3,598 matches
-
al noțiunii Înseși de scriitură. Poezia nu retrăiește, nu "digeră" starea. Nici măcar nu o redă. Evident, conflictul cu standardul este rezolvat, Întrucât timpul, etalonul, forma doar construiesc starea, dar sunt abolite ca sensuri. Dincolo de rit sau de cutumă, valori aproape inerte sau de Încetățenită formă a incantației, poezia lui Dinescu speculează un alt interval În a-și defini prerogativele. Întâlnim la acest scriitor un soi de "mutație" În conformația scriptică, lăsând la o parte stilul. Metafora e disociere pură Între abstracțiunea
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
ca finalul acestei vieți nu Înseamnă că este și singura modalitate de a avea la un moment dat sentimentul că ceva se sfârșește -poate și numai pentru că altceva tocmai Începe. În fiecare moment În care soarta ne spulberă, ne lasă inerți Întrun timp ce nu mai are măsură, care ne acoperă precum pământul aruncat peste trupul mort experimentăm sentimentul morții. Fie că este vorba de pierderea celei mai dragi ființe sau a rostului tău și implicit al vieții, o moarte pune
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
formale. Extensiile lor temporale (ca durate efective) fiind considerate doar tehnic, sunt irelevante sub aspectul conținutului sonor. Prin urmare, fiecare termen pulsațional echivalează cu celălalt, oriunde s-ar afla în șir. Ei nu devin unul din altul și se înșiruie inert (static/identic), exclusiv oricărei logici de devenire sau determinare, numărul de ordine fiind pur convențional. Aparenta lor succesiune, întrucât pulsează (inerțiază) în același loc/moment temporal, nu reprezintă și o direcționare în succesivitate (ceea ce i-ar conferi și aspectare pe
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
au înhăitat și ne-au explicat că solia lor e asemenea trâmbițelor Ierihonului și că turma își urmează oarbă profeții când iese la păscut din deșertul roșu și așa mai departe până la capătul lumii... Creier spălat Creierul spălat, regulamentar și inert se obține cu săpunul cazon, Fluierăm cu trufie arcada spartă a marelui nostru pluton, Târâm și târâm gamela prin glod, foamea pândește-n deșert. Soldat! Ascultă comanda la mine, astăzi avem marmelăzi la desert. Ieri ai scris o carte poștală
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
îngerul prin interiorul văzului încît îi văd fața, atît de frumoasă încît frumusețea lui mă vindecă și mă aruncă în lume, învins ca tot omul obosit după o secundă de viață, - și atunci cad peste mine ca peste un trup inert, - era atît de frumoasă încît numai gîndul că o pot privi prin mine ca o adiere peste florile care mă vor obloji peste răni mă trezește și mă aruncă în lume gol ca tristețea mamei ce-și îngroapă fiul alături de
Dama de pică by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/12658_a_13983]
-
dintre noi... weekend-ul acesta iar mă ia cu el în deșert ceasul parcă ticăie în reluare cărțile se ascund după coperte dintr-odată ostile telefonul mobil se încarcă închis duminica nu vine nici un mail televizorul rulează imagini pe sub stratul inert de praf CD player-ul a reluat chris rea a câta oară și timpul mort își întinde trupul lui șerpuitor în weekend-ul acesta fără ton care îmi traversează tacticos mintea cu udul incandescent al unei râme metalice încinse la
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
mea de interes față de sociologie, marxism și celelalte se datorează constatării deseori făcute că aceste discipline ăți dau iluzia unei explicații globale a istoriei, în timp ce ele nu țin seama decăt de gloata umană. Nu mă îndoiesc că miile de oameni inerți și necreatori se comportă exclusiv economic, dar tot așa de bine se poate spune că ei se comportă biologic, sau fizic, ca obiecte supuse legii gravitației. Asupra omului real aflu lucruri esențiale urmărind reacția insului față de spirit, omul în fața morții
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
tuturor instauraseră cocina nimănui. O perdițe arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce se ușurează acolo unde trăiesc. Și între aceste imaculate lepre, grămezi covîrșitoare, gunoaie și-alte scîrbe - Moștenitorul șerpuia grav, onest ca și greața înlăcrimată ce-l sfîșia. Inert. Martirizat. Răpus de-atîta urîțenie. Pe muchea unei borduri, într-o intersecțe, chircită și putredă îl aștepta relicva diformă a unei alge. Acum; o noapte opărită ca un bordel nesfîrșit iar curvele îi ereau chiar nuanțele cu care năvălea iama - călduri
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
