146 matches
-
de Cultură a Sindicatelor; 21 decembrie: Brașov, Casa de Cultură Sala „Reduta”; 22 decembrie: Ploiești, Casa de Cultură a Sindicatelor. Toate spectacolele vor începe la ora 19. Colindele din pragul Crăciunului fiecărui an, ale căror protagonist este romanticul Fuego sunt indefinibile prin proiectarea simplului fapt muzical. Ele sunt caracterizabile prin aprofundarea în sine, în modul de a iubi, crede și manifesta al fiecăruia dintre noi, sunt finitudinea în tripticul uman:corporal, spiritual, virtual. Din acest unghi de audiție și privire ele
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
acum, sunt om, curaj doctore, încă puțin, trebuie să continui...Aproape am reușit. Capătul! Limita, maximul... Am scăpat, nu-l mai simt...” Infinitatea aceea de puncte luminiscente, scintigrafice, trebuie că era energia lui disipată, entropia... Era cu totul liber, puternic, indefinibil, difuz, cu infinite descărcări mentale și energetice și infinite opțiuni. Putea accelera, încetini sau opri. Putea să se compună, să de descompună... Doar și când a voit și s-a hotărât s-a reorganizat, s-a reintegrat... Redevenise... Acum era
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
medieval prin cele patru Porți. După ce se lasă noaptea, de-acolo de sus vezi ceea ce presupui că s-ar vedea de dincolo de cer, de-acolo de unde privesc doar îngerii: vezi un alt cer de stele, jos. E orașul Bergamo, asociat (indefinibil) cu zecile de așezări-satelit. Totul e luminat într-o risipă pe care cu greu mi-aș fi imaginat-o. În timpul zilei, citadela aceasta italiană te teleportează involuntar, printr-un tunel al timpului, în Evul Mediu. Clădiri din piatră smulsă Alpilor
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL (IV) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358507_a_359836]
-
sunt calm acum, sunt om, curaj doctore, încă puțin, trebuie să continui...Teribil! Capătul! Limita, maximul... Am scăpat, nu-l mai simt...” Infinitatea aceea de puncte luminiscente, scintigrafice, trebuie că era energia lui disipată, entropia... Era cu totul liber, puternic, indefinibil, dar cu infinite posibilități mentale și energetice. Putea accelera, încetini sau opri. Putea să compună, să descompună... Doar când a voit și s-a hotărât, s-a reorganizat, s-a reintegrat... Redevenise... Acum era iarăși el însuși, omul concret, labil
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
meu preferat. Nu îl pot lăsa dezvelit, cine vrea sa îl vadă, trebuie să îl caute. Este vorba despre intelectualul român. Culoarea aleasă? Pata discretă, ce tinde spre punct și care nu se vrea observată în trecere, are o nuanță indefinibilă, creând o iluzie optică de variabilitate, în raport cu învălmășeala cenușie. Conchizând, am certitudinea că granița dintre țări e o delimitare formala impusă de circumstanțe istorice, politice, economice, că oamenii se schimbă precum clima în funcție de coordonatele geografice și repudiez orgoliul național ce
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
în: Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cine era, de fapt, „inginerul”, de unde apăruse, unde locuise, unde lucra dacă lucra, cu ce se ocupa, ce fel de inginer era...nu știa nimeni să răspundă. Acel bărbat, indefinibil ca vârstă - mai tânăr, poate, cu mult față de cum părea, sau invers - te obliga să te controlezi, să păstrezi distanța, să fii reținut, jovial, malițios chiar, absolut reținut: impunea, injecta, inocula un respect glaciar. Îl zăream zilnic venind sau placând
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347021_a_348350]
-
că acela a fost norocul meu și că o vrajă misterioasă m-a legat întotdeauna de acea amintire. Tind să cred că și acum este cineva care, din când în când deschide cartea aceea (Cei trei muschetari!) și inspiră aroma indefinibilă a florii de tei miraculoase, cea care venise pe lume la o vreme care nu era a ei. Mi-am reamintit de acea întâmplare, într-un mod cam straniu cred, citind poeziile doamnei Julieta Carmen Pendefunda, cele aflate în volumul
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
ENERGIE BIO(LOGICĂ) Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1494 din 02 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fluidități magnetice ne cheamă Într-un sărut prelung,pasional. Concatenând în doi iubire pură, Dansăm în ritual primordial... În necuprins,atemporal plutește Indefinibil,stare de extaz Senzorizând,ridic o clipă ochii Și-o picătură-mi cade pe obraz! O gust surprins,pe buze cu-ntrebarea Din care-anume loc a picurat? Privindu-i ochii,risipesc enigma: Roua de dor,din ochii ei s-a
ENERGIE BIO(LOGICĂ) de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376181_a_377510]
-
