844 matches
-
darurile de uzanță, blamându-l pentru aceasta. În Anglia, regina Elisabeta, care era foarte mândră, făcea la rându-i daruri foarte scumpe, în timp ce un vechi autor spunea despre Papă "că nu era niciodată zgârcit cu binecuvântările, cu medaliile și cu indulgențele, care sunt fructele pământului". În acea epocă, nimeni nu putea să conceapă că aceste daruri ar fi putut -oricare ar fi fost natura sau numărul lor să arunce vreo bănuială asupra interesului și al fidelității față de țară a miniștrilor. Astăzi
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
să mi-o iau singur în gură. Izbucnește în râs. — Nu te cred. — De fapt, poate aș mai reuși și acum, doar că n-am mai încercat de ceva ani. N-am mai avut nevoie. Da, da, da... face cu indulgență. — ți-aș arăta, dar e periculos, căci te-aș seduce ire mediabil, îndeplinindu-mi astfel misiunea. — Ce misiune? O privesc calm și îmi torn încă un pahar. — Ce misiune? repetă. — Jan te bănuiește că-i ești infidelă și m-a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
binele /de băieții simpatici/ dispuși oricând la o turnătorie voioasă / de preotul cu magnetofonul sub sutană / de plapuma sub care nu poți intra fără să dai bună seara / de dictatorii încurcați în strunele harfei / de cei supărați pe propriile popoare..." (Indulgență de iarnă). Se amână revolta din cauza ploii" - suna un alt vers dintr-un poem dinescian trecut aproape în folclorul epocii. La un moment dat, cum știm, revolta nu s-a mai amânat, iar Mircea Dinescu n-a așteptat-o cu
Mai scrie poezii, Mircea Dinescu! by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/8838_a_10163]
-
lui, să stea în Rai. Dovadă de cum se întorc lucrurile... Un romantism neserios, făcînd pasul spre propria-i deriziune, pune Negruzzi în aceste cîteva scrisori despre o Românie hîtră, reconfortantă, cu vechile ei metehne, pe care le citești cu firească indulgență. Antiteză? Alb și negru? De acord, numai să știi să spui care-i care...
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
și titlul eseului: Toleranța și intolerabilul. Criza unui concept. Devenită loc comun, cu "o validitate oarbă, fără contur", toleranța beneficiază de un fals prestigiu, care ocultează "problematica riscantă și complicată a intoleranței", o dată cu oricând posibila, dar neîngăduita sa confuzie cu indulgența, complicitatea, resemnarea. Aici apare și acel frumos și insolit concept de "grație socială": " Diferența care ne desparte e secundară față de umanitatea care ne unește. Nu mă obligați să iau mereu notă de împrejurarea că sunt altfel! Așadar: A. Asumați diferența
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
murit la o vârstă la care alții abia încep să trăiască, și verdictele criticii s-ar înmuia puțin, din sentimente omenești. Printre cei mai înzestrați scriitori ai generației sale, Sorin Stoica nu are nevoie nici antum, nici postum de vreo indulgență valorică sau dispensă de talent. Problema comentatorilor este alta. Scrisul prozatorului precoce, venit din Bănești să cucerească Bucureștiul literar și artistic, nu poate fi ușor încadrat într-o categorie stilistică și un gen literar. De la debutul editorial și până la ultimele
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
cel dintîi ("Locul problemei morții în Sein und Zeit"), de altminteri și cel mai consistent. În paginile lui, Cristian Ciocan face ceea ce puțini exegeți pot face: se ridică la nivelul lui Heidegger grație unei cercetări de o acuitate lipsită de indulgență. Ca să ajungi la o asemenea performață ți se cere un lucru pe cît de simplu pe atît de greu de realizat: să nu mai fi un partizan admirîndu-l în secret pe Heidegger, adică un adept care, sub pretext că îi
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
n-ați beneficiat niciodată de o grilă de lectură diferită de cea aplicată scriitorilor români născuți în țară, așa cum se mai întâmplă pe ici, pe acolo, când rolul de păstrător al limbii române este considerat precumpănitor și justifică o oarecare indulgență față de performanțele poetice. Ștefan Augustin Doinaș spunea despre dumneavoastră: "un poet de prim rang și un mare patriot: el întreține expresivitatea limbii române dincolo de hotarele țării, servind-o cu cele mai moderne mijloace ale lirismului european de astăzi." Cât de
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
cititorului cu ochiul. Fapt mai rar în epocă, Negruzzi se simte în largul lui cînd exersează din plin autoironia, întot-deauna de bună calitate, precum în O alergare de cai, unde își surprinde postura de îndrăgostit naiv fără nici un fel de indulgență: "...eu făcîndu-mi loc pintre dame cam călărește (cavalierement), călcînd pe bătăturile moșnegilor carii mă da la toți dracii, cotind uniforme în dreapta și în stînga cu zicerea pardon, am alergat la celălalt capăt a galeriei, unde zărisem o capelă roză împănășată