englez calm (care dă startul oricărui chef cu accentul BBC "helau! is er ă parti?"), Jana beată criță (care nu mai plecase cu Moh și umbla despletită, agățată de mâneca mea", Iesenin, you know, Ieseniin!", eu și ceva bulgaro-germano-portughezo-francezi, ceva inert ce n-am mai distins pe întuneric. Și oricum s-au risipit - care că vor să bea bere de cireșe prin baruri cu motociclete de paie afumate în tavan, care că li s-au furat portofelele prin disco-Salsa, care că
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
locul mormîntului ei, nici chiar eu nu mai sunt cel care atinge cu degetele pielea de praf a cearșafului din care ai plecat ca femeile casnice la piață, înghițite de precupețe ca alunele de gușa veverițelor, un trup lung și inert, răstignit în sine, cu o mie de cuie în inimă, cu o mie de cuie în palme, cu o mie de cuie în tălpi călătorind spre o singură dimineață din care te vei întoarce cu plasele pline, ca în poveștile
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
flacară a speranței și a lăsat-o să treacă prin lume ca o nălucă, trăind parcă un timp adormit. Nu de puține ori, ca cititor, îți vine să oprești lectura pentru a medita la vicisitudinile vieții care au făcut-o inertă la mediul înconjurător, la zbaterile într-o viață sufocantă care nu permite deschiderea vreunei ferestre prin care să pătrundă speranța. Fiul ei, David, ar putea fi raza ei de lumină, dar copilăria lui trăită în bătăi și umilințe, mai mult
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
și stăruitoare, al cărei rezultat psihologic este că nu știm prea bine dacă burghezia a fost ceva bun sau ceva rău în istoria noastră. Și pentru că nu știm cum să folosim acest cuvînt, preferăm să-l ocolim, împingîndu-l în zona inertă a cuvintelor abandonate. Iată motivul pentru care un om, deschizînd cartea lui Zeletin, va încerca o dublă surpriză. Cea dintîi este că, în materie de istorie românească, Burghezia română își păstrează o valabilitate intactă: începutul României moderne este cu neputință
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
și fructificat. În fapt, energia iscată de actul receptor este fie disponibilizată în acțiuni constructive, sporitoare, în cumpănirea și dezvoltarea unor activități productive, fie irosită în gesturi gratuite, în tihna aparentă a unei opacități destructurante ori în lenevia unui trai inert. Firește că există o sumă de factori sociali, educativi, culturali, că manipularea prin intermediul mass-media audio, video induce și imprimă opțiuni și renunțări, pasiuni și represiuni, rumori și umori, formări și deformări, acorduri și dezacorduri. Dar nu-i mai puțin adevărat
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
cazul ultim, după cum notează Bulgakov, se revelă cu "o supranaturală și hoffmanniană rapiditate" ceea ce s-ar putea numi "magia bolșevică", aptă a produce oricând o "minune". Intrarea în Castelul kafkian e astfel forțată. Dintr-odată viața începe să pulseze în inertul aparat, o porțiune de deșert înflorește, monstruoasa indiferență față de lege și morală se destramă. "în sanctuarul birocrației și arbitrarului, emblema magiei bolșevice este ștampilă, iar mesagerul fulgerător, telefonul, care l-a fascinat dintotdeauna pe prozator: un birou uriaș, de o
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
s-a cam dus încrederea mea oarbă în ceea ce credeam până nu demult a fi o valoare incoruptibilă, cea a prieteniei." E imposibil să nu ne amintim fiecare, cumva, gustul acestor evaporări tacite. Amărui și totodată candid, aprig și simultan inert. Pe care parcă îl drege un pic poemul, așa de confient, al lui Anton Jurebie, la doar câteva file distanță: "prietenii mei de la craiova/de la caracal/prietenii de la pitești/&bucurești. prieteni nevăzuți./ Ce inimi de piatră trebuie să aveți,/ borne
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai are. Eu, de exemplu, mi-am riscat haină la într-ajutorarea de la Pitești și pantalonii la cea de la Tekirghiol. Aoleu, de astă ești uns cu nămol! pricepe ea dezamăgită de nudul lui inert; dar Mitică precizează demn: Nu. M-am uns cu nămol ca să nu mai par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tensiune psihologică), Ťse dădu drumulť la aplauze. Nu toate acele valori căzură pe locuri câștigătoare; o piesă mediocră făcu succesul de scandal; alta, mai bună, avu un succes meritat; piesa cea mai interesantă, a americanului Morton Feldman, fu lovită de inerta ghioagă a indiferenței. Unde și ce este provincia? Nu este oare pretutindeni? Provincia este un sentiment: acela al neputinței de a recunoaște valori. Această neputință se manifestă fie prin infatuare, fie prin simțul inferiorității, fie prin acreală. Provincia este tocmai
