550 matches
-
politică”, adică o aliniere servilă ca la Internaționalele comuniste, pentru a asigura dominația uneia dintre doctrine în defavoarea altora. Poate că unii buni creștini, conform zicalei cu „de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”, îi vor scuza infantilismul amestecării termenilor și incultura politică. Eu, însă suspectez că această supralicitare, această plusare cu promisiuni de integrare la care cultura democratică pluralistă nu se poate gândi, vine din slugărnicie. Slugărnicia fanariotului respins de popor și de divan, al cărui unic sprijin sunt vizirii de la
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
uniune a republicilor socialiste sovietice”, în jurul federației căreia, „lagărul păcii și al socialismului victorios” integra politic alte state la modul totalitar. Iar descifrarea sau, mai bine zis, interpretarea păguboasă dată sloganului de către președintele țării gazdă este aceea că, fie din incultură în materie de politologie democratică, fie din cultura politică de la învățământul seral PCR cu care erau instrumentați marinarii lăsați să navigheze în ape străine ca oameni de încredere ai regimului, contribuția lui constă în a vorbi și de federație și
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
România literară. Deși nu-i puteam împărtăși încrederea inițială în acel n.e.p. cultural pe care l-a constituit "liberalizarea" lansată în primii ani de domnie a lui Nicolae Ceaușescu (dictatorul mi-a repugnat din prima clipă, ca un concentrat de incultura și viclenie grosiera, de la care nu era de așteptat nimic bun), îi înțelegeam oarecum calculul, vizînd transformarea dinăuntru, "intelectualizarea" - pînă la un punct - a sistemului. Era un experiment inedit, ce se cuvenea urmărit cu atenție. Din păcate n-a reușit
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
replicile nu sînt posibile decît în virtutea unui confort global resimțit față de acea teorie. Un confort pe care nu-l poți obține, evident, decît dacă înțelegi un text în contexul său, stabilit de alte scrieri ale autorului sau ale contemporanilor săi. Incultura noastră într-ale poststructuralismului, oricît ar flutura glorios cuvîntul pe buzele tuturor, se vede mai crunt ca oricînd atunci cînd îl citim pe Michel Foucault. Arheologia cunoașterii a apărut în prima parte a anului 1969, la Gallimard, într-o perioadă
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
și nu numai), răspunsul ar fi de-a dreptul întristător. Dar - sus inimile! Să privim lucrurile puțin mai altfel și să ne consolăm: se cunoaște că, în marea ei majoritate, clasa politică ignoră cu nonșalanță lectura 22-ului, iar astfel incultura ei își găsește o limpede explicație. Așa să fie oare? Nu cred! Ar fi prea comod: revista 22 ca participantă numai la împlinirile acestor ani! Pentru neîmpliniri, iluzii și promisiuni neîmplinite declinăm orice responsabilitate? Realitatea este că revista însăși ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
film făcut să "aducă plăcere în lume", și să reamintească un adevăr elementar: miracolul vieții înseamnă iubire și cultură... Acest mic film mare seamănă cu o apă limpede, în care fiecare vede ceea ce oglindește el însuși; americanii de o genială incultura află, cu încîntare, ca a existat, acum cîteva sute de ani, un fel de Seinfeld, care a avut și el stress-urile lui (ba că-și pierde harul, ba că nu mai poate să scrie, ba probleme financiare, ba amoroase), drept care
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
nouă imagine a sistemului. Dar, ăn special, ei au izbutit să pună deoparte mulți bani - ceea ce, ăn politică, e esențial. Călătorind an Est, am ănteles că au fost constituite rezerve bănești importante cu care comuniștii pot face multe lucruri..." Patriotismul inculturii Dacă e să ne luăm după ceea ce se dezbate mai cu ănfocare an Parlamentul României, patria e an primejdie din cauza unui manual de istorie. Cand subiectul miroase a prilej de bifare a patriotismului, de circumscripție, apele se ăncurcă și cine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
patrioți grăbiți poate declara drept antipatriotic un manual de istorie? Bizareria se metamorfozează an curată tristețe când alți aleși, câteva zeci, ai neamului se lasă tarați de prestigiul cultural al inițiatorului moțiunii (dr. ing.) și nu văd semne de flagrantă incultura elementară an textul moțiunii sub care au semnat.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
pentru societate), ajută - dar pe cei din "gașca" ta, și da la cap celorlalți -, lipsa de suflet (omunculi-cavouri trupești), nerespect pentru legalitate, pentru ce este al celuilalt, disprețul față de cine nu este "semen" - că veritabil clon al tau -, incompetență și incultura asezonate cu obrăznicia imposturii, tupeul ca armă a necinstei ori a minciunii, fățărnicie, nesimțire, indolenta, ticăloșie, sau bizară supraactivitate care se ăntrupează an summum-ul de birocrație (inoculata unui sistem de nemuncă, spre amplificarea neproductivității), aroganță că vodca dătătoare de
