256 matches
-
poetul avea în vedere mai vechile iluminări rimbaldiene, mai sigur încă îl găsim în atelierul lui Mallarmé, cel care, în căutarea absolutului, a ideii ultime hegeliene, râvnea la un cuvânt total, inexistent în dicționare, unicul în măsură să ducă spre inexprimabil. Nici o diferență între mallarméanul mot total (Divagation première) și stănescianul cuvânt-monadă unificând subiectiv, într-un legato irepetabil, elemente combinatorii profund deosebite față de punctul de plecare. "Să cauți un cuvânt ce nu există / și să asculți cum timpul devine dens. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poetului e un teatru de dezbateri febrile, teritoriu greu de controlat; desfăcutul, dez-acordatul, nelămuritul promovează textul, acesta găsindu-și suportul în chiar ilogismul și noninteligibilul existențial curent: duhul "căii ferate duce la nebunie..." Poezia aproximează răspunsuri acolo unde metafizica tace. "INEXPRIMABILUL: îl / lipim la loc, unu / doi, trei, și / ... o voce din public: să îl trimitem să cumpere chibrituri... (fluierături din strada / principală, în spatele / himerei / lui roșii". Viziuni multiobiectuale, nu ușor de urmărit, erotisme abătute din drum, trimiteri de gen labirintic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
soarele-n nouri" (Dialectica străzilor). Se înțelege, această Doamnă, o privitoare ascultând fără să întrerupă, e o abstracțiune, o "Persona" cum se numea în retorica tradițională un astfel de receptor convențional. Din nou, monologul despre alchimia cuvintelor vizează inexprimatul și inexprimabilul; "cuvinte dezlănțuite se sparg în țăndări"; "țipătul vorbelor" și "cenușa cuvintelor" marchează stări-limită; a recurge la cuvinte fără nerv e ca și cum te-ai lăsa pe "un pat de spital". Asemenea altora, ardentul George Vulturescu așteaptă încordat cuvinte neîncepute, cuvinte-miracol: Când
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
va alătura cu frecvență și Claude Debussy, cu ocazia celebrelor mardis -uri ale lui Stéphane Mallarmé, ce aveau drept scop stabilirea unui dialog spiritual, precum și difuzarea noii ideologii estetice printre diferitele medii artistice. Explorările debussyiste orientate în sfera misterului, a inexprimabilului plasează coordonatele estetice ale compozitorului francez într-o afinitate de idei cu teoria „corespondențelor” baudelairiene. Potrivit acesteia, simbioza artelor ar fi rezultatul firesc al legăturilor vitale ce se stabilesc între toate lucrurile existente, iar idealul comun al reprezentărilor artistice l-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
face cunoscută sursa viziunii sale conceptuale). Deopotrivă adept al idealului progresist susținut de Baudelaire, potrivit căruia contopirea artelor ar fi rezultatul inevitabil al relațiilor vitale dintre toate lucrurile existente, Debussy va tinde către un obiectiv artistic suprem, cel al reflectării „inexprimabilului”. Această atitudine îl va înscrie sub egida curentului cultural simbolist (în pofida reținerii sale de a-și exprima totala adeziune față de ideologia acestuia), în care arta se dorea a fi salvată de pericolul superficialității de analiză la care fusese supusă de-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acordurile eliptice de terță și dinamici reduse, aspecte care conduc la o estompare semnificativă a imaginilor sonore. În acest fel, asistăm la o concentrare a simțurilor, în care auditorul este îndemnat să descopere sensul spiritual al misterului nerostit, acel suprem „inexprimabil” explorat de poetica simboliștilor. Adoptând ideea de timp suspendat, inițiată de principiile filosofiei orientale, Debussy impune o cvasi-imobilitate a timpului muzical printr-un discurs expozitiv, non dezvoltător, care prin formulările sale repetitive se abate de la tradiționala dialectică tematică. Aprecierea pentru
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o listă de întrebări, care pe urmă sunt baza unei discuții interesante, chiar și a unui asalt de idei încins. Împreună cu elevii vorbim despre muzică, însemnătatea și valoare ei, ajungem la concluzia că „Muzica a fost creată pentru a exprima inexprimabilul” - Claude Debussy; „Muzica trebuie să stârnească foc în inimile oamenilor” - L. van Bethoven. VIII Un procedeu, o metodă interesantă de a evalua gradul de creație al elevilor este încercarea de a crea, de a compune singuri poezii, versuri, la diferite
