61 matches
-
potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rețelelor de relații sociale și al capitalului social În producerea cooperării, instituționalismul consideră că ordinea socială ce instituite relații de cooperare non-conflictuale este produsă de modul În care instituțiile structurează și constrâng acțiunea prin recompense și sancțiuni, dar și prin inculcarea anumitor modele mentale (ideologii). Acest ultim mecanism este Împărtășit și de Bourdieu care Îl asimilează conceptului de habitus. Fligstein (1996) adaugă studierii instituțiilor o componentă politică referitoare la stabilirea și acceptarea anumitor raporturi de putere Între actori. Instituțiile și relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
2003:15); astfel definită, rezultă În mod clar că termenul sociologic de sociabilitate este convergent celui economic de optim Pareto. Câmpurile sunt spații ordonate de manifestare a interacțiunilor atât Între actori individuali, cât și Între actori colectivi (organizații). În sensul inculcării habitus-ului În concepția lui Bourdieu. Habitusul reprezintă orientarea istorică, conformă poziției sociale a individului, a semnificațiilor subiective asociate acțiunii, mai precis a mijloacelor și scopurilor. El funcționează, spune Bourdieu, „ca o matrice a percepțiilor, evaluărilor și acțiunilor” (Bourdieu, 1977
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
comunicării politice, mijloc de exprimare a evenimentelor de pe scena politică, dar și a afinităților politice ale locutorului, spațiu de reconstrucție a referențialului politic, prin prisma intereselor politice ale emitentului, suport al ideologiei, al valorilor și credințelor, instrument de manipulare, prin inculcarea de atitudini și valori noi auditoriului. Caracteristicile limbajului politic Limbajul politic nu reprezintă un ornament, o suprastructură, ci este constitutiv acțiunii politice, în măsura în care reprezentările politice, prin care indivizii și grupările se definesc, capătă consistență și vizibilitate prin intermediul manifestărilor discursive. Numeroase
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
afirmă că informarea este subordonată argumentării și că pretenția de a descrie realitatea ascunde de fapt pretenția superiorității în fața opiniilor celuilalt 153. În cazul limbajului politic, dincolo de valoarea de adevăr a enunțurilor, locutorul este interesat de modificarea comportamentului interlocutorului. Vizând inculcarea unor idei, atitudini și valori particulare publicului receptor, limbajul politic este, în esența sa, un limbaj finalist, urmărind "modificarea universului epistemic al interlocutorului"154. În această viziune, în analiza limbajului politic sunt vehiculate concepte precum: strategie argumentativă, eficientizare argumentativă, forța
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o propun terapiile transpersonale, terapii în plină ecloziune, poate infuza cu mari speranțe nu doar înțelegerea și abordarea traumelor, în textura lor subtilă de ființare, ci și efortul dificil, dar pasionant de eradicare a acestora. întrucât, purgarea psihică și inculcarea unor gânduri pozitive în inconștientul pacientului, din dorința de a fructifica zestrea sa energetică, se instituie ca un deziderat important în asanarea efectelor poluante ale traumei, psihoterapia trebuie să-și asocieze și metodele de relaxare și cele sugestive, indiferent sub
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de construcție socială a identității îl face Hobsbawm (1983:1) când introduce ideea tradițiilor ca invenții: "Un set de practici în mod normal supuse unor reguli, acceptate explicit sau implicit, și unui ritual sau naturi simbolice, prin intermediul căruia se încearcă inculcarea anumitor valori și norme de comportament prin repetiție și care implică o continuitate cu trecutul". Inventarea tradițiilor este "esențial un proces de formalizare și ritualizare caracterizat prin referire la trecut, prin impunerea repetiției" (Hobsbawm, 1983:4). Cu alte cuvinte, Hobsbawm
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
într-o formă sau alta în studiul său sunt: culturală în sens de conținut sau de elementele culturale: limbă, obiceiuri, simboluri, mituri, memorii comune ș.a. -, reprezentațională în sens de "granițe", de percepție sau imagine -, politică în sens de acțiune de inculcare a elementelor culturale și valorilor -, afectivă în sens de atașamente, emoții și biologică (în sens de ereditate); iar componenetele sale sunt: afecte, cogniții, reprezentări, practici, atașamente culturale ș.a. În general, se spune că esențialiștii accentuează ideea de suprastructură pe continuitate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de un secol. Amintim prin aceasta că, deși rolul de liberator popular al școlii este incontestabil, el se spijină totuși pe un sistem de instruire organizat în profitul claselor literate din fiecare țară. În felul acesta școala devine startul de inculcare a conceptului de libertate autolimitată cerută de noul regim, în Franța procedîndu-se la crearea unui sistem de opoziție față de valorile vechi, sau de reinterpretare parțială a acestora. În Franța, artizanii învățămîntului public nu-și ascund ambiția de a-l folosi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
armatei prusiene vor fi totuși frînate după 1871 de către diverși factori deunificatori. Cel mai important dintre aceștia provine din ostilitatea catolicilor și a Bisericii față de politica de Kulturkampf (lupta pentru cultură) promovată de cancelarul Bismarck. În esență, această politică viza inculcarea unui imaginar omogen inspirat de valorile protestante dominante în Prusia și Germania de Nord, bazîndu-se pe sistemul învățămîntului public a cărui extindere va provoca reacții comparabile cu cele din Franța, antrenate de separarea Bisericii și a Statului de dogma laicității
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
potența distructivă a crezului etnicist, resurgența etnicului românesc a fost potolită prin introducerea în programele de învățământ a "educației civice" ca sedativ la adresa țâșnirilor etnicității. La fel cum construcția societății comuniste a fost acompaniată de eforturile noului regim politic de inculcare a unei "conștiințe socialiste" în locul conștiinței naționale, edificarea noii ordini democratice postdecembriste a inclus în proiectul său socio-politic amorsarea unei "conștiințe civice". Sub raport structural, aceleași procese sunt puse în mișcare, prin care constructorii politici ai noii ordini (fie că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]