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
care ești autor de comedii, de ce nu faci un Caragiale ?” (Procesul „tovarășului Camil”, p. 25) îi replică într-un rând lui Baranga. Și atunci? Ipoteza mea e că tăcerea lui Camil Petrescu era semnificativă. Își luase deja revanșa față de groasa incultură a preopinenților. (Cu care se mai întâlnise în prealabil, ședința din iunie 1952 fiind ultima dintr-un șir de trei sau patru). Anume printr-un personaj care e copia fidelă și rezultanta desăvârșită a celor șapte „procurori”: Edgar Jitianu. Acesta
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
încearcă să o trateze promovează „licheaua în vârful apare ca o simbioză de echilibru în „ca pe o problemă” filozofică. Înțelegând ierarhiei” prin slugărnicie, prin „gudurare central universului: „E ca pământul cu „neputința umană”, concluzia nu poate fi alăptată de incultură”. care se joacă Dumnezeu când plânge decât tristă: „Când credem că am trăit, Așadar, analizând primele poeme de t r i s te țe” (p .18) . Comparaț ia ultima filă a capriciilor minții ne rostește ale cărții, constatăm că „Baciul
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
PSV a devenit o afacere 100% românească”. EvZ: Adrian Vasilescu: Criza a pornit de la prea multă lăcomie ”Potrivit lui Adrian Vasilescu, o criză nu mai poate fi evitată atunci când «se adună laolaltă prea multă lăcomie, prea multă nesăbuință și o îngrijorătoare incultură»” DeCe News: Ce vrea UDMR ca să lase PDL șefia Senatului: UDMR negociază de pe o poziție de forță cu PDL pentru șefia Senatului. La sfârșitul săptămânii s-au purtat discuții între conducerile celor două formațiuni, pentru ca la ședința Coaliției să fie
Curge sânge în interiorul Coaliţiei () [Corola-journal/Journalistic/24381_a_25706]
-
mișună încă de la început greșelile de corectură („substantivului și valorosului studiu...”, p.10, în loc de substanțialului, „realismul socialist și istoric” în loc de social, într-un citat din Toma Pavel, „diletant modern” în loc de monden și multe altele), care devin pe alocuri dovezi de incultură: virgula între subiect și predicat, „nu a-și fi sigur”, la p.283, multe greșeli în textele franceze etc. Este o carte care nu te poate lăsa indiferent și care ar fi putut să genereze multe discuții pentru că atinge, cu
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
internațional și tot mai disprețuiți. Nivelul vieții publice a coborât neîncetat. Neamul prost s-a cocoțat pe platouri, pe funcții ministeriale, pe candidaturi la președinție. Tot ce era mai obscur, măi necioplit și mai fals a ieșit la luminile rampei. Incultura e trendy. Arivismul, un succes invidiat. Orice târfa dă lecții poporului român. Un sfert din acest popor a emigrat. Un alt sfert se ascunde, scârbit. Jumătatea rămasă crede că ce vede la televizor e viața însăși. Și votează, pentru a
Baconschi, fondator PMP: Orice târfă dă lecții poporului român by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22087_a_23412]
-
oameni care găsesc firesc să ne îmbogățim la F.N.I., dar să rămânem în eternitate săraci la minte? Ce rost are să ne întărim armata, când ea nu va avea de apărat decât niște cuiere umane pe care atârnă salopetele tâmpeniei și inculturii? înțeleg amărăciunea, dezamăgirea și revolta neputincioasă a profesorului Bulei. Dar, ca bun cunoscător al moravurilor politicienilor români, domnia sa ar trebui să știe că în vremuri de ciumă spiritul e cel dintâi lovit. Tot așa cum în fața palatului Correr ce adăpostește Institutului
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
pricina era fotografiat, ca să nu cumva să-i rămînă necunoscută fața în analele moderne ale crimei față de umanitate! Luat mai din scurt, omul nostru s-a arătat ușor uimit de tărăboiul iscat în jurul faptei sale, învinuindu-și jujii (sic!) de incultură și de blasfemii gratuite. În primul rînd, a zis el, el n-a comis nici o crimă: mortul murise fără ajutorul său: El doar îl mîncase. Apoi, doct, omul scoase dintr-o mapă (un dosar!) certificatul dat de cineva lui Sadoveanu
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
ceva din aerul buimac-sexual al unor prezentări de modă. Domnișoare cu priviri tulburi, de drogate tocmai ieșite din piscină, par a vorbi cu picioarele superbe și a gândi cu tocurile "hiper" ale pantofilor. Bărbații, mai onești în a-și recunoaște incultura, s-au retras îndărătul camerelor de luat vederi de unde, muțește, le dirijează pe nefericitele reporterițe cât să nu scape peste interlocutor microfonul. Presa română arată așa cum o știm: adică, imbecilă, iresponsabilă, agramată și amorală pentru că așa sunt cei/cele care
