86,695 matches
-
profunzime, spulberând propaganda și dogmele. Societățile noastre se tem de lectură, se tem de cititor. În același timp, transformă cartea în obiect comercial. Astfel, marile întreprinderi multinaționale care, înainte, nu se ocupau de carte, încep acum să se intereseze de industria editorială, de industria cărții. Vor să-l distrugă pe micul editor, pe micul librar, pe adevăratul librar, creând acele imense supermagazine. Î.: Dar în același timp se poate spune că se democratizează lectura. R.: Nu. Nu. Nu. Nu știu de câte ori
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
și dogmele. Societățile noastre se tem de lectură, se tem de cititor. În același timp, transformă cartea în obiect comercial. Astfel, marile întreprinderi multinaționale care, înainte, nu se ocupau de carte, încep acum să se intereseze de industria editorială, de industria cărții. Vor să-l distrugă pe micul editor, pe micul librar, pe adevăratul librar, creând acele imense supermagazine. Î.: Dar în același timp se poate spune că se democratizează lectura. R.: Nu. Nu. Nu. Nu știu de câte ori trebuie s-o
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
științe. E o colecție de rezultate din multiple domenii (Matematică, Teoria informației, Electronică). De altfel multe enciclopedii contemporane o califică drept "ansamblu de teorii". Webster-ul o numește "studiu", iar prin cibernation, americanii înțeleg folosirea computerelor pentru controlul proceselor automate în industrie. Suprema încercare pentru apărare este însă justificarea adjectivului "reacționară" care apare în text. La fel de bine, adversarii ar putea susține că, dimpotrivă, definiția este reacționară întrucât se opune progresului. Numai că, nu tot ce merge înainte înseamnă progres. Proces și progres
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
e singurul mijloc prin care noaptea mai pot fi auzite și valurile mării, de la anumite ore încolo. * Cităm, fără comentarii, un titlu din ZIUA, cu subtitlurile sale: Triumviratul luminii, Gheorghe Olteanu, zis "Gigi Șpagă, șeful corpului de control al ministrului Industriilor și acționar la compania Luxten a controlat din umbră toate licitațiile cîștigate de această firmă. Silviu Lucian Boghiu, zis "Ali Baba", din scaunul său de director general al Electrica S.A., favorizează compania Luxten al cărei angajat a fost nu demult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
act de contestare socială și trebuia să aibă un rol negativ, așa cum o vede el. Definiția lui e mai puțin aplicabilă azi, cînd distincția înalt/ trivial nu mai este ce era pentru moderniști. Adorno consideră din start că există o industrie a conștiinței și că întotdeauna cultura este o anomie, încît arta și cultura se află într-o relație dialectică. Să presupunem că este adevărat că, într-o cultură de masă ca a noastră, cea mai bună poezie va fi întotdeauna
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
Cel care e broker, deja cu casă frumoasă și mașină trăsnet la scară, cu familie extinsă - trăind la un loc părinți, copii și-o nevastă luată prin căsătorie aranjată (că doar el e băiat cuminte, atașat tradiției!) - nu tranzacționează în industria alcoolului și a tutunului, c-așa-i zice religia lui. Adil, proprietarul unui ditamai supermarket, ne asigură că dacă ar trebui să iasă la luptă, el pentru America ar lupta, pentru că, potrivit religiei lui, el trebuie să lupte pentru țara
"Musulmani în America" by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15453_a_16778]
-
explicația acestor diferențe de mentalități? Nu știu. N-aș vrea să mă hazardez făcând afimații neacoperite sau să spun niște lucruri insuficient aprofundate. Poate e vorba de istoria noastră. Este vorba de război. Mai este vorba apoi de diferența dintre industrie și agricultură. Și de multe altele. În Sud, nu trebuie să ne grăbim. Nimeni nu te biciuie din urmă. Vezi câmpuri întinse, vezi culturi, vezi ape, drumuri, privești cerul înalt, curbat deasupra plantațiilor, privești oamenii și animalele, norii și simți
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
pot să fure de la pensionari pentru a da profesorilor, de la medici pentru a-i plăti pe sepepiști, de la bolnavi pentru cei încă în stare să urle de foame, de la copii pentru sereiști, de la femeile sterpe pentru mineri, de la burlaci pentru industrie, de la văduve pentru politicieni, însă rezultatul va fi același. Pot să modifice Constituția nu în fiecare an, ci în fiecare oră, și tot nu vor scăpa de blestemul generațiilor de care și-au bătut joc. Orbiți de lăcomie, narcotizați de
