237 matches
-
uzinelor sau întreprinderilor. Totuși, problematica formulată încă din anii treizeci consta, desigur, în observarea schimbărilor induse de industrializare și urbanizare. Putem atribui acestei origini una din axiomaticile stabile ale disciplinei, în sânul căreia calificativele urban și industrial apar întotdeauna ca indisociabile. Această antropologie industrială și urbană incipientă, precum și curentele pe care le va genera ulterior vor rămâne axate în jurul studiului straturilor sociale muncitoare, surprinse mai întâi în cadrul lor urban și în totalitatea relațiilor sociale, înainte de a fi studiate sub unghiul raporturilor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
câmp al "animației" se manifestă ca una din marginile serviciului public prin intermediul înmulțirii formelor de contract, de subvenție (în bani sau în posturi) și de sub-salarizare care fac legătura între instituțiile statului sau colectivitățile locale și țesutul asociativ. Ea figurează indisociabil ca o piață în puternică expansiune, combinând statutele, conținuturile și condițiile de muncă cu modurile de exploatare: o reală profesionalizare se conjugă cu multiple forme de subangajare, pe de o parte, și cu o importantă muncă benevolă și / sau militantă
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Hobson [1980] a studiat, printr-un demers feminist, receptarea televiziunii de c(tre femei acasă. Paul Willis a observat rezisten(a la cultura (colar( a copiilor de muncitori [1977]. III. REALIZAREA OBSERVAȚIEI 1. DIFERITELE ETAPE ALE OBSERVAȚIEI Trei activit((i indisociabile Observa(ia direct( cuprinde trei componente inseparabile: o form( de interac(iune social( cu mediul studiat pentru că observatorul s( fie prezent (n mijlocul evenimentelor, activit((i de observa(ie (i, (n fine, (nregistrarea datelor observate, adic(, (n principal, luarea de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cu mediul, observă(ia (ns((i (i redactarea notelor par a se succedă, deoarece mai (ntîi trebuie s( se (nnoade o rela(ie, apoi s( înceapă observația, pentru ca mai apoi s( se ia noti(e, aceste etape sînt (n fapt indisociabile. Odat( angajat (n anchet(, observatorul va combină f(r( (ncetare aceste trei activit((i. Va avea tot timpul (i (n mod simultan (ntrevederi (i rela(îi sociale, va face observa(îi (i va lua noti(e. Cu toate acestea, noi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Etnografia franceză ..................................................................... 2. Anchetele sociale .......................................................................... Muncitorii europeni .................................................................... Săracii Londrei ............................................................................ Negrii din Philadelphia ............................................................... 3. Observația în sociologie ............................................................... Sociologia muncii: uzinele Hawthorne ....................................... Tradiția de la Chicago: documentare și observație ..................... Sociologia franceză și observația ................................................ III. REALIZAREA OBSERVAȚIEI ...................................................... 1. Diferitele etape ale observației ..................................................... Trei activități indisociabile ......................................................... 2. Interacțiunea socială cu mediul: observația participativa ............. Importantă caracteristicilor observatorului ................................. 3. Trei contexte diferite .................................................................... Observația clandestina într-un mediu închis ............................... Observația nedisimulata într-un grup informal ........................... Observația nedisimulata a unei organizații formale .................... IV. REDACTAREA NOTELOR DE OBSERVAȚIE ............................ 1. A observa
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
structurează o viziune lirică nouă; tensiunile lăuntrice ale unui imaginar bulversat sunt transferate într-un imagism extins pe spații ample, dar, în același timp, controlat cu discreție. Acest lirism pulsatoriu, pendulând între lăuntric și exterioritate, pornește de la dezvăluirea unei relații indisociabile între spirit și trup. În viziunea lui H. trupul este doar aparență schimbătoare și pieritoare, iar spiritul, neschimbat și etern. Ca și la Nichita Stănescu, sfera și oul sunt asociate perfecțiunii și, respectiv, genezei. Balansul între un lirism interiorizat, uneori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
condiții ale posibilității oricărei cunoașteri prin experiență; ele sunt a priori în sensul că fac posibilă experiența; valabilitatea obiectivă este conferită conceptelor de capacitatea lor de a corela, de a structura intuițiile sensibile; orice cunoaștere prin experiență reprezintă o întrepătrundere indisociabilă a intuițiilor și conceptelor; nu există conținuturi sensibile despărțite de orice formă conceptuală, adică intuiții, ca materia nuda, nestructurate de nici o formă. Contribuții semnificative la elaborarea unui concept al cunoașterii orientat spre formă, care pot fi găsite în reflecții epistemologice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