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
haotice. De la fotbal și medicină populară la politică și economie. Polemici tembele (Miron Mitrea contra Mihai Alexandru Stoenescu), replici aberante, incoerențe de nivelul unor preșcolari, lingușeli scabroase (Cerveni către tribunul asudat în cămășă bicoloră: "Vadime, ești inteligent!") Și multă, multă incultură. O parte provenită din cea mai joasă ignoranță (pentru reprezentantul unui partid de intelectuali, ca dl. Stoenescu, e totuși prea mult să spui în gura mare, la televizor, că ai urmat cursuri de "imagologie" și că aceasta este "știința administrării
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
devenit zdreanță. Cu un astfel de trecut, eroic doar când stăm de vorbă între noi și când n-are cine să ne spună, verde-n față, cum au stat lucrurile în realitate, cu un prezent în care confuzia etică și incultura cea mai crasă sunt singurele voci ascultate, vom rătăci la nesfârșit în smârcurile tranziției. în gura omului public român, chiar cuvintele și conceptele cele mai simple capătă dimensiuni comice. Un fost, prezent și viitor șef de partid, precum Cerveni, după ce
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
caz, însă nu ca unul artistic, ci mai degrabă ca unul psihologic, comportamental și, evident, comercial. în primul rînd, asemenea întregului fenomen, ea este un sincretism, o formă de manifestare impură, în care o aspirație vastă se lovește brutal de incultură, de lipsa informației sistematizate și de absența celor mai elementare cunoștințe tehnice. în al doilea rînd, ea este un amestec incitant de expresie inocentă, în toate sensurile cuvîntului, și de ofensivă coșmarescă, uneori cu accente tragice, alteori doar grotești, iar
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
esența lor este infantilă, dezangajată și ludică. în acest univers delirant, de multe ori apăsător pentru că motivațiile gratuite ale copilăriei sunt sufocate în retorică nemotivată, iar prospețimea tonului cromatic subminată de substanța cromatică, de materialitatea ei necontrolată, și asta din pricina inculturii tehnice, se pot identifica două, trei obiecte care dovedesc reala înzestrare a Alexandrei, dar și, prin comparație, proporțiile degringoladei din rest. Aceste lucrări sunt de mici dimensiuni, înscrise în spațiu pătrat, sintetice și realizate în tentă plată. Dincolo de faptul că
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
generoase, au fost împinse treptat spre violență și crimă. Fanatizați religios, mulți tineri au devenit kamikadze. Caliban și-a pierdut orice blîndețe, s-a făcut agresiv, răzbunător și ucigaș. Calibanismul e o premisă a talibanismului, cum e a tuturor extremismelor. Incultura e o trăsătură de bază a nazismului, a comunismului sau a fundamentalismului islamic. în punctul de plecare, aceste totalitarisme neagă culturii două rosturi esențiale: libertatea și diversitatea. Aculturalismul taliban nu admite, o dată cu instaurarea unei cenzuri draconice (toate regimurile totalitare s-
Caliban și Taliban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15836_a_17161]
-
dispreț față de public! Ceea ce televiziunea ia de la lectură dă înapoi, chiar dacă nu totdeauna în măsura necesară, cărților ai căror autori acceptă să apară pe ecran. Dezertarea acestora ar fi pe de-a-ntregul în beneficiul televiziunii în gamă joasă și propagării inculturii." Să stăruim o clipă pe aceste considerații. Pivot e conștient că nu poți face la televizor cronică literară. De aceea telespectatorul nu se comportă întocmai ca un cititor, atras acesta nemijlocit de carte, de conținutul ori de valoarea ei. El
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
la Berna - 1946, Alexandru Paleologu, ambasador al României la Paris, 1990-1991, Andrei Pleșu, ministru de Externe, 1997-1999... Sunt numai câteva exemple. Într-o țară aflată la multe mii de kilometri de noi, în sudul Asiei, într-un oraș care pentru incultura noastră visătoare pare desprins dintr-un basm oriental, o stradă va purta numele lui Mihai Eminescu. Nu este un fapt oarecare. Dacă avem răbdare și reflectăm mai mult asupra lui, s-ar putea să mai renunțăm la unele dintre prejudecățile
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
de exemplu)". Aceștia aveau și ei pregătire în universități străine, o bună cunoaștere a filosofiei de toate orientările. În consecință, "în cazul precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră de pînă la 1940-1947, încercînd să-i găsească fiecăruia diferența specifică, fără, cred, a reuși cum
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]