Mai (nici, vai, 2 Mai), ci, spăimos, 7 Noiembrie, adăpostea (cum oare!) sub restaurant o... bombă, total sustrasă corectitudinii comuniste. Dezmățul lumii! Pe la miezul nopții, își făcea aici apariția și celebrul... baron cu dichisitul lui coș cu garoafe și cu indefinibilul: aiurea! Vizavi, ceva mai sus, cinematograful ce-și trăgea numele de la faimosul circ Sidoli avea niște balcoane în a căror beznă se puteau foarte bine executa amoruri nepîndite de vigilență milițiană. Firescul concluziei: dacă în inconștient-fericitele sustrageri din hidosul sistem
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conceptului și maniera în care acesta se refuză unor prezentări care să includă o încarcerare a sa în lumina reflectoarelor, Cohen se apropie de el din unghiuri cât mai variate, conturându-i imaginea cu riscul de a înlocui o categorie indefinibilă cu altele la fel. Astfel, comunitatea ar fi entitatea căreia cineva îi aparține, mai cuprinzătoare decât rudenia, dar mai imediată decât abstracția pe care o numim "societate". "Este arena în care oamenii capătă cele mai fundamentale și mai substanțiale experiențe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
p.t. este o disciplină a cărei identitate nu este pe deplin conturată. Klaus Kunzmann (2002) prezintă toate domeniile implicate în planificare (arhitectură, sociologie, ecologie, economie, științe politice, științe juridice, utilizarea terenurilor, urbanism), orbitând în jurul nucleului neconturat al disciplinei („nucleul invizibil, indefinibil și aparent neesențial al p.t.”). Printre limitele p.t., în lucrările de specialitate sunt punctate: • Tendința p.t. de a apela la imagini în scop consultativ sau educativ: triunghiul de aur Londra - Paris - Köln, pentagonul european Londra - Hamburg - München - Milano - Paris, Banana
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și în al doilea roman, Piatra soarelui (1987). Și aici tema e simplă, aproape de reportajul de tip social: existența unei familii care locuiește la etajul al douăzecelea. Pe metafora „blocului turn” se sprijină, iarăși, o structură narativă complicată, cu relații indefinibile, în care și timpul, nu numai spațiul, se relativizează. Întoarcerea la poezie este mult mai spectaculoasă. I-au apărut două culegeri importante, Libertate de noapte (1995) și Focul irevocabil (2000), pentru fiecare dintre ele fiind distins cu Premiul Asociației Scriitorilor
NUSFELEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288496_a_289825]
-
colectivitatea i-o dă acesteia, fiind determinată de mecanismele sociale prin care are loc comunicarea între persoane și se realizează consensul. Situația obiectivă în care se constituie societatea rămâne un „dincolo” al experienței colective, exact ca „lucrul în sine” kantian, indefinibil în mod independent și, ca atare, neimportant pentru explicația sociologică. Ordinea socială există în mod obiectiv, real, dar ea este produsul exclusiv al interacțiunii simbolice a membrilor colectivității. Sarcina sociologului este să explice cum se constituie această ordine. „De ce”-ul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
apărut într-o primă ediție la Aarhus (Danemarca) în 1988, apoi în țară, în 1994, se înscrie în rândul puțin numeroaselor cercetări hermeneutice ale operei eminesciene. Autoarea încearcă o abordare a „neantului” introdus de Mihai Eminescu în literele românești, categorie indefinibilă și improbabilă rațional, ci numai aprioric, prin alăturarea „lumii” poetice eminesciene de Ființa (Sein) heideggeriană: nici Dumnezeu, nici temelie a lumii, apropiată dar și departe de om, „depărtare” - cum numește eseista „starea de neascundere”, despicătura din „lucru” - de găsit oriunde
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
Luceafărului urmărește o fenomenologie a temelor eminesciene, în care fundamentală este cea a Ființei - sacrificând voluntar, în cazul acesta, frumusețea formală -, pentru a releva „latența mitică” a cuvintelor, valoarea lor de simbol (în care semnificatul este deci transcendent, inexplicabil și indefinibil). Nu de puține ori autoarea își mărturisește stupoarea în fața „profunzimilor care-i scapă”, atunci când vorbește de „abisul” eminescian. Luceafărul este descris ca un complex mitic, sinteză specifică între Hyperion, Zburătorul, Narcis și Orfeu, totul concordat cu mitologia eminesciană personală, prin
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
din faptul că nu s-a aventurat în scrierea cărților fără a-și lua inclusiv precauții ce ni-l înfățișează într-o lumină destul de puțin simpatică. Limbajul e decisiv, dar nu pentru motivele invocate mai sus, ci pentru construirea acelui indefinibil abur, insesizabil și inimitabil, numit stil. Dacă în subsolurile sale limba engleză e victima construcțiilor lingvistice seci de la reuniunile cluburilor Rotary, ramificațiile superioare pot conduce la crearea a ceea ce constituie „cel mai durabil lucru în scris: stilul”. Firește, va trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