principiale afirmarea prin excelență a raționalității. Atitudinea rațională, pe de o parte, pasivitatea, inerția, lipsa străduinței, economia de efort și inconsecvența, pe de altă parte, îi apăreau lui Kant tot atât de incompatibile cum sunt apa și focul. Raționalitatea era pentru Kant indisociabilă de ceea ce el numea Pflichtgesinnung. Aceasta este o expresie greu traductibilă în română, care ar putea fi redată prin „atitudine pătrunsă de conștiința priorității datoriei”. Virtutea nu este contemplarea plină de venerație a binelui, ci tăria morală a voinței în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
limbajului respectiv pentru că dimensiunile alese nu au 31 alt rol decât unul distinctiv iar fiecare limbă, recurgând la un mic număr de trăsături distinctive, nu se servește de același tip de diferențe fonice. Pentru această ordine, sistemul și elementele sunt indisociabile: definind fonemul ca ansamblul ocurențelor fonice situate în același punct al spațiului fonologie, nu se poate identifica un fonem particular fără a-l clasa în același timp în raport cu altele. Organizarea fonică evidențiată de cercetările școlii fonologice posedă deci tocmai caracterele
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
societății burgheze, moda (la Barthes) ca sisteme semnificante. Ceea ce-și propune Levi-Strauss în prima sa carte - Les Stmctures elementaires de la parente, 1949 - este de a demonstra că regulile mariajului, nomenclatura, privilegiile și interdicțiile înrudirii în societățile arhaice sunt aspecte indisociabile ale aceleiași realități, care este structura sistemului considerat. Punctul de plecare al demersurilor sale este prohibirea incestului, o regulă care, singură între toate regulile sociale, posedă un caracter de universalitate. Explicația "naturală" a prohibirii incestului nu rezistă, căci omul arhaic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
epurările fizice sau simbolice de persoane, stigmatizările prin injurii În presa de scandal, malversațiunile economico-editoriale, evidența strictă a dosarelor și a instrumentelor de scris, sabotările ședințelor scriitoricești Încarcă de dramatism contrastiv un tablou Învăluit În culorile omogenizante ale liniei oficiale. Indisociabile de mecanismul cooptărilor, integrărilor și Încurajărilor financiare, opresiunile iau Înfățișarea libertăților dirijate. A lupta Împotriva cenzurii și din interiorul spațiului pe care ea Îl tutelează rimează cu a te confrunta cu un sistem Întreg beneficiind de recuzita pe care tot
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
să genereze pe termen lung practicile conforme principiilor arbitrariului inculcat), transpozabil (capabil de a genera practici conforme cu principiile arbitrariului într-un număr mare de domenii) și exhaustiv (reproduce complet în practicile generate principiile acestui arbitrar cultural). Munca pedagogică generează indisociabil legitimarea produsului și nevoia legitimă a acestui produs, producând consumatorul legitim (dotat cu definiția socială a produsului legitim și cu dispoziția de a-l consuma în forme legitime) astfel ea tinde la nerecunoașterea limitărilor etnice și intelectuale, păstrându-se într-
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
maestrului său (sensei), viu sau mort, iar distincția dintre trecut și prezent nu mai există. Kata nu e nici pe departe o sărăcire sau o supunere lipsită de originalitate, ci o cale a libertății și a eficacității. Competența comportamentală devine indisociabilă de cea operațională, la cea dintâi ajungându-se prin intermediul acesteia din urmă. Decompresie culturală Atunci când un internaut descarcă un program, acesta este concentrat, comprimat pentru a putea fi transferat rapid. Pentru a-l utiliza, este necesară decompresia, deplierea componentelor, astfel Încât
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
nucleului central, cît și la nivelul sistemului periferic. Cele patru cîmpuri cognitive ale unei RS Pol descriptiv Pol evaluativ Nucleu Definiție Norme Periferie Descrieri Așteptări După P. Molnier, Images et représentations..., op. cit., p. 97 Primul cîmp reunește elementele de definiție, indisociabile de obiectul reprezentării. Ierarhia, într-o anchetă a lui Moliner pe marginea RS a afacerii la studenți, este un exemplu de cogniție de acest tip. Această entitate categorială va organiza, în sistemul periferic, scheme de interpretare a acestui obiect. Cîmpul
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
chiar un risc, să pretindem că abordarea simbolizărilor non-verbale nu face decît să atingă în treacăt realitatea unui astfel de ansamblu? O reprezentare este, după studiul lui Moscovici despre psihanaliză, descrisă ca o entitate cu două fețe: figură/sens, "la fel de indisociabile ca recto și verso la o foaie de hîrtie" (Moscovici, 1976, p. 63). Să adăugăm că aspectele figurative pot consta și în forme sonore sau non-vizuale și că sînt amestecate în profunzime cu dimensiunile lingvistice și cognitive (sensul). Aspectul iconic
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și atotcuprinzător (Dumnezeu), filosoful român propune gândirea dogmatic-teologală. Dogma nu reprezintă o construcție rațională, ci o formă "care îmbracă adevărul-mister revelat". În fond, pentru Țuțea, a gândi dogmatic presupune a gândi "în lumina eliberatoare a Celui de Sus". Dogma este indisociabilă Revelației, care legitimează în mod absolut și învăluie credinciosul și sacerdotul 8. Astfel, din punctul de vedere al ecleziologiei creștine susținute de Petre Țuțea, unicul mod de acces la o cunoaștere religioasă autentică este prin intermediul Revelației. Cu alte cuvinte, cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
