212 matches
-
avea autonomie fonetică (am cânt-at). Structura internă a flectivului reflectă o realitate de natură semantică (în înțelesul larg al termenului), și anume, faptul că sistemul categoriilor gramaticale ale flexiunii verbale este, în limba română (și, în general, în toate limbile indoeuropene), un sistem concentric; categoriile cele mai largi (diateza, timpul) le includ pe cele mai restrânse (persoana, numărul). Același caracter concentric se manifestă în chiar interiorul unei categorii gramaticale mai complexe, așa cum e timpul. La trecutul indicativului, de exemplu, perfectul este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al școlilor particulare din Basarabia (1927-1928), va ocupa funcția de conferențiar de limbi clasice la Facultatea de Teologie din Chișinău, iar din 1926 va fi asistent, conferențiar și din 1942 profesor de limba greacă și de gramatică comparată a limbilor indoeuropene la Universitatea din Iași. În urma epurărilor din 1948 este retrogradat ca asistent, apoi înlăturat din învățământ (1950), fiind repus în drepturi în 1955. Este membru al unor societăți științifice românești (Societatea Română de Lingvistică, Societatea de Studii Clasice) și străine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
un episod din Mahabharata tradus din sanscrită, a fost distins în 1937 cu un premiu al Academiei Române. Multe lucrări i-au rămas în manuscris. După Iuliu Valaori, S. este al doilea lingvist român care se dedică studiului comparativ al limbilor indoeuropene, dintre lucrările sale reținându-se îndeosebi La Construction du verbe dans les langues indo-européennes (1949). Scrie câteva gramatici ale limbilor clasice: Gramatica limbii latine (1924), Gramatica limbii grecești (1935), Gramatica limbii sanscrite (1959), ultima fiind unica de acest gen elaborată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
1949). Scrie câteva gramatici ale limbilor clasice: Gramatica limbii latine (1924), Gramatica limbii grecești (1935), Gramatica limbii sanscrite (1959), ultima fiind unica de acest gen elaborată în limba română. În 1981 Gh. Ivănescu publică, sub titlul Gramatica comparată a limbilor indoeuropene, cursul ținut de S. între 1939 și 1949. Cu destinație didactică, editează la Chișinău, frecvent în colaborare cu preotul Cicerone Iordăchescu, câteva „texte mici pentru prelegeri și exerciții de seminar” din scrieri ale lui Lactantius și Grigore din Nyssa. Traduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
dintre ele a cauzat migrația rromilor. În plus, sursele istoriografice persane menționează prezența unui popor de origine indiană Încă din secolul al IX-lea, care ar putea fi rromii(!). Limba rromani este o limbă neo-indiană (considerată cu rădăcini În limbile indoeuropene) similară cu punjaba (provincial Punjab din India) și hindi (limba oficială a Indiei). Limba rromani are importante influențe persane și armene ceea ce dovedește trecerea rromilor prin aceste țări. Se pare ca din Armenia (probabil datorită invaziei turcilor), rromii s-au
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
singur plan narativ, cu o acțiune convențională. În studiul Estetica basmului, G. Călinescu definește această creație - populară sau cultă - ca un „gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, obser vare morală etc.“. Basmului i se atribuie origine indoeuropeană și surse mitice, legen dare. Tema generală a basmului - biruința binelui asupra forțelor malefice - determină natura conflictului (conflict moral exterior). Lumea basmului ființează întrun spațiu și o durată indeterminate. Cele două categorii ale existenței sunt modelate în matricea fabulosului, exprimând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Alexandru Ioan Cuza" Iași, 2012; Curs de sintaxa limbii române moderne, Iași, 1948 (litografiat); reeditat, Editura Junimea, Iași, 2004; Istoria limbii române, Editura Junimea, Iași, 1980, ed. a II-a, 2002; (în colab. cu Th. Simenschy) Gramatica comparată a limbilor indoeuropene, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981, Lingvistică generală și românească, Editura Facla, Timișoara, 1983; Studii de istoria limbii române literare, Editura Junimea, Iași, 1989. Don D. JACKSON (1920-1968), psihiatru american din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Cele
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
gramaticalizare a topicii și de gramaticalizare a unor cuvinte, care și-au pierdut trăsăturile semantice inițiale și au devenit instrumente gramaticale sau au primit și un astfel de statut pe lîngă cel inițial. În aceste condiții, flexiunea complicată de sorginte indoeuropeană a fost părăsită de multe ori fără inconveniente, fiind înlocuită de procedee mai simple, dar mai relevante. Această evoluție a făcut ca limbile corespunzătoare focarelor culturale europene din epoca modernă (adică limbile romanice vestice și limbile germanice) să se deosebească