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
disprețuiește femeia, hotărâtă acum să plece. Ce mai are. Eu, de exemplu, mi-am riscat haină la într-ajutorarea de la Pitești și pantalonii la cea de la Tekirghiol. Aoleu, de astă ești uns cu nămol! pricepe ea dezamăgită de nudul lui inert; dar Mitică precizează demn: Nu. M-am uns cu nămol ca să nu mai par bou. Să par porc. Poate mă cumpăra vreun partid și mă mbracă în steagul lui electoral. Să-mi țină de cald la iarnă. Cu tot bronzul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
odată ce ai reușit să dai o definiție unei valori, acea definiție te obligă să o respecți. Sau, cum spune Vianu, cine definește o valoare în același timp o recomandă. În acest caz, definiția încetează de a mai fi o descriere inertă, de care poți ține sau nu seama, și se transformă în schimb într-o constrîngere estetică de tip normativ. Definiția devine normă, criteriu de apreciere și regulă de comportament. Frumosul nu e ce-ți place ție, frumosul e ceea ce spune
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
aparentă identitara diferită ca parte a unui nou mod de legitimare că fenomene ale postmodernității). Postmodernitatea reprezintă în egală măsură ambele ipostaze și se legitimează în imaginea stării dispersate, răcite (doar aparentă și suprafață că simulacru) și, în același timp, inerte ("încremenite") ale fragmentelor moderniste suspendate în "imponderabilitatea" unei echitemporalități generalizate (că sinonim al meta-referențialității). Iar această imagine a unei treceri organice, neintențională și neostentativă, de la modernitate la postmodernitate în calitatea lor de ansambluri simptomatice exclude cu desăvârșire un șir de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a căzut în stare de inconștiență. Deși lui Ș.P. a început să-i curgă sânge pe nas și pe gură și nu mai dădea nici un semn de viață, O.G. a continuat să-l lovească. Apoi a târât corpul inert într-o cameră, după care a încuiat totul cu cheia și a plecat. Seara le-a relatat colegilor de apartament că nu știe unde este Ș.P. , că acesta și-a închis camera și a plecat fără să-i adreseze
Agenda2003-37-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281461_a_282790]
-
constatat că toată casa era răvășită, iar femeia dispăruse. A anunțat Poliția, crezând că este vorba despre un furt. Oamenii legii au sosit la fața locului și, căutând după urme și probe, sub un morman de haine au găsit corpul inert al lui M.M. , plin de lovituri. L.Ș. și D.C.G. au fost încă de la început trecuți pe lista suspecților, mai ales că primul fusese coleg de celulă în Penitenciarul Timișoara cu concubinul victimei. Audiați de procuror după ce au fost reținuți
Agenda2004-14-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282267_a_283596]
-
din Austria și Cehia. El va fi prezentat timișorenilor sâmbătă, 20 martie, de la ora 20, pe scena Casei de Cultură Studențești, coautori ai evenimentului fiind, alături de ®aluca jacono-muntean, Fundația ARTINTRANS și For Events. „Între actul de identitate - bucata de hârtie inertă și actul de identitate ca gest de atestare a cine suntem, spectacolul oferă publicului permanenta interogație și căutare a performerei. Ce rămâne omului când e privat de actul său de identitate? Ce gest afirmă că el există? „în virtutea ideii că
Agenda2004-12-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282196_a_283525]
-
continuării, cele circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice ale unei asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmora într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei însăși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma să-l aștepte, la
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
printr-un suprem gest, totală. Nu se știe cine da și cine primește: într-adevăr, nu se știe. Este privilegiul marilor spirite de a face imposibilă orice cuantificare a unui schimb. Ideile, departe de a împărtăși condiția unor simple monezi inert zornăitoare, sunt dimpotrivă vii, însuflețite, ele se transmit printr-o participare afectiva de la care nu poate lipsi cel care le trăiește. Ideea nu se întinde, asemeni oricărui lucru, de aici și până aici între doi conlocutori, ci îi leagă nevăzut
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]