comportamentului 4. Daniel Marcelli 5, vorbind în numele psihiatrului de copii, consideră că o definiție a normalului este mai importantă pentru filosof decât pentru medic. Și continuă: "De la Canguilhem încoace, a devenit evident faptul că normalul și patologicul constituie doi termeni indisociabili ai unui același cuplu antitetic: nici-unul nu se poate defini fără celălalt. Referitor la normal, diferitele definiții posibile se raportează la patru puncte de vedere: • normalul ca sănătate, opus bolii; • normalul ca medie statistică; • normalul ca ideal, utopie a cărei
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
truism, dar că nici un om nu poate trăi despărțit de societate pare de asemenea o evidență. Gîndirea ideologică, ca și celelalte forme de gîndire de altfel, are totuși nevoie să distingă între acești doi poli, pe care realitatea îi face indisociabili. Iar pentru că linia de despărțire este, din punct de vedere analitic, nedecelabilă, este necesar un argument de au-toritate: un principiu ontologic care să regleze odată pentru totdeauna articulația esențială dintre om și societate. Acest liant ontologic este unul simplist. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sunt generalizate. În registrul oral spontan, exemplele sunt mai frecvente. Conjuncția și leagă două elemente între care există o anumită apropiere semantică, care formează o unitate referențială, afectată în mod egal de acțiunea verbului sau care participă în mod egal, indisociabil, la acțiunea verbului. (D) Reliefarea unuia dintre termenii subiectului multiplu Dacă unul dintre termenii subiectului multiplu este reliefat prin anumite sintagme (mai ales, îndeosebi, în special, mai cu seamă etc.), sunt șanse mai mari ca acordul să se facă doar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
precară, dar mai ales incoerenta instituțională.52 În timpul primului său mandat, Elțîn nu a reușit să pună bazele instituționale pentru domeniul apărării. Astfel, Ministerul Apărării dorea să păstreze controlul asupra politicii de securitate rusă care inca din timpurile sovietice era indisociabila de dimensiunea externă.53 Aceste deficiențe s-au observat în faptul că țara nu putea duce un dialog coerent. Astfel, scurtă luna de miere dintre Rusia și Occident a luat sfârșit mai repede decât se așteptau ambele parți în condițiile
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
colectivizare, Stalin urmărește mai multe obiective. Mai întâi intimidarea: periferiei imperiului sovietic, și în particular a Ucainei; așa cum scria Pravda, trebuie „distrusă această bază socială a naționalismului ucrainian reprezentată de proprietățile țărănești individuale”; de altfel, pentru Stalin, chestiunea națională este indisociabil legată de chestiunea țărănească. Apoi, înlăturarea definitivă a „deviaționiștilor de dreapta”, ca Buharin și Rîkov, și accelerarea unui proces care se va încheia în 1938: renovarea radicală a PCUS, de jos în sus. într-adevăr, în tot timpul războiului dus
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să suscite apariția atâtor mari partide de masă, să ducă la declanșarea unor revoluții autentice, să galvanizeze atâtea elite intelectuale, să impregneze o parte, uneori decisivă, a cercetărilor filosofice, sociologice și istorice contemporane. Se pare că trei ar fi rațiunile indisociabile care permit explicarea a ceea ce Lucio Coletti numea odinioară „excepționala reușită a gândirii marxiste”. înainte de orice, aceasta se datorează coerenței discursului și justificării științifice cu care acesta a fost onorat, și nu este câtuși de puțin lipsit de sens să
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de fapt, la disoluția oricărei societăți civile. Acest obiectiv, bolșevicii* l-au radicalizat, revoluția lor părând un demers metodic de distrugere a societății civile, inițiată în timpul lui Lenin* și atingând paroxismul în cel al lui Stalin*. Ea prezintă doi versanți indisociabili. Mai întâi, o operațiune de atomizare a societății: nimicirea partidelor de opoziție și a adunărilor reprezentative, eliminarea organizațiilor sindicale* și corporative independente, devitalizarea treptată a sovietelor necontrolate de putere, scoaterea în afara legii a grupurilor revoluționare concurente, punerea la respect a
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
călăilor ordinari”. Demontarea mecanicii sistemului totalitar este, totuși, spațiul în care lucrarea lui Arendt își oferă întreaga fertilitate. Un examen minuțios al practicilor comune regimului nazist și celui stalinist permite circumscrierea unei modalități singulare de dominație, care conjugă trei elemente indisociabile. O dominație totală, mai întâi: este pusă în mișcare o întreprindere de captare absolută a puterii, o logică de anihilare a oricărui spațiu de autonomie atât publică, precum și privată, care se confirmă în zdrobirea metodică a Parlamentelor, partidelor, sindicatelor, asociațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de-al doilea război mondial. Nu este o coincidență faptul că celebrul MITI a fost fondat de vechi responsabili ai administrației japoneze implicați în gestionarea Manciuriei ocupate. Reușita economică a Japoniei este rezultatul sinergiei dintre strategiile tehnologice, industriale și comerciale, indisociabile de o utilizare ofensivă a informației. Această multitudine de legături stabilite între societățile de comerț, administrații, universități și întreprinderi dă o impresie de complexitate, de diversitate, cu prezența unui mare număr de organisme. În aceasta rezidă întreaga forță a ingineriei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]