148 matches
-
i.C., "a ocupat întotdeauna cea mai vastă întindere de pămînturi, cuprinzînd, la un moment dat, întreaga zonă dintre cursul Tisei, nordul Pontului Euxin și al Mării Caspice, Iran, Hindukuš și nordul subcontinentului indian. Chiar și astăzi, însumate, limbile moderne indo-iraniene se află răspîndite din Osetia Caucazului, prin Kurdistan și întregul Iran, prin Afganistan și Belucistan, pînă în nordul și în centrul Indiei, formînd cel mare trunchi, foarte ramificat, de sorginte indo-europeană, daca nu ținem seama de extinderea mult mai recentă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și sud. Slavă comună a fost vorbită cam între sec. V i.C. și sec. V d.C.; era o limbă satem (are s și z în locul oclusivelor palatale indo-europene). Grupul dialectal indo-european satem era format, pe lîngă slavă comună, din indo-iraniană, armeana și baltica. Grupul slav a păstrat numeroase trăsături arhaice din indo-europeană comună, datorită contactelor reduse cu limbi de altă origine. Migrația triburilor slave a dus la diversificarea dialectala a slavei comune în trei ramuri: de est, de vest și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sau hunica (limba moartă) - avara asiatică (limba moartă) - khazar (limba moartă) - ciuvașa (1, 5 mîl. în republicile Ciuvașa, Bașkira și Tătara din centrul Rusiei) 6. Ramură argu - khalaj (50.000 în Iran); nu trebuie confundată cu khalaj, limba indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Azerbaijan și Iran. 7. Limbi izolate: urum (100.000 în Georgia) Limbile cele mai deviante față de "modelul" limbilor turcice sînt ciuvașa, cu o evoluție puternic divergență, iakută și dolgan, cu o puternică influență tungusă. 6.5
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în 2005 mai avea 7 vorbitori), vorbită în regiunea Gandaki din Nepal, pe care majoritatea specialiștilor o consideră o limbă izolată. E posibil ca această limbă autohtonă să fie singura rămasă, dintre limbile vorbite în nordul Indiei, înaintea expansiunii limbilor indo-iraniene și tibeto-birmane. A mai fost plasată în (sub)familiile tibeto-birmană, munda, eniseiană, burușaski, caucaziana, dar Joseph Greenberg o plasează în Macrofamilia indo-pacifică, eventual împreună cu nihali 309. Este o limbă SOV, cu postpoziții. Apartenența ei la această familie este discutabila, dar
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un substrat comun sau printr-un vechi contact lingvistic; articolul hotărît enclitic, ca în română familia indo-europeană, limba izolată; considerată și singura limba vie dintr-un ansamblu de limbi traco-ilirice; aparține grupului satem de limbi indo-europene, alături de limbile slave, baltice, indo-iraniene și armeana; SVO; subst. - adj. (de regulă) diverse (elbasan, buthakukye, argyrokastron, greacă, chirilica); latină modificată după anul 1900 12. altai O Rep. Altai (Rusia, Siberia de vest) / N Mongolia, China familia altaica, ramura turcica siberiana, grupul meridional; armonie vocalica; SOV
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din 911 pînă în 612 i.C. familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; SOV cuneiforma de origine sumeriana; semne gravate pe tăblițe de argilă 21. assameză O Assam (India) / N Bangladesh, Bhutan; considerată și dialect bengali familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din scrierea gupta 22. avar N / Daghestan (Rusia), Azerbaidjan, Kazakhstan, Turcia familia caucaziana de nord-est, grupul avar-andic; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst. arabă modificată, latină modificată, chirilica 23. avestica LM , stă la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subst. arabă modificată, latină modificată, chirilica 23. avestica LM , stă la baza vechii persane. Limba cărții sacre a zoroastrianismului, Avesta, cuprinzînd predici versificate (sec. VIII i.C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica, provenită din alfabetul pahlevi 24. awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica, provenită din alfabetul pahlevi 24. awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru persoane gramaticale; "concepție inversă" a timpului: trecutul, cunoscut și vizibil se găsește în fața locutorului, în timp ce viitorul, necunoscut și invizibil se găsește
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