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
și extrem de competitivele/ tancuri NATO" (Intrarea în NATO). Manifest politic, dar și pur și simplu uman, efectuînd vivisecții dureroase, sub perdeaua unei retorici fals ludice, voit desentimentalizate, poezia lui Augustin Pop reabilitează conceptul "angajării", terfelit, în răstimpul puterii comuniste, de industria barzilor ce l-au adulat, indicînd că e posibilă o punte onorabilă peste acest hiatus către poezia onest-militantă din trecut. Scriitura uscată, echivoc surîzătoare, persiflatoare în cheia absurdului, în bună măsură atașată discursului suprarealist, dovedește, la rîndul ei, că nici o
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
o infimă parte din cheltuielile de producție. Și atunci? Din moment ce, din start, producătorul știe că nu are cum să-și recupereze banii investiți în acel produs, operația intră mai degrabă în zona "sponsorizării" sau a "mecenatului" decît în aceea a industriei cinematografice. Așadar, dacă oriunde în lume o comedie comercială de succes înseamnă, cel puțin, o afacere profitabilă, la noi Garcea... nu are nici măcar această scuză. Filmul nefiind făcut pentru bani, înseamnă că e făcut "de amorul artei", de cineva care
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
Festivalului. Atmosfera și publicitatea create au depășit cele mai optimiste așteptări. Ar fi necesară aici o precizare cu privire la importanța contextului pentru o astfel de acțiune culturală. Nu e puțin lucru să știi cum să construiești un eveniment - tot așa cum în industria de divertisment e necesar să cunoști analitic și pragmatic resorturile unui spectacol. Protocolul românesc în această privință recomandă, de cele mai multe ori, o atitudine obosită, astenică și o autocompătimire neglijentă a organizatorilor, penibilă, la urma urmelor, care culminează lamentabil în cadrul solemnității
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
marelui Feliks de la Moscova? N-aș prea crede. Până la momentul mineriadei din ianuarie 1999, dl. Vasile dădea impresia că trăiește într-o Arcadie cu un singur locuitor, adulat de gloata extaziată ce psalmodia imnuri de slavă noului salvator al economiei, industriei și agriculturii. Dacă în cazul d-lui Radu Vasile e vorba de-o supradimensionată și, prin urmare, comică încredere în sine (asta a știut, asta a făcut), cu dl. Constantinescu lucrurile stau ceva mai complicat. El, și nimeni altcineva, l-
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
e o axiomă. Aruncați o privire în CV-urile oamenilor forte ai regimului și vă veți convinge de această banalitate. Studiați biografiile marilor bogătași ai țării (dacă obțineți acces la dosarele aflate până de curând la Camerele de Comerț și Industrie!), și dacă tot n-ați înțeles despre ce e vorba, înseamnă că vorbim limbi diferite și așteptăm traducerea d-lui Pruteanu. Când lucrurile sunt, totuși, atât de limpezi, de ce ne prefacem că nu le pricepem? De pildă, ce mare scofală
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
ai Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, constituie nu doar o reacție a celor direct vizați, ci și răspunsul dat se societatea românească încercărilor de a-i așeza în față o oglindă. Adevărul, sistematic bagatelizat când a fost vorba de industrie, de economie, de proprietate, este astăzi refuzat și când e vorba de cauza-cauzelor: ne aflăm pe ultimul loc în Europa - adică la nivelul unei țări africane ceva mai norocoase -pentru că nu ne interesează cine și de ce și-a bătut
Arcadia cenușie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14641_a_15966]
-
e pomenită una dintre regulile de aur ale celui care cere de pomană în mod autentic: să accepte cu enormă recunoștință chiar cea mai mică și mai neînsemnată monedă. Inutil să spun că falșii noștri cerșetori calcă orice regulă, că industria cerșetoriei se dezvoltă rapid, că metodele variază în funcție de pulsul pieței, și că agresivitatea cererii crește de la o zi la alta. Tocmai de aceea am strîns, privind cu atenție scenele de gen timp de cîteva săptămîni, cîteva metode de apărare pentru
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
Tudorel Urian Industria cărții din România se află într-o situație paradoxală. Toată lumea căinează soarta cărților în disputa tot mai dură cu noile surse de divertisment și cu mass-media, dar apar peste noapte edituri, iar rafturile librăriilor se cocîrjează sub greutatea munților de
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