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la română, Univers Enciclopedic, București, 1998 Sala, Marius, Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Simenschy, Th., Ivănescu, G., Gramatica comparată a limbi-lor indoeuropene, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981 Tagliavini, Carlo, Originile limbilor neolatine, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977 Tănase, Alexandru, Cultură și civilizație, Editura Politică, București, 1977 Thiesse, Anne-Marie, Crearea identităților naționale în Euro-pa. Secolele XVIII-XX, Polirom, Iași, 2000 Tomescu Baciu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndemnat pe Labiș să adune literatura orală din zonă. Sub supravegherea sa, școlarul bătea satele din jurul Fălticenilor, culegând creațiile locale. Extraordinar s-a dovedit a fi un basm descoperit de Labiș la Boroaia. Tema oedipiană a textului dovedește adâncile rădăcini indoeuropene ale folclorului balcanic. Cel mai însemnat rămâne faptul că Labiș a căpătat conștiința menirii sale de poet datorită, sau și datorită, lui Vasile Popa. Împreună cu Eugenia Scripcaru, profesoara de română de la liceul de fete, pentru Labiș și pentru alte talente
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
regională, în covârșitoare măsură aparținând limbii române, multe din fondul principal lexical. Fac excepție rusismele, plantate cu sârguință de Stati oriunde află un locșor, doar-doar l-o crede cineva că s-a ivit peste noapte o limbă nouă în familia indoeuropeană! Culmea: Stati n-are obrăznicia să declare până la capăt că "moldoveneasca" ar avea personalitate proprie, toate elementele gramaticale fiind "comune cu cele din limba română, nimeni nu se îndoiește de asta." Și atunci? Stati se îmbățoșează: Nimeni nu are dreptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
influența profesorului Gr. Silași și a mitologiștilor germani (J. Grimm, W. Schwartz, Max Müller). Un studiu amplu, Elementele literaturii populare (1900), expune explicația mitologică, cosmologică a folclorului. C. a crezut - urmând teoriile lui Max Müller - în existența unui fond mitic indoeuropean, comun familiei ariene și nealterat de influențe. Cum numai populațiile primitive sunt creatoare de mituri, invenția în folclor e foarte redusă: balada istorică ia naștere prin raportarea faptului istoric la mitul etern, universal, basmul este mit degradat prin acceptarea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
liceale la Bârlad (1939-1947). Începe studiile universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, secția clasică, dar le va termina la București, în 1951, fiind numit asistent la Catedra de filologie clasică. Face și studii de specializare în lingvistica indoeuropeană la Universitatea din Leningrad (1955-1959). Și-a susținut doctoratul în 1959, cu teza Raporturile vechii macedonene cu greaca veche. Urcă treptele ierarhiei până la gradul de profesor (1968). Activează ca șef al Catedrei de limbi orientale (1967) și al Catedrei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
istorică, H. va proceda la individualizarea filologiei și a lingvisticii ca științe, fiind din nou deschizător de drumuri și creator de școală. Când încearcă să restabilească în articulațiile ei adevărate configurația istorică a limbii, el situează limba română în context indoeuropean și în relații cu limbile popoarelor învecinate. De un studiu comparativ au parte toate compartimentele limbii, de la lexic la fonetică, morfologie și sintaxă. Filologul aduce contribuții în istoria limbii, îndeosebi în luminarea unei zone puțin cunoscute, privind elementele autohtone, dacice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Colecția SINTEZE 67 Magistrul Demetrio Marin a fost asistent la Universitatea din Iași, după stabilirea sa în Italia, profesor titular la Universitatea din Bari (19481976). Specializarea sa a fost filologia clasică și filologia comparată indoeuropeană. A fost decorat de Ministrul Instrucției Publice Aldo Moro cu Ordinul "Cavaler al meritului Republicii Italiene". A publicat în Romania și Italia volume de studii cu rezonanță europeană. (c) 2007, Editura Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iar astăzi este factorul său de prim plan" [1]. Afirmația conține un adevăr indiscutabil; trebuie, oricum, făcută o precizare: și în alte perioade din istoria umanității Asia a fost "factor de prim plan": ajunge să ne gîndim la "invazia" popoarelor "indoeuropene" (dacă am considera Orientul patria lor, așa cum se crede de cele mai multe ori), la răspîndirea civilizației feniciene, la invazia "barbarilor", la cea a arabilor, etc. Totuși importanța intrării Asiei în istorie pare să devină determinanta zilelor noastre, ca urmare a împrejurărilor
