284 matches
-
18 decembrie urma să aibă loc în Parlamentul României un eveniment de importanță istorică. Virulența împinsă până la demență a atacurilor împotriva Raportului Comisiei Tismăneanu, asalturile fără precedent contra lui Vladimir Tismăneanu, a cărui biografie a fost terfelită cu o nerușinare indescriptibilă, ieșirea din "adormire" a tot felul de agenți ai Securității, mobilizarea la baionetă a specialiștilor în diversiuni au arătat în ce măsură societatea românescă refuză să iasă din prizonieratul comunismului. Vadim Tudor și acoliții săi nu sunt decât formele patologice ale existenței
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
În amurg, audiam vacile sosind cu ugerele siliconate de la pășune... mersul trenurilor marfare... țipetele de copii excitați de înserare... De cîteva ori, poate doar de două, m-am... am devenit dealul pe care îl priveam... cu un soi de extaz indescriptibil... ERAM! În Iași, după ce am revenit în 1975, scriam într-un fotoliu galben, cu carnetul pe genunchi... Aici ascultam toaca, doream să o înregistrez, atît de mult îmi plăcea. Alături e biserica Dimitrie Balș, dacă mă sui pe pat pot
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
Mihai Iacobescu, Gheorghe Onișoru și Ion Alexandrescu. Nume care de care mai proeminente, veți spune. Și probabil veți fi șocați să aflați că faimosul Onișoru a găsit prilejul de a lovi din nou, după dezastrul lăsat la CNSAS și după indescriptibilul duplicitarism moral de care a dat dovadă. Ajuns, în fine, într-un context unde experiența sa își găsește un perfect debușeu, Onișoru ilustrează din nou talentul unic de-a răspândi ceață, de-a face din noapte zi și din zi
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
vesel de izvor jucăuș, iar generozitatea și bunăvoința întregii ei ființe este copleșitoare. Aceasta ar fi o descriere care, de fapt, nu reușește să arate adevărata revelație care înseamnă prezența ei... tocmai pentru că, prin ceea ce este ea, se află în indescriptibil, acea caracteristică a infinitului care nu poate fi inclus în limitele realității imediate, și care depășește întotdeauna posibilitatea percepției sau a explicației. Am înțeles că este așa, și am ajuns s-o consider un fel de zeiță a naturii, întruchiparea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
control, nu mai era demult în limitele normalului. Priveliștea aceea grozavă îl scăldase-n toate spaimele și-i suci cu totul mintea. Aproape că nu mai putea respira; tot aerul îi devenise înăbușitor. Covârșit de un sentiment de oroare crescândă, indescriptibilă și de neîndurat, scoase la iveală în grabă, dintr-un ungher dosnic al încăperii, un ciocan - sau dracu’ știe ce era - și, presimțind parcă cum măreața oglindă se clatină pe tronul ei, în încercarea lui de a se elibera, își
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în preajma unor oameni deștepți și talentați (și nu arareori bizari) și să dai "bunul de tipar" pe rodul muncii de o săptămână sau o lună. O revistă joacă în viața comunității rolul drojdiei în aluat: dă consistență, gust și o indescriptibilă savoare cenușiului trudei de fiecare zi. Ceva misterios iradiază din orice redacție, trecând prin ziduri și peste clădiri. Chiar dacă auzim tot mai des lamentări că au dispărut cititorii, că tirajele sunt mici, că mizeria din jur și vulgaritatea sufocă totul
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
ar mai fi putut Întoarce și că se afla Înaintea morții sau a pierderii a ceea ce natura Îi dăruise mai frumos: niște aripi lungi, fragile și neprețuite, tivite cu alb... A fost ca și cum s-ar fi adîncit Într-un vîrtej indescriptibil, fără timp de gîndire, căci acționă numai sub impulsul instinctului și al reflexelor, zburînd În zigzag printr-un labirint de ramuri și pietre, pînă cînd simți, pe neașteptate, consistența uitată a ceva ferm și solid sub picioarele lui șubrede: pămînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