akkadiene. Familia afro-asiatică, grupul semitic cuneiforma 30. badaga N India (Tamil Nadu); considerată și dialect kannada familia dravidiana, ramura de sud, grupul tamil-kannada; SOV; adj. - subst. tamil 31. bagheli N India (Madhya Pradesh); considerată și dialect hindi familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari 32. băli (balineză) N Indonezia (Băli, Nusa Penida, Lombok, Java); limba a unei vechi culturi; puternică influență sanscrita; trei niveluri stilistice; stilistica respectului este extrem de elaborată familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul bali-sasak; absența flexiunii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ramura malayo-polineziană occidentală, grupul bali-sasak; absența flexiunii; morfologie derivaționala alfasilabară (abugida) balineză,derivată din scrierea brahmi; latină 33. baluchi (beluciană) OR Pakistan / N Iran, Afganistan, Turkmenistan; vorbită în regiunea Baluchistan, actualmente împărțită între Iran, Afganistan și Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian de nord-vest; nu are gen gramatical; SOV; adj. - subst. arabă modificată 34. bambara N Mali (limba națională), Senegal, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, Guineea; cea mai utilizată limba în comerțul din Africa de Vest familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandinga; tonala
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Bengalul occidental, Tripura), Bangladesh / N India (Assam, Orissa, Bihar, Jharkhand, Insulele Andaman și Nicobar); diglosie limba colocviala (bazată pe varietatea din Calcutta) - limba literară (vocabular și forme gramaticale arhaice). Rabindranath Tagore (Premiul Nobel, 1913) folosește limba vorbită familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian oriental asamezo-bengali; SOV; adj. - subst. alfasilabar bengali, varianta a scrierii nagari orientala; provenită dintr-o scriere brahmică 42. berbera (tamazight) O Maroc / Națională: Mali, Niger, Algeria / N Mauritania, Senagal, Tunisia, Libia, Egipt; se vorbește în nordul Africii, în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de sud; dialecte (limbi) principale: tashelhit, kabyl, tamazight, rif, shilha, shawiya, tuareg, shenwa, mozabit, zenaga, teggargrent, siwi; puternic fenomen de arabizare familia afro-asiatică, ramura semito-hamitică, grupul berber; izolanta tifinagh (libico-berberă), latină, arabă 43. bhili N India (Ahmedabad) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul occidental; considerată și dialect gujarati devanagari 44. bihari (bhojpuri, maithili) O Bihar, Uttar Pradesh, Bengal (India) / N Nepal (Terai), Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental; considerată și dialect hindi; SOV kaithi , nasta'liq (persana), devanagari 45. bielorusa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul berber; izolanta tifinagh (libico-berberă), latină, arabă 43. bhili N India (Ahmedabad) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul occidental; considerată și dialect gujarati devanagari 44. bihari (bhojpuri, maithili) O Bihar, Uttar Pradesh, Bengal (India) / N Nepal (Terai), Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental; considerată și dialect hindi; SOV kaithi , nasta'liq (persana), devanagari 45. bielorusa (belarusa) O Belarus / N Polonia Se constituie că limba diferită de rusă în sec. al XV-lea (traducerea Bibliei, cca. 1490). familia indo-europeană, ramura slavă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și albaneză); sistemul cazual a disparut (cu exceptia vocativului); bulgară nu are infinitiv (verbele apar în dicționar cu forma de indicativ prezent, pers. I, sg.) glagolitica, chirilica (după creștinare) 55. bundeli N India (Madhya Pradesh și Uttar Pradesh) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi devanagari 56. buriată OR Rep. Buriată (Rusia) / N Mongolia, China familia altaica, ramura mongola, grupul central; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, mongola, chirilica (Rusia) 57. burușaschi N Pakistan; origine extrem de controversata; unele genealogii
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bantu nyasa; folosire intensivă a afixelor; fenomenul reduplicării; SVO latină 68. cheyenne N SUA (Montană, Oklahoma) familia amerindiana, ramura algică de cîmpie, grupul algonkin; aglutinanta latină 69. chhattisgarhi O India (Chhattisgarh) / N India (Madhya Pradesh, Bihar, Orissa) indo- europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic centroriental; considerată și dialect hindi devanagari 70. chichewa O Malawi; N Zambia, Mozambic, Zimbabwe familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul nyasa; SVO latină 71. chineză O Chină (inclusiv Taiwan, Hong Kong, Macao), Singapore / N Indonezia, Filipine; recunoscută că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste 15 dialecte greu sau ne-intercomprehensibile; cel mai studiat este dialectul Toro
