699 matches
-
de a oferi un tablou al cazărmilor oștirii române, cu tot cortegiul lor de umilințe, de mizerii și de ticuri și inutilități cazone, de la comportamentul absurd al gradaților, sergenții și caporalii în criză de autoritate, până la ifosele și suficiența ofițerilor inculți și tembeli, figuri sinistre de Moș Teacă tradiționali, și până la condițiile înjositoare de minim confort, ordonat și în litera regulamentelor și ordinelor militare aflate sub semnul absurdului și al unei minime decențe: Plutonul, cu bucile albe și goale, năvăli ca
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
cu lumea... modernă (?) și... rafinată (?). Eminescu Între timp a rămas cu un fel de ștampilă, ca și când valoarea literară sau importanța sa culturală pentru români nu ar trece de nivelul „Pe lângă plopii fără soț” și a romanțelor Îngânate de români pribegiți, inculți și neciopliți, pe scurt o icoană culturală locală irelevantă pentru străini. Reflecții de traducător Argumentul irelevanței este greu de acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În ansamblul ei, cu ceea ce a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și familiare: "Parlamentarii și miniștrii liberali se socializează la Sinaia" (titlu, în Gândul, 31.01.2006 ; Copiii (...) sunt asistați la teme de personal calificat, se socializează, se joacă" (gradinitebucuresti.ro). Varianta reflexivă are o conotație populară care își asociază eticheta "incult": "socializează-te omule!" (forum.md); "Socializează-te acolo unde și când poți" (lumeapiticilor.ro). Lărgirea semantică nu s-a produs doar în română, ci este în cea mai mare parte preluată; la noi, ca și în alte limbi, prin folosirea
Socializare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10311_a_11636]
-
cine ar promite așa ceva?), ci iar Ardealul. Toți sunt la fel, așa cum toți albanezii din Kosovo și sârbii din Iugoslavia sunt criminali lipsiți de sentimente, ucigași de copii și violatori de mame, toți soldații KFOR sunt îngeri și toți americanii - inculți. După ce v-ați răcorit furia patriotică, vă puteți întoarce liniștiți acasă." (pp. 58-59). E notabil efortul autorului de a construi asimetrii (băiețașul care vrea o înghețată, puștoaica pe role, cu capul în nori, tânărul îndrăgostit și lunatic versus românul aprig
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
și reacții; au trecut aproape neobservate, discuțiile focalizîndu-se pe cu totul alte chestiuni. Relativa indiferență se explică, probabil, prin faptul că oscilațiile de scriere cu s/z nu (mai) sînt percepute ca marcate social și cultural, nu implică etichetarea "cult" / "incult", ci rămîn cumva în domeniul controverselor între specialiști și al preferințelor individuale. Poate că e la mijloc și o scădere a sensibilității "latino-romanice": în trecut, împotriva unor grafii cu z s-au pronunțat oameni de cultură pentru care franceza era
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
Jünger. Era de așteptat, după unificare, să apară nume și dinspre fosta RDG. Astfel, „s-a încercat reabilitarea unei anume Christa Wolff. Nu dau mulți bani pe ea, cum nu dau nici pe Herta Müller în ziua de azi (mai incultă, mai mahalagioaică decât „sora” ei mai mare)”. Dintre scriitorii români de expresie germană mizează numai pe Richard Wagner, și doar pe cel din Zi-mi minciuni (2011). Conceptul de exemplaritate pare a fi instrumentul folosit în formarea perspectivelor critice. Cel
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
ziarist pe nume Viorel Patrichi - autor și al unor interviuri cu bătrîni legionari, împreună cu care făcea apologia "mișcării" - îi ridică mingile la plasă, fiind întru totul de acord chiar cu minciunile cele mai nerușinate. Tip de securist de carieră, grobian, incult, viclean și foarte sigur pe șine, generalul Plesită face evident parte din nucleul dur, criminal, al fostei politii politice, aripa cea mai reacționara din societatea română actuala. Spre deosebire de foștii securiști adaptați economiei de piață și care au devenit o mare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
disperare, frustrări enorme, spaimă animalica de ziua de mîine, promiscuitate și dispariția oricărei speranțe. O realitate în care - în plin centru al Bucureștiului - gunoaiele invadează fostele vile superbe ale unor oameni normali, intrate, sub comuniști, pe mîna unui lumpen dezabuzat, incult și agresiv; o realitate în care granița dintre grădină zoologică și spațiul urban s-a șters cu desăvîrșire; o realitate în care, după căderea întunericului, cîinii vagabonzi fac legea iar cerșetoria a devenit ocupația dominantă a unei populații ajunse la
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
reformulezi în felul tău. E doar un mod de a trăi. Cultura poate stimula și dezvolta imaginația? Credeți acest lucru? Imaginația? Nu știu. Cultura o poate dezvolta sau o poate sufoca. Există oameni atât de cultivați și alții care sunt inculți și îngâmfați. Nu se poate explica totul. Eu nu pot. Nu sunt psihanalist! Dar în ceea ce vă privește, considerați că v-a ajutat cultura asimilată în timp? Face parte din gândire. Eu citesc, desenez, scriu, merg... Înainte mergeam 15-20 de