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
cărui ritualuri nu-și mai pot exercita puterea asupra nimănui. Spovedania se golește de prestigiul tainei, iar confesionalul aduce treptat cu un ghișeu de descărcare a conștiinței în fața unui funcționar ce nu poate înțelege dramele ce-i ajung la urechi. Indulgențele se dau de complezență, iar penitențele sunt asumate cu seninătatea celui care știe că nu va muri sfîșîiat de pe urma ei. Tradiția se usucă și ighemoniconul se golește într-o incintă bisericească a cărei pustietate nu e decît reflexul unei transformări
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
a girat prezența mediocrităților în Guvern. Au trecut cu vederea derapajele verbale sau exercițiile populiste de tuns oi. Au tolerat nefericita candidatură a Elenei Băsescu. Au înghițit în sec, puși fiind în fața unor poziții bizare adoptate de șeful statului. Vezi indulgența arătată față de mari cercetați penal ca Puiu Popoviciu, suspectat de favoruri acordate fiicei sale mari. Altfel spus, și-au pierdut câte puțin din credibilitate prin tăceri complice în momente esențiale. Dar de ce ei, intelectualii, erau datori să ia poziție publică
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
acest lucru s-a făcut uneori În detrimentul respectării rigorilor limbii literare. Totodată, În scopul sublinierii stărilor de spirit ale subiecților (ezitări, pauze de gândire, sincope discursive cu Încărcătură emoțională etc.ă s-au utilizat foarte frecvent punctele de suspensie - solicităm indulgența cititorului și pentru acest ultim aspect. 3.1. Situația familială O trăsătură inedită observată la toate persoanele intervievate este faptul că inițial au Încercat să expună o imagine favorabilă, cosmetizată asupra propriei familii și copilării Însă, odată cu avansarea În povestirea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
situație... Nu eram iertătoare cu mine și mustrările pe care mi le făceam În gând erau aspre, șfichiuitoare ca un bici. Ce dracu să fac! De când mă știu am detestat slăbiciunile manifestate. Și ce ironie! Tocmai eu... Nu am nicio indulgență și nicio apreciere față de materialul din care sunt făcută! Cum ai găsit, Doamne, numai pământ nenorocit, Îmbibat cu apă și alte elemente nocive, supuse putreziciunii? S-ar fi putut căuta( cu puțină bunăvoință), ceva mai bun!. Karma! Karma! Ducă-se
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mult prea tolerant, o să înghețe iadul în ziua când îi voi ierta. Silit doar de conștiință, dezavuez modul de a trăi în minciună și ipocrizie, și nu mă regăsesc în el, chiar dacă fac parte din normalul existenței cotidiene. Referitor la indulgența de care am amintit, și nu mă joc cu cuvintele, mă întreb intrigat: Cât să mai tolerăm nedreptățile? Din toleranță în toleranță va ajunge țara bordel! Doamne ferește de priapism la unii „măgari” nelegiuiți care își poartă falusul într-o spectaculoasă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
a devenit o expresie nepoliticoasă, iar patriotismul a căpătat izul unei vorbe în vînt. O țară în care, dacă o elevă musulmancă purtînd văl spune că "N-am să-l las pe Dumnezeu la poarta școlii", toți închid ochii cu indulgență, dar dacă aceleași cuvinte sunt rostite de o elevă catolică, ele declanșează un scandal de pe urma căruia Biserica este pusă la zid. O țară în care toți sunt împotriva reacționarilor, deși nimeni nu mai știe prea bine cine sunt reacționarii. O
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
Vanghelie de la 5 venind să-și mai facă o pomană și cu Biserica. Pentru toți aceștia, și mulți alții ca ei, Catedrala va fi Viloiul cel Mare, în care nu stă nimeni. Sunt destui cei dispuși să plătească această mare Indulgență, cum se cumpărau cu veacuri în urmă pentru iertarea păcatelor. Numai că pentru toate păcatele puternicilor zilei n-ar fi de ajuns nici o catedrală cât Casa Poporului. Asta într-o țară nicidecum prosperă economic, nicidecum puternică politic, o țară mizeră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
o închiriase în Northolt sau când o așteptam în salonul de recepție de la birourile de imigrare ale aeroportului, mi se părea incredibil că puteam avea relații sexuale de orice fel cu doctorița aceea sensibilă, în halat alb, care asculta cu indulgență argumentele autodenunțătoare ale vreunul pakistanez tuberculos. În mod ciudat, actele noastre sexuale aveau loc numai în mașina mea. În dormitorul mare al casei sale luate cu chirie nu reușeam nici măcar să ajung la erecție, iar Helen, devenind polemică și distantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
