1,208 matches
-
la care cei doi „actori” aspiră. că Al treilea element al acțiunii psihologice este reprezentat de desfășurarea propriu-zisă a acesteia. Ea are aspectul unui „scenariu”, desfășurându-se după regulile „jocului dramatic”, În conformitate cu schema de mai jos: Persoana de referință. Persoana inductoare. Persoana indusă. „Scenariul psihologic” reprezintă o formă de „descărcare a conținutului pulsional” al „agresorului-inductor” asupra „victimei-induse”, conflictul dramatic având ca „obiect” „persoana de referință”. Între „inductor” și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-se după regulile „jocului dramatic”, În conformitate cu schema de mai jos: Persoana de referință. Persoana inductoare. Persoana indusă. „Scenariul psihologic” reprezintă o formă de „descărcare a conținutului pulsional” al „agresorului-inductor” asupra „victimei-induse”, conflictul dramatic având ca „obiect” „persoana de referință”. Între „inductor” și „indus” se construiește o „atmosferă de tensiune emoțională” care face ca cei doi să se Înfățișeze și să se manifeste Într-o formă nudă, primară, fiind dominați de o confruntare reciprocă a pulsiunilor lor primare. În cadrul acestui „scenariu psihologic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoana țintă a inducerii sugestive să adopte iluziile și să le substituie realității și adevărului. Ea va „crede” și se va lăsa „manipulată” de interlocutorul său, de funcția fabulatoare a acestuia, devenind un individ docil, supus, „robotizat”, la dispoziția persoanei inductoare. Cuvântul este și trebuie să rămână „instrumentul adevărului”, al ideilor clare și al sentimentelor pozitive. El trebuie să construiască, să sprijine, să consoleze, să ușureze, să ajute, să-l susțină pe cel aflat În impas. Omul activ și omul inactiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a statuturilor și rolurilor partenerilor cuplului respectiv. Orice conflict este un scenariu psihologic În care sunt angajați trei factori. În cazul conflictelor de Întâlnire, rolurile sunt distribuite În raport cu interesele disputate. În sensul acesta, avem de-a face cu o persoană inductoare, agresivă, victimizantă, și o persoană indusă, agresată, victima primeia, precum și cu o persoană/obiect de referință, pe care și-l dispută cei doi, așa cum se poate vedea În schema de mai jos: Persoană inductoare Element de referință Persoana indusă În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de-a face cu o persoană inductoare, agresivă, victimizantă, și o persoană indusă, agresată, victima primeia, precum și cu o persoană/obiect de referință, pe care și-l dispută cei doi, așa cum se poate vedea În schema de mai jos: Persoană inductoare Element de referință Persoana indusă În cazul conflictelor de intimitate, a conflictelor maritale de exemplu, remarcăm o conduită specifică, ce conferă anumite roluri În scenariul conflictului, atât pentru femeie, cât și pentru bărbat. De altfel, și mecanismul acestor conflicte este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
victima acestuia este un aspect foarte important În explicarea și Înțelegerea conflictului dintre cele două persoane, care are ca efect prejudiciul. În relația agresor/victimă, fiecare dintre cele două persoane are un rol bine definit. Agresorul este o persoană dominantă, inductoare și victimizantă, prin acțiunile pe care le exercită asupra victimei. Victima este o persoană dominată, indusă și victimizată de acțiunile pe care le exercită asupra ei persoana agresorului. Practic, ea opune o foarte slabă rezistență sau nu opune nici una. Aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de heteroagresivitate. Orice act de agresivitate este un „scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane, fiecare având un anumit statut și rol în cadrul acestuia, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 151 Persoana inductoare (agresiv) Stimulare combativă Persoana de referință Inhibiție culpabilizare Persoane indusă (victima) act inductiv Din schema de mai sus se poate desprinde ideea potrivit căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mai sus se poate desprinde ideea potrivit căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile interpersonale din cadrul scenariului se desfășoară în raport cu rolurile acestor persoane. În sensul acesta, distingem: a) persoana inductoare, cu caracter dominant, care are rol de agresor și victimizant asupra persoanei induse; b) persoana indusă, cu caracter dominant, submisiv, care este victima agresorului; c) persoana de referință, care constituie „sursa motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