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mai apreciată și să fie urmată de popor; nu ca aceea a diferitelor "sisteme" filozofice din timpurile moderne. Pe de altă parte, apartenența poporului indian antic, nu numai a poporului grec și a celui roman antic, la aceeași familie lingvistică indoeuropeană releva o anume comunitate conceptuală: comunitatea lingvistică reflecta tocmai o astfel de comunitate a concepției despre viață. Cu această platformă comună, și soluțiile la diversele probleme care se puneau în antichitate în legătură cu limba indiană, greacă și latină trebuiau să fie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în primul rînd pe baza datelor lingvisticii sau ale gramaticii comparate, o concepție generală despre viață, comună gîndirii indiene și celei greco-romane vechi. Într-o asemenea concepție fundamentală, comună, nu se poate stabili ușor ceea ce s-a datorat moștenirii comune indoeuropene, de unde provin grecii, romanii, indienii etc., și ceea ce s-a datorat, în schimb, unei lente influențe reciproce ce a avut loc după ce popoarele respective s-au stabilit în cadrul lor istoric. Oricum ar fi, nu credem că trebuie exclusă o anumită
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
puteau să dureze prea mult. S-a început prin a se recunoaște că sanscrita nu era limba-mamă a limbilor lumii, mai mult, că nu era nici cea mai veche atestată din acest grup de limbi, mai precis, din familia limbilor indoeuropene, în măsura în care o limbă europeană, descoperită după sanscrită, adică hitita, fusese evidențiată de glotologi ca datînd dintr-o perioadă și mai îndepărtată (1800 î.Hr.) față de cele mai străvechi limbi vedice (1500 î.Hr.). În consecință, și "învățătura" indiană, exprimată în sanscrită, și-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
exacte, pe cei din urmă la constituirea psihologiei și metapsihologiei (cf. A. FRENKIAN, Etudes de philosophie présocratique. II. La philosophie comparée, p. 17, care reia termenul de la P. MOUSSON-OURSEL). După perioada așa-numită vedică, în care, întocmai ca celelalte popoare indoeuropene, indienii acordau valoare deosebită lumii materiale, încetul cu încetul, dar destul de timpuriu, își face loc o concepție de viață aproape cu totul opusă, oricum profund pesimistă, care pleacă de la negarea oricărei valori lumii externe, considerată un fel de "iluzie cosmică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Iași, A.A. Terek, 1943, p. 76), ceea ce ne-ar îndritui în bănuiala că în respectiva maximă se reflectă concepția aristocratică ce domina atît la greci, cît și la indienii din timpurile primitive, îndată după emigrarea lor din patria comună indoeuropeană. 6) Rudele Am văzut mai înainte că se recomandă "unirea", relații strînse între rude. Dar adevărata rudenie nu este constituită de ascendența sau descendența genealogică, de înrudirea prin sînge, ci îndeosebi de completa comuniune sufletească: Vecin ți-e la noroc
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a fost însă nu numai un om de carte, ci și un om de caracter care a purtat în suflet, ca pe o icoană, patria sa. În corespondența cu Th. Simenschi, magistrul său de limbă sanscrită și de filologie comparată indoeuropeană, sau cu Gheorghe Ivănescu, distins coleg al său și mare lingvist român, precum și prin scrisorile cu care m-au onorat pe mine, Demetrio Marin și-a dezvăluit interesul constant pentru mediul universitar ieșean în care s-a format și pentru
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1873, după apariția primului volum al Istoriei critice a românilor, Hasdeu este recompensat cu mai mule distincții, decernate pentru contribuțiile aduse la dezvoltarea științei istorice naționale, fiind apoi invitat să susțină, din 14 octombrie 1874, un curs de Filologie comparată indoeuropeană, care va fi, însă, și acesta suspendat în 1875, din ordinul lui Titu Maiorescu. Cursul va fi reluat în 1876 (când lui Hasdeu I se creează o catedră specială la Universitate), cu aprobarea noului ministru al Instrucțiunii Publice, Gheorghe Chițu
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
prin asceză. Termenul tapas, de la rădăcina țap, "a se încălzi", "a fierbe" este limpede atestat în Rig Veda (cf., de exemplu, Vin, 59, 6; X, 136, 2; 154, 2, 4; 167, 1; 109, 4 etc.). Este vorba de o tradiție indoeuropeană, căci, într-un context paralel, "căldura extremă" sau "furia" (menos, Juror, ferg, wuf) joacă un rol în ritualurile de tip eroic 24. Adăugăm că "încălzirea" prin diverse tehnici psiho-fiziologice, chiar printr-o alimentație extrem de condimentată, este atestată la vracii și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care a vorbit românul Eliade - care să readucă poezia, scriitura, la măsura lui Orfeu, la coborârea și revenirea din infern. Mi se pare că se poate susține că în activitatea lui Mincu, așa cum a făcut Borges pentru tradițiile occidentale și indoeuropene și García Márques pentru cele sudamericane, moștenirea trecutului și știința folclorică acționează ca să întărească o continuitate și ca să dea substanță identităților culturale; o substanță care să le salveze (și să ne salveze) de procesele de totalitarism, cuprinse în actuala extindere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]