dobândește o autoritate extraordinară, inimaginabilă în țările unde e lăsată să vegeteze ca o distracție nevinovată și fără riscuri. Firește, și represiunea trebuie să îngăduie momente de răgaz, să închidă un ochi din când în când, să alterneze abuzurile cu indulgența, cu o anume imprevizibilitate în judecățile sale; altfel, dacă nu mai există nimic de reprimat, tot sistemul ruginește și se uzează. S-o spunem cinstit: orice regim, chiar și cel mai autoritar, supraviețuiește într-o situație de echilibru instabil; de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
primit cu totul și cu totul nepăsătoare. Poate cu o nepăsare mai mare decît aceea cu care primise pe toți ceilalți morți care nu se făcuseră vinovați de un asemenea hybris. Fiind un norocos, Șerban Pangratty privea cu mai multă indulgență agitația, fierberea celor care simțeau că s-a schimbat ceva adînc în viața lor, dar încă nu pricepeau ce anume s-a schimbat și de aceea continuau să discute despre aceleași vechi subiecte. Din această cauză nu prea frecventa saloanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o ținea una și bună. Scoasă din sărite, îl prinse de mână și ieși cu el afară. Îl întrebă dacă a ascultat ultima casetă a lui Mihai Constantinescu. Băiatul se hotărî să nu râdă ci doar s-o privească cu indulgență. Nu-mi place Mihai Constantinescu. Are voce de femeie, e afectat și crăcănat. Luana începu să cânte, fără nici un avertisment: Cine știe despre tine unde, oare, rătăcești? De ce nu mai vii la mine? Spune-mi, unde ești? De-i vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe obiecte sexuale dezirabile. Își bate joc de sufletele și de trupurile lor. Le minte cu farmecul legăturilor primejdioase, al erosului clandestin. Și totul în vitrină de casă mare, casă de lume bună, cu mobilă stil (care stil?). Ioana are indulgență pentru scene de sex ca o adevărată patroană de bordel. Nu-s bordeluri de lux? Dar sînt saloane, cercuri, apartamente de împrumut pentru "servicii ecologice de calitate" (cum cerea un ziar să se numească prostituția). Face cu soțul ei un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
inventat de scriitorul român este atât de sofisticat și prezintă un atât de mare grad de siguranță, încât ar putea fi folosit în scopuri militare. Calculatoarele înseși s-ar bloca la analiza unor texte de genul: „La putrezirea substratului de indulgență și la siluirea mea de către ambianțe suprapuse participă și mișcarea, chemându-mă spre zone interzise. Sau când e mișcare, există și oboseală-n exces și pași aruncați peste tot ținând să se grupeze în același loc, provocând îmbulzeală, și astfel
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ei... Te știu de elev. Un submediocru, un tupeist care încearcă... Așa cum sînt, dar v-am ocrotit cu umbrela prin lapovița asta. Ce? Auzi, nerușinare. Cînd eram elev tata vă dădea cafea și țigări străine. Mie?! Da, dumneavoastră. Vă cumpăra indulgența. Profesorul este pe moment făcut KO. Pare că nu își va reveni din surpriză. Cele spuse erau adevărate și căuta o soluție. Pare că a găsit-o și cu un zîmbet larg anunță revenirea din uluială. Dacă erai așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
personaje un limbaj care corespunde caracterului lor. Nici autoritatea Didonei și nici a locastei nu trebuie împrumutate într-un tratat de politică; aici trebuie exemplul oamenilor mari și al celor virtuoși. Politicianul recomandă în special severitatea față de trupe; el opune indulgența lui Scipio severității lui Hannibal, preferîndu-l pe cartaginez romanului și conchide că rigoarea este mobilul ordinii și al disciplinei și, prin urmare, al triumfului unei armate. Machiavelli nu procedează cu bună-credință în această ocazie; căci îl alege pe Scipio, cel
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oamenii vor fi mai degrabă mișcați de devoțiunea unui principe, decît revoltați împotriva relelor tratamente care li se aplică și pe care le suportă din partea lui. Există persoane care-i împărtășesc opinia. În ce mă privește, cred că avem întotdeauna indulgență pentru greșelile acelora care speculează, atunci cînd ele nu antrenează corupția inimii; cred că poporul va iubi mai mult un suveran necredincios, dar cinstit, și care le aduce mulțumirea, decît un ortodox, scelerat și răufăcător. Nu gîndirea suveranilor, ci faptele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]