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
a fost descris de Iorgu Iordan, ca și în numeroase gramatici românești - Sandfeld și Olsen, Mioara Avram etc..). Extinderea cunoaște grade diferite de acceptabilitate: admisă la femininele cu terminație atipică (lui Mimi), trece drept excesiv de neîngrijită, drept marcă a vorbirii inculte, la nume de rudenie (lui mătușa). E normală utilizarea articolului pentru genitivul substantivelor neîncadrabile în modelele de flexiune, în primul rînd pentru numele lunilor - "începutul lui iunie" -, ca și pentru diferite neologisme insuficient adaptate, pentru compuse sau sintagme. O întreagă
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
tendința de a nu adapta stilul la temă și situație, folosind un limbaj "coțcăresc" sau "miștocăresc" și în paginile serioase de informație sau analiză politică. Oralitatea se manifestă atît în plan ortografic (în înregistrarea accidentelor fonetice, a pronunției dialectale sau inculte), cît și la nivel lexical, sintactic, pragmatic. Evoluția limbii române predispune către anumite alegeri, menținînd unele tensiuni speciale: între neologismul cult și termenul popular, între cuvîntul popular "neaoș", acceptat și clișeizat de tradiția ornant-literară și cel de uz subteran, privit
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
atenția că "problematică este în acest caz nu poziția reticența față de cealaltă lume, lumea științei, ci imaginea despre această lume a multor personalități reprezentative pentru cultura umanista". De unde neglijarea sau chiar repudierea instrucției științifice, exclusiv legată de practică. E socotit incult cel ce nu i-a citit pe mării scriitori ai lumii (inclusiv ai noștri), pe cînd cel ignorant total în ale științei e considerat că îi lipsesc unele cunoștințe. E probabil că observația d-lui Flonta e dreapta. Nu cred
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
diverse culturi, tradiții, sisteme ale politeții. În momentul actual, îmbinări de tipul "doamna Sultană", "doamna Dafina", "doamna Margareta" etc. sînt marcate, identificate ca aparținînd unui limbaj sub-standard; respingerea lor poate fi chiar foarte puternica: din partea unor vorbitori care le condideră inculte, vulgare, "mahalagești" etc. Le-am remarcat de altfel prezenta în anunțurile publicitare - extrem de stîngaci redactate - ale ghicitoarelor și ale vrăjitoarelor contemporane. Oricum, în ciuda condamnărilor și tocmai datorită caracterului lor popular, construcțiile de tipul citat sînt foarte frecvente. Transformarea în normă
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
manechine, vedete TV etc. În asemenea tip de gazetărie "culturală" sînt specialiști destui, tot atît de numeroși că și cei care scriu despre violuri, boschetari, prostituate și criminali (dacă n-or fi aceiași). Mai grav e cînd acești gazetari, evident inculți, cred că totul poate fi tras la nivelul lor și se pronunță cu aplomb urechist în chestiuni despre care habar n-au. Și încă mai grav e faptul că nici unul dintre cei care supervizează textele intrate în pagina nu sesizează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
României. Ce nu înțeleg poeții cu funcții înalte e că investiția în cultură, alături de cea în educație, e singura care aduce profituri pe termen lung. Pentru pitecantropii de la conducere e infinit mai comod să se întroneze peste o nație de inculți decât peste una de ființe inteligente și cultivate. Pentru că acestea prea le văd incompetență, prostia și lichelismul. Născuți și crescuți între țoape, ei reproduc instinctiv modelul mahalalei la nivel de macrostructura socială. E greu, în aceste condiții, să nu vezi
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
chițibușar, daca apariția editorială cu pricina nu s-ar înseria altora a puzderie! -, din ultimii ani, vizînd teme importante și a unele a vînturînd o terminologie neologica "ultimul răcnet", dar avînd, vai, un conținut diluat, capabil să-i satisfacă pe inculți sau pe naivi, demersul de față ar fi fost structurat din alt unghi. Ne aflam însă dinaintea unui fenomen publicistic maladiv care trebuie asanat cît nu devine predominant și, deci, epidemic. Numeroși intelectuali de felul clericului Paulin Lecca a covîrșitor
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
țeluri naționale, să unifice voința și energia poporului. Țara era plină de politici minore, unilaterale, abia diferențiate între ele, partidele identificându-se cât de cât doar prin embleme și prin lideri de carton, clonați după prototipul nou al politicianului: șters, incult, cu o retorică goală și incontinentă, demagog, lipsit de scrupule și mahalagiu, în elementul lui doar în miezul scandalurilor triviale. Politica s-a deplasat într-o singură direcție: câștigarea de alegători, îngroșarea rândurilor clientelei de partid atrasă de avantaje, mituirea