distingem: a) persoana inductoare, cu caracter dominant, care are rol de agresor și victimizant asupra persoanei induse; b) persoana indusă, cu caracter dominant, submisiv, care este victima agresorului; c) persoana de referință, care constituie „sursa motivațională” a conflictului dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dintre persoana inductoare și persoana indusă. Acțiunea în cadrul acestui „scenariu” se desfășoară în raport cu genul de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o acțiune de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de relații interpersonale care se stabilesc între cei trei membri ai scenariului respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o acțiune de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o formă pură de agresivitate. În orice act de agresivitate se distinge o anumită dominanță
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspirații într-o realitate imaginară, personală; b) realitatea socială obiectivă exercită asupra persoanei inadaptate (persoană indusă sau victimizantă) o presiune permanentă, cu acțiune de frustrare-reprimare, eliminând-o în final din cadrele sale; prin aceasta, realitatea obiectivă dobândește rolul de factor inductor sau victimizant; c) realitatea imaginară, utopică, construită de persoana inadaptată, are caracterul unui factor de referință, îndeplinind acest rol atât față de persoana inadaptată, cât și față de realitatea obiectivă; realitatea socială obiectivă prezintă o atitudine de opoziție față de realitatea imaginară; raporturile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ADA - anxietate, depresie, agresivitate - componentele acestui concept se află cu viața și cu moartea Într-un raport primordial de semnificații existențiale, ființa umană fiind determinată și dependentă de personalitatea și propriile sale resurse În luptă cu anxietatea și depresia ca inductoare ale agresivității, În speranța unui viitor mai bun. Astfel, agresivitatea este modalitatea prin care se evită punerea În lumină a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea, aceasta din urmă având
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
încearcă să o anuleze printr-o altă frustrare. Vom explica aceasta în continuare. O persoană este frustrată de o altă persoană dominantă care exercită asupra acesteia o presiune și-i impune interdicții. Persoana dominantă și frustrantă are rol de persoană inductoare. Aceasta persoană are semnificația simbolică de „autoritate” asupra celeilalte, prin acțiune ei represivă. În cazul reacției, sensul procesului inductor este dinspre persoana dominantă către persoana dominată, sau de la victimizant la victimă. În cazul contra-reacției sensul procesului este invers, de la persoana
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
altă persoană dominantă care exercită asupra acesteia o presiune și-i impune interdicții. Persoana dominantă și frustrantă are rol de persoană inductoare. Aceasta persoană are semnificația simbolică de „autoritate” asupra celeilalte, prin acțiune ei represivă. În cazul reacției, sensul procesului inductor este dinspre persoana dominantă către persoana dominată, sau de la victimizant la victimă. În cazul contra-reacției sensul procesului este invers, de la persoana victimizată către persoana victimizantă, ca un act de revoltă de la indus la inductor. Dacă în prima situație, inductorul frustrează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
represivă. În cazul reacției, sensul procesului inductor este dinspre persoana dominantă către persoana dominată, sau de la victimizant la victimă. În cazul contra-reacției sensul procesului este invers, de la persoana victimizată către persoana victimizantă, ca un act de revoltă de la indus la inductor. Dacă în prima situație, inductorul frustrează victima, în cea de-a doua situație, victima va fi cea care va frustra inductorul ca o consecință a acțiunii anterioare a acestuia. Prin aceasta contra-reacția vine ca să reechilibreze acțiunea reacției. Din punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
procesului inductor este dinspre persoana dominantă către persoana dominată, sau de la victimizant la victimă. În cazul contra-reacției sensul procesului este invers, de la persoana victimizată către persoana victimizantă, ca un act de revoltă de la indus la inductor. Dacă în prima situație, inductorul frustrează victima, în cea de-a doua situație, victima va fi cea care va frustra inductorul ca o consecință a acțiunii anterioare a acestuia. Prin aceasta contra-reacția vine ca să reechilibreze acțiunea reacției. Din punct de vedere psihopatologic mecanismele reacției, conform
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
