuz în serviciu; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
făcut cu neobservarea cadrului legal privind efectuarea acesteia, inclusiv neurmarea procedurilor prealabile privind autorizarea și legitimarea specifică în vederea realizării unei atari interogări. În argumentarea acestei opinii, după prezentarea unor considerații de natură teoretică cu privire la conținutul normei de incriminare a faptei de acces fără drept la un sistem informatic, s-a arătat, în esență, că interpretarea textului art. 360 alin. (1) din Codul penal în sensul rezolvării chestiunii de drept cu care Înalta Curte de Casație și Justiție a
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]