134 matches
-
ca în India Indirei Gandhi, de aici de la Colombo țară e condusă de o femeie strașnica, Chandrika Kumaralunga, fiica unei cunoscute militante, Sirimavo Bandaranaike. Femei indiene care au dominat o perioadă de timp viața politică a celor țări. Prima femeie indianca prim ministru al Indiei, Indira, care nu are legătură decât cu numele de celebra familie a lui Mahatma Gandhi, s-a născut că fiica a lui Jawaharlal Nehru, primul prim ministru al Indiei indpendente. Cu o educație impresionantă în Eupopa
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
a uni pe toți indienii sub un conducător. Pe langă toleranță religioasă a avut și inovații în politică, ridicând la rang înalt în posturi ale administrației pe mulți prinți rajputs și hindu merituoși. Da exemplu personal prin căsătoria cu o indianca, abolește Jaziya, taxele pentru nemusulmani. Interferență cu alte religii și idei îl face pe Akbar deschis, nefiind un fanatic musulman, chiar în anumite zile părăsind mâncarea nevegetariana pentru cea vegetariana. A abolit multe taxe pentru nemusulmani, toate acestea în urma dezbaterilor
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
intercity Mihai Eminescu, rapid Ștefan cel Mare), ieșit la o țigară pe culoar, sînt stupefiat de gestul fulgerător al unei fetițe care, mlădiindu-se felin, începe să-mi pupe continuu pantoful, fixîndu-mă, în același timp, insistent-oriental, cu ochii ei de indiancă și făcîndu-și, repetat, cruce. Creșind, adică. Pînă să-mi revin, îi observ... ce? îi observ... unghiile de la picioare: sidefat-ojate. Trezire din scurtul vis al micului exod. Înapoi, în istoria asta scurtă, de la o zi la alta, eon blestemat! 4 noiembrie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zborșește la mine. Probabil că m-ai spionat. — Cum să fac așa ceva? zic nevinovată, admirîndu-mă În oglinda din apropiere. Adevărul ăsta e, am niște sprîncene realmente spectaculoase, chiar dacă eu sînt cea care o spune. Mi le-am făcut la o indiancă din Crouch End. Te duci la ea acasă și ea te pensează cu mai multe fire de ață, și durează mult, că e migălos. Dar merită din plin. — Jasmine! strigă fata, ridicînd vocea. — Trebuie să mă duc. Jasmine mă săgetează
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
se vedea un lanț de munți scăldați în soarele auriu. Para aquí, zise indianul oprindu-și măgarul ce scotea aburi albi. Tecali. Soarele dimineții se revărsa peste vreo zece colibe cu acoperișuri de stuf. În pragul uneia dintre ele, o indiancă se spăla cu apă dintr-o găleată. Avea părul împletit și nasul cârn. Când Nishi strigă tare „Japones” se întoarse spre ei. „Japones”, repetă el, însă femeia, care părea o relicvă a unei epoci demult apuse, îi privi nemișcată, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
bananieri. Printre trunchiurile albicioase, se zăreau petece de cer înăbușitor și dealuri de măslini ce păreau niște pisici încovrigate. După ce ieșiră din crâng, lumina soarelui îi lovi în moalele capului. Din umbra unui măslin zvâcniră câteva siluete zdrențuite. Era o indiancă de fustele căreia se agățau trei copii murdari. Sunt preot, zise Velasco tare. Sunt preot. N-ai de ce să fugi. Femeia și copiii îi întoarseră niște priviri speriate, ca de dobitoace. Înțelegi spaniola? Femeia strigă ceva cu o voce ascuțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Veracruz... Vă însoțim noi! Japonezii știu să mânuiască puștile? — Știu să tragă cu pușca poate cu mai multă dibăcie decât voi. Sunt un popor călit în războaie. Moșierul și oamenii săi le aruncară niște priviri neîncrezătoare, dar nu ziseră nimic. Indianca îngenuncheată la poalele măslinului își ridică fața, își strânse copiii lângă ea cu amândouă brațele și scoase din nou un glas ascuțit ca de pasăre. Moșierul o ocăra. Ce zice? — Zice că i-am împușcat fratele mai mic... iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Sunt preot. Fața și gâtul lui Velasco se înroșiră dintr-o dată. Așa pățea ori de câte ori se străduia să-și înăbușe furia sau înverșunarea. Padre, oprește-te! Ca pentru a se scutura de aceste cuvinte, Velasco începu să urce dealul. Văzându-l, indianca își lăsă copiii deoparte și alergă desculță în urma lui, ca o fiară după prada sa. Neînțelegând nimic, solii începură și ei să-i urmeze. Vă rog să rămâneți pe loc! strigă Velasco de la jumătatea dealului. Mă duc să-mi îndeplinesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Senior Hasekura, îl mai țineți minte pe japonezul acela? — Cel care fusese o dată călugăr? Până să-l întrebe Nishi, samuraiul își adusese și el aminte de compatriotul lor care trecuse pe la ei în Mexico. Fostul călugăr ce locuia împreună cu o indiancă într-o colibă cu acoperiș de stuf pe marginea unui lac din Tecali strălucind roșu ca sângele în lumina dimineții. Zicea că n-aveau să se mai întâlnească a doua oară. Dacă era așa, atunci unde anume în Nueva España