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN Mali / N Burkina Faso; peste 15 dialecte greu sau ne-intercomprehensibile; cel mai studiat este dialectul Toro Șo din Sanga; se vorbește și sigi șo, o limbă secretă folosită de mascați în timpul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
compuse latină 132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia familia amerindiana, ramura tupi, grupul tupi-guarani; aglutinanta, cu silabe deschise (nu se termină în consoana) latină 133. gujarati O India (Gujarat, Dadra și Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 136. haryanvi N India (Haryana), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic central; considerată și dialect hindi devanagari, nagari 137. hadza (hatsa) N Tanzania; vorbită de o populatie primitivă nomada familia khoisan sau limba izolată; folosește clicurile consonantice; posibilă înrudire cu sandawe; nu are distincția masculin-feminin și nici numărul dual
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bantu alfabet latin 141. hindi-urdu (hindustani) O India (hindi), Pakistan (urdu), Fiji (hindustani de Fiji); lingua franca în India; denumirea hindustani desemnează limbile hindi și urdu înainte de separarea lor (1947, din motive politice; scrise cu alfabete diferite) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari (hindi, hindustani), persano-arabă adaptată - nasta'liq (urdu) 142. hiri motu O Papua-Noua Guinee, alături de engleză și tok pîșin este un pidgin bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic) 143. hitita LM, Asia Mică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
N Kenya; Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată 177. kannauji N India (regiunea Kannauji din Uttar Pradesh) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; considerată și dialect hindi devanagari 178. kannada O India (Karnataka) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV kannada (alfasilabar fonetic derivat din brahmi) 179. kanuri N Ciad, Nigeria, Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Thailanda; considerată și grup de limbi cu 14 varietăți familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul karen; SVO monastic script (scriere mon), mission script (alfasilabar bazat pe alfabetul birman) 183. kașmiriană (kashmiri) O India (Jammu și Kașmir) / N Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul dardic șarada (în trecut, azi în texte religioase), devanagari, persano-arabă, latină, takri 184. kawi (javaneza veche) LM; sec. VIII-XVI; vechea limba literară a Insulei Java (Indonezia); descrisă de Wilhelm von Humboldt în 1834 (Despre limba kawi din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu o consoana lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și complexe limba orală, transcriere latină 190. khowar (chitrali) N Pakistan (Chitral) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian, subgrupul dardic khowar, de la dreapta la stînga; derivată din scrierea persana 191. kibushi (shibushi) N Madagascar, Mayotte (Franța) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malgaș; VOS latină 192. kikongo L Națională Angola, R. D. Congo / N R. Congo familia nigero-congoleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația Rusă), komi-permiak și komi-iazva în Regiunea Perm (Federația Rusă) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul fino-permian, subgrupul permian chirilica modificată 203. konkani O India (Goa, Karnataka, Maharashtra, Kerala) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV devanagari, latină, kannara (kannada), malayam, arabica 204. kpelle N Liberia, Guineea familia nigero-congoleză, ramura mandé în trecut: silabară kpelle; azi: latină 205. kuanyama O Namibia, N Angola; e un dialect cu forma scrisă standardizata (că și ndonga
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subgrupul oshiwambo latină, Braille 206. kurdă O Irak (Kurdistanul irakian) / OR Iran, Armenia / N Turcia, Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia, Iran, Siria, Liban. Este una dintre limbile apatride cu cel mai mare număr de vorbitori din lume (≈ 40 mîl.). familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian occidental; SOV / AOV; subst. - adj. chirilica (ex-republicile sovietice); latină - hawar (Turcia, Siria și Armenia); perso-arabică - sorania (țările arabe și Iran) 207. kutchi N India (Kutch, Rajasthan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian de nord-vest; considerată și dialect sindhi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]