putea spune că prezența lui sleia pînă și cele mai Înfierbîntate suflete, Îi deranja pe toți și punea capăt, fără nici o explicație logică, spontaneității rîsetelor și Însuflețirii glasurilor. Și asta pentru că În Oberlus era ceva mai neliniștitor decît respingătoarea și indescriptibila lui urîțenie. Ceva Înghețat, amenințător și Înfricoșător, ca un efluviu sau o forță magnetică de semn negativ care tulbura, pînă Într-acolo Încît lumea ajunsese să spună despre el că „era În stare să facă o plantă să se ofilească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe care Într-o vreme, Înainte de a Învăța să citească, se amuza să-i cioplească cu grijă, În timpul lungilor ore de plictiseală. Acei masculi bătrîni Îl Însoțiseră ani de zile, cu caracterul lor urît și mormăielile lor, cu orgoliul lor indescriptibil și capacitatea de a suferi, și de aceea i se păreau mult mai demni de respect și afecțiune decît orice persoană capabilă să vorbească, să gîndească și să-l disprețuiască. Trebui să aștepte trei luni Înainte de i se Înfățișa norocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să-ți trag douăzeci de bice, iar dacă ofensa e mai gravă, o să-ți tai un deget sau o mînă - zîmbi, iar rictusul gurii lui, cu dinții mîncați de carii, o Înspăimîntă și mai tare, dacă era cu putință, decît indescriptibila lui sluțenie. Pot fi foarte crud cu tine dacă Îmi propun asta continuă el. Așa că urmează-mi sfatul: mărginește-te la a-mi ține casa curată, pregătește-mi mîncare bună și desfă-ți picioarele cînd Îți poruncesc și Îți garantez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
gusturi proaste domnișoara!, adică nu ea, ci prințul, tot ce era acolo se datora lui și numai lui, a privit într-o doară pe fereastră și i s-a părut că acolo se află ceva neobișnuit, tulburător, de o frumusețe indescriptibilă. De aceea s-a și speriat. Sperietura s-a simțit în glasul său, dar părea mai mult o îngrijorare legată de intenția domnișoarei K.F. "Ce să-mi propuneți? Ce puteți dumneavoastră să-mi propuneți?" K.F. a zîmbit. Era bine educată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Nimeni nu indică masaj cardiac sau aparat de respirație artificială, nimeni nu face nici un gest. Toți au înțeles că nu este nimic de făcut. Pe chipul tatălui, masca de chirurg a fost înlocuită cu o mască rigidă de un tragism indescriptibil. Se îndreaptă spre ieșirea din blocul operator cu membrii echipei urmându-l ca niște triști ciocli. Doar Alindora zâmbește. Ea a reușit o clipă, doar o clipă să comunice. Nu, nu cu spiritul lui Justin, el era obosit, mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
radiind strânși. Și stelele se plimbă unele pe lângă celelalte. Sorii privesc cerul. Spiralate galaxii se întretăiau. Calea Lactee dispare într-un roi de sori. Stele negre înghit sisteme de sori. Feerie de lumină. Luminițe fac paradă, circulă la infinit. Spectacolul e indescriptibil. Lucia privește cerul. Când toate se vor fi evaporat, numai Lucia va rămâne, contemplând întunericul și văzând parada culorilor, infinitele transformări pe fondul luminat negru. Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia Lucia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
control, nu mai era demult în limitele normalului. Priveliștea aceea grozavă îl scăldase-n toate spaimele și-i suci cu totul mintea. Aproape că nu mai putea respira; tot aerul îi devenise înăbușitor. Covârșit de un sentiment de oroare crescândă, indescriptibilă și de neîndurat, scoase la iveală în grabă, dintr-un ungher dosnic al încăperii, un ciocan - sau dracu’ știe ce era - și, presimțind parcă cum măreața oglindă se clatină pe tronul ei, în încercarea lui de a se elibera, își
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să descopere contururile evanescente ale tramei. Se cuvine subliniat aici și rolul jucat de doi actanți vulnerabili în economia filmului americano-european, dar deosebit de puternici în imaginarul nipon: femeia și copilul. În arhipelagul extrem-oriental, femeia i-a inspirat întotdeauna o panică indescriptibilă partenerului masculin, care, treptat, a transformat-o într-o "fetiță" (arhetipul erotic al japonezei contemporane), pentru ca s-o poată domina abia în momentul în care silueta ei fragilă nu mai poate opune rezistență fizică (tema este lărgită în eseurile noastre
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
natsu (vară) no fubutsushi. Cuvânt imposibil de tradus, format din fubutsu, cumva "peisaj, priveliște încântătoare" și shi, "poezie". Ar fi deci vorba despre peisaje, lucruri, evenimente care țin de vară și care, în diferite feluri, trezesc în tine sentimentul inimitabil, indescriptibil, că ea a venit, că îți dă forță, energie și intensitate. Intră, aici, festivalurile văratice, care se țin din mai până în august în toată țara, țipătul ascuțit al greierilor (sumi), care brăzdează liniștea nopții, contemplarea licuricilor, plutind fantomatic deasupra râurilor
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