stil prețios, tot așa cum litografiile colorate ale istoriei seculare bucureștene dovedesc o anume calofilie prin sintaxă și arhaisme. Un domeniu de marcată originalitate al poeziei lui B. este erotica, scăldată în atmosfera diafană și pastelată a unei mari delicateți, unind indefinibil senzualitatea percepției cu spiritualitatea sentimentului: „Din peană cum te zugrăvesc, / Scriindu-te rotund, te cresc; [...] Am să te scriu ca pe-o icoană / De sticlă-n vis, făgărășană, / Tu, doina sângelui meu sfântă, / Care-n culoarea lui te cântă” (Portret
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
-mi dau seama dacè voi fi în stare s-o descriu cu exactitate, m-a tulburat atunci profund, vrèjindu-mè, ca atunci când, dintr-o fatalè eroare, un muritor ajunge sè vadè lucruri de o frumusețe nemaivèzutè și, atins de acel farmec indefinibil, își dorește, chiar cu prețul vieții sale, sè mai fie o datè strèbètut de acea clipè de frumusețe intangibilè? Acea frumusețe am început s-o caut în fiecare femeie întâlnitè?! Cum sè-i explic oare cè de ea însèși m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
gâtului parfumului de la AnM, cerrutisí, pe care, ca sè acopèr mirosul acela, îl folosesc cam exagerat, dupè pèrerea lui Șerban, Dacè aș fi un specialist în parfumuri, dupè o vreme, aș izbuti, combinând diverse esențe, sè reproduc parfumul infernal și indefinibil al trupului mateian, pe care, treptat, analizând situațiile în care, sub forma unor variații de arome distincte, se manifestè, am învèțat sè-l asociez cu destulè precizie unor stèri sufletești diferite, Am deplină convingere, neîmpèrtèșitè pânè acum nimènui, cè mirosul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
va da toatè silința sè elimine numerele imaginare din viața lui, vorbeste metaforic, bineînțeles și, cè încrezètor în conștiința datoriei civice, se va strèdui sè opereze calcule numai cu numere pozitive, dar cè, uneori, ca în cazul cu mașina, ceva, indefinibil și inexprimabil, îl atrage în cercul magic al numerelor imaginare, fermecându-l, Declarându-și toatè încrederea în calitèțile lui Matei, șeful poliției e convins cè acest incident va reprezenta pentru el o lecție și cè pe viitor, va fi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mateianè consistè în mirosul strèin pe care trupul meu îl secretè în ultima vreme cu atâta perseverențè, Tot nu te-ai scèpat de mirosul èla?! se mirè el amuzat de seriozitatea cu care Matei îi relateazè întreaga istorie a mirosului indefinibil mateian, Nu-i vorba de after shave! i-o tăi eu scurt, Mi-am dat seama cè nu after shave-ul era de vinè! Ce simt eu e mirosul propriilor mele gânduri, Șerban! Gândurile tale au miros?! Da, firește! am și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
îi corespunde unul similar în sufletul nostru, avem un auz sufletesc, un vèz sufletesc, un miros sufletesc și așa mai departe! Nu te teme sè le folosești! Un miros sufletesc?! repet că un ecou în sinea mea, amintindu-mi de indefinibilul și noul miros mateian, inconfundabil și imperceptibil de nèri strèine, un miros pe care numai prezența lui AnM îl face sè disparè, joi seara, de pildè, când a fost la mine, apariția ei fècând sè se risipeascè în aer acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
evoluției generale optimiste, ca stimul al lucidității sceptice. Și totuși, înconjurat de sinceri sau falși iubitori ai parcursului său prin viață, cel care își pregătește eul de sfâșierea finală dintre spirit și trup se simte cuprins de cosmicul unei stări indefinibile. Este ca și cum fiecare particulă a ființei sale spirituale se desprinde și plutește în căutarea unei noi regrupări care să permită saltul spre abisul altor lumi. Această stare îl introduce în solitudinea funebră ce-și va atinge apogeul odată cu pasul înstrăinării
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ființării întru cotidian. Deși este incapabilă să le înțeleagă esența, rigoarea socială învăluie și așează aceste inevitabile apariții ca repere enigmatice asupra cărora privirea mundanului cotidian nu trebuie să zăbovească. La fel sunt abordate și accidentele sublime, sincopele majestoase în indefinibilul străfulgerării prin care pot lumina viața unei ființe umane integrate cotidianului. Una dintre aceste paranteze insulare ce, uneori, punctează edenic parcursul individualității umane este experiența perturbantă a erosului. Întâlnirea cu cel care ne devine drag deșteaptă și activează în noi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fragmentației, redistribuirilor și întru final ruinei spulberate de suflul extensie temporale. Întreaga arie a imanentului se dovedește un gigant conglomerat de iluzii și umbre ce-și mențin conturul preț de o voluptoasă clipă spre a se dilua apoi în obscuritatea indefinibilului. Conștientizarea acestui peisaj metafizic drept o realitate fundamentală ce aparține paradigmei umane nu poate determina decât survenirea, amplificarea și consolidarea stării de pesimism ce inundă spiritul atins de luciditatea mistică. În centrul imaginii descurajante se află drept principal personaj moartea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]