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
impure. Rezultatul e un teatru de vibrație joasă, cum sunt mai toate piesele stridente de azi. Ce le lipsește e exigența înălțimii, elanul unei ținute și perspectiva unei nobleți, trăsături fără de care actorii devin arlechini voioși făcînd ostentație de talent incult. Și astfel ajungem la dihotomia „teatru comercial“ și „teatru pentru elite“. Pe primul Brook îl respinge sub motiv că e o mostră de vitalitate fără finețe, pe al doilea din pricină că e tipar simandicos golit de viață. Renunțînd la ambele, regizorul
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
grave, deoarece cu prostia și reaua intenție nu e de glumit... Am glumit destul... Ironia se adresează doar celor care o merită!” Așa că, proiectata mea carte autobiografică („Viața mea e un roman” așa consideră orice coafeză sentimentală și orice speculant incult care și-a cumpărat un scaun de parlamentar), se modifică. În 2004 o vedeam după cum urmează: "Avatarurile unui personaj cu gură mare roman în capitole pe ani și pastile săptămânale, se va încheia, desigur, trist, blazat, așa cum îi stă bine
„ÎN GURA LEULUI” în trei volume şi al patrulea ca audiobook. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_72]
-
care știu să le provoc. Nici mai mult, nici mai puțin. Emoțiile sunt limbajul universal prin care poți să înțelegi lumea. Nu toată lumea poate să înțeleagă o expresie complicată, sau să priceapă o teorie. Însă toată lumea citește emoțiile. Cineva complet incult, care citește cartea, poate să înțeleagă foarte mult din emoțiile personajelor. Romanul este, am mai spus, maniheist, însă emoțiile am încercat să nu fie. Cineva pe care-l detești poate să te înduioșeze, într-un alt capitol, și invers. Dar
„Vine un moment în care, ca să supraviețuiești, trebuie să te porți ca și când morala n-ar exista“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2548_a_3873]
-
chiar de către cei care explorează sârguincios deceniile de încordare pre- și postrevoluț ionară). Anticomunismul funciar al autoarei e în mod tacit suspectat de desuetudine, iar fermitatea pozițiilor ei - de radicalism. Nimic nu e nou sub soare: germenii acestei atitudini ușor inculte sunt inspirat diagnosticați încă de la începutul anilor 2000. (Și e foarte sănătos sub aspect moral că Monica Lovinescu nu ezită s-o consemneze la cald). În anii de grație 2001 și 2002, perioada cuprinsă în paginile acestui Jurnal inedit, apăruseră
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
a fi troienit de zăpadă, a te «desface» în univers, acesta e conceptul”. „De aici vin la poet acele imagini de decrepitudine, locuințele intrate în putrefacție, surpate de ploi și de mușchi, înăbușite de păianjeni, grădinile sălbăticite, intoarse în starea incultă.” „Acest fel de natură primară, e așa de crudă și de încărcată de seve, încât individul cuprins de mari beții cade frânt, adormit.” „Individul simte o amorțire, se vede căzut în tumultoasa mișcare germinativă și la o mireasmă prea tare
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
totuși, ca totdeauna după ce vorbesc, impresia apăsătoare. Cui am vorbit? Drept ce m-au luat?” Ce declanșează oare asemenea îndoieli: sensibilitatea accentuată ultragiată, prezența unui auditoriu fals interesat, schimbarea statutului personal prin prezența bolii, care afectează mîna care scrie? „Timpul incult și grosolan“ Într-o seară, după o relaxantă plimbare în Cișmigiu acompaniat de doamna Adela (care „e forte gentilă”, îl înțelege, îl crede și îl apără), într-un peisaj cu arbori și păsări cîntînd (și „cu două bărci sub umbrele
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
meu.” Dacă timpul scrisului însingurat poate fi cît de cît stăpînit, veacul în care trăiește este ostil scrisului. Scriitorul își dă seama că trăiește într-o societate ingrată, deloc propice asimilării propunerilor literare. „Am fost - mărturisește scriitorul - destinat unui timp incult și grosolan, mistificator. În locul bucuriei pentru fapta rară a spiritului, grohăeli agresive, tropot de copite, duhoare.” Contingentul, acela în care îți cauți receptorii, mistifică opera. Nu doar trupul se află într-o condiție ingrată, obligat de boală să-și modifice
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
de la Grigore Palama) pune accentul pe mistică cu neglijarea teoriei (mîntuirea cere trăire în duh prin rugăciune, golire a minții de cunoștințe savante), pe cînd latura cabasilică (de la Nicolae Cabasila) privilegiază doctrina (inteligența e o slugă indispensabilă credinței), respingînd fideismul incult. Gîndirea lui Palama e apofatică, negînd putința de a afla ceva despre Dumnezeu cu ajutorul cunoștințelor lumești, pe cînd Cabasila e mai occidental, îmbrățișînd ridicarea anafatică cu puterea minții spre Dumnezeu. Nicoleta Baciu e palamitică in pectore (în inimă), dar cabasilică
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]