valabili. Și am căpătat obiceiul de a fuma pipă de două ori pe zi, obicei pe care-l mai am și astăzi. Moneda de două coroane pe care mi-o vârâse în palmă tata, cu un gest de o gingășie indescriptibilă, am păstrat-o. O mai am încă. Sunt convins că are o semnificație profundă. Și nu m-am mai dus niciodată în saloanele unde nu voiseră să mă mai aibă. După o vreme infirmiera care locuise mai înainte în cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în căsuța mea, sus, pe Ava. Un vârf de munte din adâncul Västerbottenului nu aparține politicii internaționale și nici istoriei lumii. Dar în aceeași noapte a sosit toamna. Și asta era cu totul altceva. Am fost cuprins de o spaimă indescriptibilă. Toamna scutura nu numai casa și pământul pe care era așezată, ci însăși existența mea. îmi curgeau lacrimile, îmi tremura tot trupul și am început să vomit. în vreme ce vorbesc despre acea spaimă, ar trebuie să-mi cer iertare pentru ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
făcut cel mai uriaș salt din viața mea. M-am aruncat cu pieptul înainte peste toată literatura lumii care mă separa de Biblia lui Doré. Am prins volumul acela roșu, strălucitor, și l-am strâns la piept cu disperare și indescriptibilă fericire. Apoi am început să fug. Dar atunci, când îmi terminam în felul acesta povestirea despre Biblia lui Doré, prin urmare când eu, cu legătura de piele moale și caldă apăsându-mi inima ce-mi bătea violent, alergam spre poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Proust în "Prizoniera". N-am reușit nici mai târziu, când am încercat să-l detectez, cu lupa, în albumele Vermeer cumpărate de-a lungul vremii. Dar țin minte altceva: că, spre deosebire de Bergotte, mie tabloul mi s-a părut de-o indescriptibilă strălucire. Tehnicile moderne de recondiționare l-au readus la splendoarea pe care o va fi avut și pe la 1660, când a ieșit din atelierul taciturnului maestru din Delft. Și mai țin minte un lucru, invizibil în oricare din reproducerile tabloului
"În ce tablou v-ar plăcea să intrați?" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7966_a_9291]
-
Dar nu mă pot împiedica să văd în apariția acestui bilețel, exact în preajma aniversării mele, un mesaj de dincolo, un semn, un cadou de la soțul meu. Și sunt puternic bulversată. Telefonul-drog D.P.: Cum se poate supraviețui în acea singurătate atroce, indescriptibilă, în care v-ați pomenit brusc în urmă cu un an? A.R.: Singurătatea e sfâșietoare când timp de 60 de ani ai avut un alter ego care te-a părăsit. Și când, înjumătățită fiind, nu te simți bine în
Antoaneta Ralian: „Rafturile cu cărțile mele – conserve de timp, de tinerețe, de emoții” by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/7299_a_8624]
-
și un diavol care, dacă la început sunt percepuți drept figuri grotești și violent machiate, mai târziu dobândesc o dimensiune mitică atunci când protagonistul înțelege în sfârșit ceea ce trebuia să i se comunice. Este vorba deci de încercarea de a descrie indescriptibilul, o problemă cu care s-au confruntat și alți autori care au experimentat tirania în diferite colțuri ale lumii. Datorită specializării mele în literatura hispano-americană, mă văd obligată să insist asupra uimirii pe care mi-a produs-o asemănarea existentă
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
eu cosesc p-acilea, s-a făcut iarba mare și trebuie pusă jos. Și dacă vine directorul, te-anunț eu, dă-l în mă-sa pe ăsta al lui Țârlică. Nesperată complicitate. Eu citeam năzdrăvăniile lui Creangă cu o bucurie indescriptibilă, imposibil de egalat de atunci, iar nea Gheorghe, tatăl frumoasei mele colege de bancă, Ioana Gâlcă, mă păzea și mă certa într-o superbă, imensă curte dărăpănată pe unde nu treceau în inspecție decât agenții coborâți din dube. Citeam și
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
bineînțeles, stilul. Să fie un defect de metodă al criticii de azi? Să zicem c-ar fi. (Deși, personal, nu cred asta). Dar, oricum, trebuie pusă la socoteală și o anume dificultate obiectivă. Căci, sub raportul interiorității, Ion Vianu pare indescriptibil. Prea e făcut numai din nuanțe. Prea descurajează liniile apăsate. Personalitatea lui fascinează într-o clipă și se evaporă în următoarea. Oare n-o putem surprinde, preț de o fracțiune măcar, în momentul volatilizării ? Să luăm un exemplu. Este vorba
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
fac parte dintr-un metalimbaj de referință, la care te poți raporta când studiezi un caz individual. O senzație de inautenticitate cu pretenții se degajă din biografia lui. În schimb, când scrie despre „cruda lipsă de sens a unei fericiri indescriptibile”, îți dai seama de calitatea lui de scriitor. Totuși, dacă nu i-aș fi citit două cărți interesante, judecând numai după cum îi rezumă biografa ideile, aș ezita între: un șarlatan cu geniul manipulării, sau: un paranoic foarte inteligent. Cred că
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4787_a_6112]