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
capului... Atunci samuraiul a întrebat acest lucru pentru prima dată cu adevărat dornic să afle răspunsul. Stând pe vine, Nishi aștepta și el răspunsul nemișcat și cu privirea ridicată înspre chipul fostului călugăr. Dinspre lac se auzeau glasurile ciudate ale indiencelor care spălau rufe. — Odinioară... și eu am avut aceeași îndoială, încuviință din cap fostul călugăr. Dar acum pot să cred, pentru că Omul acela a trăit în lumea asta o viață mai amărâtă decât oricine. Cred în El tocmai pentru că este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de lemne. Mai mulți câini se repeziră la ei. Indienii Îi goniră. La fereastra primei colibe de pe marginea drumului strălucea o lumină. O bătrână stătea-n ușă, ținând o lampă În mână. Înăuntru, pe o laviță de lemn, zăcea o indiancă tânără. Se chinuia să nască de două zile. O ajutaseră toate bătrânele din rezervație. Bărbații ieșiseră-n drum și fumau, ca să n-o mai audă văitându-se. Țipă exact când Nick și indienii intrară, urmându-i pe tatăl lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
am văzut doi, spuse Nick. — Unde? — Lângă lac. Probabil căutau ceva pești morți aduși la mal. Cred că erau ratoni, spuse Carl. — Erau sconcși. Cred că știu cum arată un sconcs. Păi ar fi și cazul. Doar umbli cu o indiancă. — Să nu te mai aud că vorbești așa, Carl, spuse doamna Garner. — Păi, ce să fac eu dacă miros cam la fel. Joe Garner Începu să râdă. — Nu mai râde, Joe, spuse doamna Garner. N-o să-i permit lui Carl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
vorbești așa, Carl, spuse doamna Garner. — Păi, ce să fac eu dacă miros cam la fel. Joe Garner Începu să râdă. — Nu mai râde, Joe, spuse doamna Garner. N-o să-i permit lui Carl să vorbească așa. — Ai o iubită indiancă, Nickie? Întrebă Joe Garner. Nu. — Ba are, tati, spuse Frank. Prudence Mitchell e iubita lui. — Ba nu e. — Se duce s-o vadă-n fiecare zi. — Ba nu mă duc. Stând Între cei doi băieți, În Întuneric, Nick se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și fericit să fie tachinat În privința lui Prudence Mitchell. — Nu-i iubita mea, spuse el. — I-auzi, spuse Carl. În fiecare zi Îi văd Împreună. — Carl nu e-n stare să-și facă o iubită, spuse maică-sa. Nici măcar o indiancă. Carl tăcu dintr-o dată. — Carl nu se descurcă cu fetele, spuse Frank. — Mai taci din gură. — Nu-ți face probleme, Carl, spuse Joe Garner. N-ajungi nicăieri cu fetele astea. Uită-te la mine. Da, acum ți-e ușor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mine. Da, acum ți-e ușor să vorbești așa, spuse doamna Garner, dându-se mai aproape de Joe când căruța trecu peste un hop. Ai avut tu destule iubite la vremea ta. — Pun pariu că tati n-ar umbla cu o indiancă. — Nu fi așa sigur, spuse Joe. Ai face bine să ai grijă să nu ți-o ia careva pe Prudie, Nick. Nevastă-sa Îi șopti ceva la ureche și Joe Începu să râdă. — De ce râzi? Întrebă Frank. — Garner, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tot timpul și niciodată nu face necazuri. Și pe urmă se duce să lucreze la sonde și se-ntoarce acasă cu indienne asta, care avea deja vreo șaptej de kile și mai bine. — Elle est Indienne? — Da sigur că-i indiancă. Doamne, chiar că e. Zice Întruna dracu’ jegos. Și nu muncește. — Și acum unde e? — Au spectacol. — Unde? — Au spectacol. Filme. Nu face altceva decât să citească și să meargă la cinema, la spectacol. — Mai ai bere? — Doamne, sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
îexcepție făcând, bineînțeles, Liv a mea), amantul nevestei fermierului și, totodată, al contesei rusoaice. Problema e că nu pare să-l intereseze nici una. Din cauza experienței de călugăr. Obișnuit cu celibatul. Poate că în asta constă atracția. E greu de cucerit. Indianca axona numită Prepelicarul este cea mai insistentă. Așa simpluță cum o vezi, e tot timpul pe urmele lui, ca un ogar, cum sugerează și numele ei. El nu are timp pentru ea, deși fata se gudură tot timpul pe lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