o uriașă tentativă de reducere a necunoscutului, de eliminare a oricărui mysterium tremendum". Așa cum procedează aci autorul Dicționarului de idei literare, enciclopediștii proslăveau civilizația ca pe un panaceu, visînd a întrona formula unui univers instrumentalizat exclusiv de factorii materiali: "Elogiul industriei care fertilizează totul și răspîndește pretutindeni abundență și viață este elocvent". În concepția lor lejer optimistă, "progresul (...) înlocuiește mîntuirea". Drept corolar, "îndrăzneala enciclopediștilor se manifestă îndeosebi față de religie". Lucrurile se înfățișează întocmai ca sub pana contemporanului nostru, Adrian Marino, acest
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
prima ediție, dar acordau puține șanse continuării, cele circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice ale unei asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmură într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei înseși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
muzeistică, avînd ca profil arta contemporană, această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Acum, ca și în edițiile trecute, au fost invitați patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
2002 enormitatea discriminatorie și rasistă cu pricina și debitează prostia că muncitorii au condus țara în comunism. Care muncitori, tovarășe Mizil? Aceia de mucava din MAN? Minerii risipiți și uciși după 1977? Aceia care au muncit (și muncesc) într-o industrie depășită tehnologic și inumană? Cît despre ignorarea "realizărilor", crede tovarășul Mizil că România, dacă nu era comunistă n-ar fi construit nimic, n-ar fi evoluat, n-ar fi ținut pasul cu lumea? N-are importanță ce crede tovarășul Mizil
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
mult stăpânirea mijloacelor noastre conceptuale, de expresie. De asemenea, în măsura în care diferitele noastre limbi naționale sunt amenințate de o limbă universală care se impune, care conduce nu numai comunicarea științifică, ci și - și mai ales - comunicarea mediatică, care e susținută de industrii culturale extaordinar de puternice din punct de vedere economic și financiar, așadar, dacă pierdem stăpânirea mijloacelor noastre de conceptualizare și de expresie, atunci pierdem și instrumentele devenirii noastre. Deci, în momentul în care Uniunea Europeană se lărgește și în care ea
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
pe cap, țipînd între afuriseli la plozii îndopați cu cartofi și pîine, bîrfesc pe băncile din fața porților. Pîlcuri și pîlcuri, ierarhii și ierarhii pe ulițele satelor ce se înșiră toropite pînă la Joița. Peisaj hibrid în jurul meu: un amestec de industrie părăsită - vagoane de tren ruginite, scheleți de fier abandonați - și agricultură neîncepută decît de vînt și de însămînțările făcute de el cînd se-nfoaie. Văd, ca prin minune, un lan, nu prea viguros, de floarea soarelui. Este ceva viu în
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
față de toate vicisitudinile: șomaj, discursuri demagogice, alegeri, furturi la nivel înalt, spaime de viitor etc., dar și articole plicticoase, scrise de intelectualii autiști în altă limbă decât româna pe care o știu ei. Dragi confrați întru condei, folclorul produs de industria patriotismului îi aruncă pe consumatorii săi placizi în brațele patriotului Vadim Tudor. E prea complicat să vă explic prin ce mecanism, dar vă jur că așa e. Nu e de șagă. Vă provoc să reacționați: să-mi arătați că greșesc
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
avertisment pentru cei care tratează cu un criminal dispreț viața pacienților. În mai puțin de un an, în minerit au avut loc două catastrofe la o singură mină, cea de la Vulcan. Și-au pierdut viața douăzeci și patru de oameni. Totuși ministrul Industriilor și Resurselor a găsit și găsește resurse pentru a rămîne la conducerea acestui minister. În acest din urmă caz e flagrant că măsurile care ar fi trebuit luate după precedenta catastrofă de la Vulcan, măsuri de mînă forte, nu puteau veni
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
total opt. ș...ț După-masă, grand-papa se ducea la Intim-Club, unde se întîlnea cu alții, care nici ei nu făceau nimic. Erau moșieri sau mari proprietari de imobile, care încasau doar chiriile și arenzile. Erau și unii care munceau, aveau industrii, făceau negoț, dar nu erau oameni de lume"". Umorul poveștilor lui Georgică este infinit. Exemplele sînt nenumărate. Viața este trăită intens, fără repaos, deși loisirul e nesfîrșit. Mereu este loc de o anecdotă, de o bîrfă, de o întîmplare în
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]