54 matches
-
raportăm la epoca ce-o circumscrie, doldora de încălcări dintre cele mai grave ale principiului etic, de dramatice inechități în măsură a genera ceea ce s-a numit o estetică, termen inconvenabil diverșilor defetiști și oportuniști, însă foarte adecvat unor realități indenegabile la interferența creației cu existențialul istoric. în contextul răstimpului comunist, ethosul a devenit o temelie a supraviețuirii conștiințelor, un criteriu de acuitate maximă al disjungerii anormalității de normalitate. Distopia comunistă a avivat conceptul moral precum o firească reacție de apărare
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
și o emblemă a bunuluisimț. Gh. Grigurcu observă că această formulă critică e rodul unui paradox: „Critica lui Gabriel Dimisianu ni se pare a înfățișa un paradox: pe de o parte, e sobră, calmă, «cuminte», pe de alta, emană o indenegabilă autoritate. Întrupare a echilibrului, a unei anume «imparțialități» (are alura unui arbitraj inteligent), ea nu e totuși «diplomatică», așa cum apare la nu puțini confrați, adică nu prezintă acea dexteritate vicleană a încercării de-a împăca toate părțile, a evitării subiectelor
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
justificarea moralismului, realiștii radicali au ratat, de asemenea, și în tentativa de a discredita un alt argument major care demonstrează legitimitatea păstrării filosofiei politice în spațiul normativității morale. Am în vedere, desigur, argumentul lui Charles Larmore. Argumentul arată, în mod indenegabil, că, în condițiile modernității (sau, dacă preferați, ale postmodernității, ale modernității târzii etc.), în cadrul căreia exigența exercitării drepte a puterii coercitive sau obligația onorării de către puterea politică a unor principii morale sunt considerate "de la sine înțelese" de cetățeni, filosofia politică
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fapt, Bernard Williams și că Sleat - și, totodată, Erman și Möller - au greșit interpretându-l ca susținător al condiției acceptabilității egale (deși există, într-adevăr, pasaje din Williams care sprijină această interpretare). Temeiul oferit de Hall pentru această teză este indenegabil și - cred - imbatabil: Williams a respins condiția acceptabilității egale: "atunci când spun că guvernământul "trebuie să aibă ceva de spus" tuturor persoanelor sau grupurilor asupra cărora pretinde autoritate -, iar aceasta înseamnă, desigur, că trebuie să le poată spune ceva în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]