clopoței la glezne, la mâini și în păr, o privesc cu o sete inexplicabilă și îmi amintesc, ia zi-mi, nu povesteai tu la un moment dat că există nu știu ce medic indian care te-a salvat? Ea râde, nu este indiancă, este din Tibet, iar eu spun, nu contează, important este să fie bună, iar ea spune, cum adică bună, este uluitoare, poate învia morții, iar eu entuziasmată, dă-mi numărul ei de telefon, trebuie să încerc și asta, dar ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cît fac coșurile alea aduse de indieni și era prea tîrziu să le mai poată da la un preț bun pentru anul Ăla. — De ce le-ați adus așa de tîrziu, doamnă Tabeshaw? Întrebă. — Prea multă distracție de 4 iulie, răspunse indianca rîzÎnd. — Ce mai face Billy? — Nu știu, Suzy. Nu văzut la el de săptămÎni deja. — De ce nu le duceți la hotel ca să Încercați să le vindeți turiștilor? — Poate. Am dus o dată. — Ar trebui să duceți În fiecare zi. — Prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
e într-o fustă lungă, de mătase, imprimată cu flori mărunte în toate culorile. Ceva gen Missoni. Pe cap are un turban mov, savant împletit. E parfumată cu Apă de Parma, iar în frunte și-a făcut un zbenghi, ca indiencele. Începe să semene cu o hetairă, cu o gheișă. Mă furnică pielea capului. E plăcut surprinsă că ascult melodia-sirop - fusese cântecul adolescenței ei. Hai până la bucătărie, să-ți pregătesc o friptură. A, nu, merçi, nu mi-e foame, nu mănânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
noastră se dădea huța Garoafa, mai mereu prima sosită, în fusta ei roșie luată de la maică-sa, pe care-o mai purtaseră câteva surori, și în papuci cu pompon. Avea râsul acela de parcă s-ar strâmba de ceva neplăcut, al indiencelor. Și totuși voluptuos, vicios, fățarnic. Ne-am apucat să aranjăm tronul pentru noua ocupantă, să-l acoperim cu frunze și crenguțe verzi ,am reîmprospătat culorile celor șapte cercuri cu cretă colorata. Au venit și gemenele, scăpate de griji și fericite
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cu seninătatea pedagogică a mitului fondator american. L’homme de papier poate fi citit, la un prim nivel de semnificație, ca o poveste de dragoste cu final așteptat. Între călărețul american ce se îndreaptă spre iubita sa Gwendoline și tânăra indiancă sioux, capturată de cavalerie, iubirea se construiește, treptat, cu ironie sălbatică și tatonare erotică. Indianca este definită de vitalitatea ce trece dincolo de zidul protector al fidelității față de înde părtata iubită. În cele din urmă, între calăreț și indianca sălbatică comunicarea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
un prim nivel de semnificație, ca o poveste de dragoste cu final așteptat. Între călărețul american ce se îndreaptă spre iubita sa Gwendoline și tânăra indiancă sioux, capturată de cavalerie, iubirea se construiește, treptat, cu ironie sălbatică și tatonare erotică. Indianca este definită de vitalitatea ce trece dincolo de zidul protector al fidelității față de înde părtata iubită. În cele din urmă, între calăreț și indianca sălbatică comunicarea ține de naturalețea sexuală și emoțională ce evocă romanele Antichității. Idilele se pot reconstitui în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și tânăra indiancă sioux, capturată de cavalerie, iubirea se construiește, treptat, cu ironie sălbatică și tatonare erotică. Indianca este definită de vitalitatea ce trece dincolo de zidul protector al fidelității față de înde părtata iubită. În cele din urmă, între calăreț și indianca sălbatică comunicarea ține de naturalețea sexuală și emoțională ce evocă romanele Antichității. Idilele se pot reconstitui în acest decor al Vestului. Însă idilele nu pot supraviețui atunci când istoria revine spre a-și impune ordinea ei. În acest western iconoclast al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
În acest western iconoclast al lui Manara, cavaleria nu sosește spre a salva pe tinerele inocente prizoniere ale pieilor-roșii, ci îndeplinește datoria de călău ce masacrează comunități. Ucisă de un foc de armă după ce a încercat să își avertizeze semenii, indianca se desparte de călărețul blond cu aceeași ironie stranie care le-a definit relația din prima clipă a întâlnirii. L’homme de papier este nu doar o poveste de dragoste, ci și o tentativă de a regândi metafizic o lume
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]