contra-reacției sensul procesului este invers, de la persoana victimizată către persoana victimizantă, ca un act de revoltă de la indus la inductor. Dacă în prima situație, inductorul frustrează victima, în cea de-a doua situație, victima va fi cea care va frustra inductorul ca o consecință a acțiunii anterioare a acestuia. Prin aceasta contra-reacția vine ca să reechilibreze acțiunea reacției. Din punct de vedere psihopatologic mecanismele reacției, conform teoriei lui K. Jaspers, mai sus prezentate, sunt net inteligibile în raport cu cauza care le-a produs
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
are la bază un mecanism de inducție sugestivă, fiind în final vorba de o activitate sau de o producție delirantă comună ambelor persoane. Pentru apariția acestui tip de delir sunt necesare următoarele condiții psihopatologice: o predispoziție la afecțiunea respectivă, rolul inductor al unui individ în cadrul acestui „cuplu”, o stare marcată de sugestibilitate care apare în condițiile conviețuirii îndelungate și apropiate cu bolnavul delirant, persoana indusă are un Eu slab, ușor de dominat în raport cu Eul tare și dominant al bolnavului, fiind, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-un mecanism de transfer simpatetic, fie că suferă o „inducție” a suferinței în urma întâlnirii cu medicul (consultația medicală, investigațiile de laborator, tratamentele urmate etc.). În ambele situații, sugestia joacă un rol esențial în geneza acestor categorii de tulburări. Rolul inductor, revine fie persoanei medicului, fie unei alte persoane care „influențează” prin prezența sau relatarea suferințelor sale persoana bolnavului, în cazul acesta, bolnavul va avea rolul de persoană indusă, iar rezultatul acestei „inducții” va fi maladia iatrogenă. Tipurile de iatrogenii O
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de deliruri colective. Începe să se vorbească despre relația dintre contagiunea mintală și psihozele colective (Marie și Bagenoff, Hoffbauer, Lehmann). Lasègue și Falret, care studiază fenomenul contagiunii psihice din cursul delirului colectiv, remarcă existența unor elemente active („contagionatorul” sau persoana inductoare) și elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens Régis vorbește despre nebunia simultană iar Marandon și Montyel disting următoarele forme: nebunia impusă, nebunia simultană și nebunia comunicată. Se insistă în mod deosebit asupra procesului de contagiune psihică în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hiperreticulocitoză sau leucopenie < 4000/mm3, sau limfopenie < 1500/mm3 sau trombocitopenie < 100.000/mm3; 10. tulburări imunologice - Ac anti-ADNdc sau Ac anti-Sm sau APL (antiprotrombinază, anticardiolipinici sau serologie luetică disociată); 11. ac antinucleari în titru anormal, în absența unui medicament inductor. Diagnosticul pozitiv necesită prezența a minimum 4 din aceste 11 criterii. în practică, dacă sunt prezente două criterii clinice sugestive, se va determina titrul AAN. Dacă acesta este < 1/40 și există o alternativă de diagnostic verosimilă, se poate exclude
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
subfebrilități, artralgii, mialgii, rash, fotosensibilitate, pleurezie, hepato-splenomegalie. Nefropatia și tulburările neurologice sunt extrem de rare. Din punct de vedere serologic, Ac anti-ADNdc se întâlnesc rar, iar nivelul complementului seric este normal, în schimb Ac antihistone sunt aproape constanți. întreruperea administrării medicamentului inductor este indicată numai dacă pacientul prezintă manifestări clinice. După sistarea acestuia, boala este reversibilă complet după câteva luni (până la 2 ani). Uneori, pentru controlul simptomatologiei, pot fi necesare cure scurte cu AINS, hidroxiclorochină sau corticoizi în doze mici. 6.1
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hărțuiască la cea mai mică avarie... Anxioliticul este recomandat doar pacientului fără a o include și pe parteneră și conduce, în practică, la un eșec pe termen lung. De asemenea, substanțele cum ar fi sildenafil, vardenafil și tardalafil, vasodilatatoare, sunt inductoare ale unei erecții perfecte... Dar, fără parteneră, acestea sunt adesea sortite eșecului. O utilizare episodică a acestor substanțe ar fi putut servi de trambulină pentru Hubert. S-ar fi vindecat singur, s-ar fi arătat a fi întotdeauna în formă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Analiza de tip „microistoric” a unor paliere foarte concrete (familie, bloc, cartier, proximitățile și sociabilitățile de tot felul) are aceeași demnitate de ordin istoriografic ca și alte tipuri de abordare. Până la construcțiile „deductoare”, abstracte este bine să trecem prin translările „inductoare”, concrete, purtate de protagoniști. Cu o condiție totuși: să nu preluăm aceleași instrumente valorizatoare specifice mediului investigat - ceea ce talentatul istoric demonstrează că se poate. Modul de a gândi și a acționa este și rodul unui context, ne atenționează Adrian Neculau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]