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
transformă biografia în destin 251), și păcatul pe care îl ispășește: S-a întâmplat evenimentul (mai târziu, personajele eliadești vor spune "se întâmplă lucruri" - n.m.). Nu-l știe nimeni, și chiar dacă l-ar ști, nu l-ar putea înțelege. E inexprimabil, ai să înțelegi mai târziu ce vrea să spună cuvântul acesta. E cu adevărat o taină: nu mi-a fost revelată decât mie, și mi-a fost revelată printr-un act gratuit, un act de har"252. 4.5.4
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
opuși prin metodele sau scopul lor, s-au înverșunat să bareze drumul real al rațiunii și să redescopere căile directe ale adevărului. Presupun această gândire cunoscută și trăită. Oricare vor fi fost ambițiile lor, toți au plecat de la acel univers inexprimabil în care domnește contradicția, antinomia, spaima sau neputința. Și comune le sunt tocmai temele pe care le-am arătat mai sus. Pentru ei, de asemenea, trebuie s-o spunem, semnificative sunt mai cu seamă concluziile pe care le-au putut
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
se desfășoare sub semnul demenței. Sufletele sunt lăsate pradă diavolilor și dansului lor drăcesc. Nu mai puțin de patru nebuni: unul de meserie, altul din propria-i voință, ultimii doi din pricina chinurilor sufletești; patru trupuri cu mișcări dezordonate, patru chipuri inexprimabile, sub care se ascunde una și aceeași condiție. Însăși măsura trupului omenesc este neîndestulătoare. Masca și coturnii, fardul care reduce chipul la elementele sale esențiale, subliniindu-le, costumul care exagerează și simplifică alcătuiesc un univers ce sacrifică totul aparenței, neadresându
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
va umple de țari și va străluci de măreție omenească. Glonțul pornit din pistolul lui Kirilov va fi semnalul ultimei revoluții. Astfel, nu disperarea îl împinge la moarte, ci numai dragostea de aproapele. Înainte de a termina în mod sângeros o inexprimabilă aventură spirituală, Kirilov rostește un cuvânt la fel de vechi ca și suferința oamenilor: Totul e bine". La Dostoievski, tema sinuciderii este, așadar, o temă absurdă. Să notăm, înainte de a continua, că Kirilov reapare în alte personaje care, de asemenea, sunt punctul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
nu, prostule, nu vezi că-i o cadă?" Această poveste aparține genului baroc. Dar ea ne arată cum nu se poate mai bine cât de legat este efectul absurd de excesul de logică. Într-adevăr, lumea lui Kafka este un inexprimabil univers în care omul își oferă luxul chinuitor de a pescui într-o cadă, știind că nu va prinde nimic. Recunosc deci aici o operă absurdă în principiile ei. Cât privește Procesul, de exemplu, pot să spun că reușita e
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sau al Întreprinderii. Ea este cea care Întemeiază și subîntinde fiecare ba, plonjând dincolo de Mei (vizibil) și de An (interiorizat). Moku-no-chi este alcătuit din cele trei componente spirituale ale omului: Înțelepciunea, dragostea și voința. El este fundamentul cunoștinței vitale și inexprimabile. Gradația chi-ului pleacă de la date pentru a atinge providența, trecând prin informație, cunoaștere, Înțelegere, spirit (wit), Înțelepciune și sophia. Această scară coboară din cer spre pământ, de la zeu la om, de la natură la umanitate. Efortul cotidian articulează elementele Mei (clar
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
prostrație ce aparțin timpurilor străvechi, de dinaintea esprimării propoziționale, ca un pod spre vorbirea transmisă telepatic, vorbirea fără vorbire, fără cuvântul scris sau auzit. De aceea în infern sau paradis cuvintele nu au niciun sens. Ele lipsesc. Râsul și plânsul exprimă inexprimabilul și comunică stări ale minții ce sunt greu de exprimat prin cuvinte. Cine-ar putea gândi o umbră din falii pline de văpăi ce ard ofranda devenirii noastre? Ci lacrimi dintre stele, întunecimea surdă coboară în adâncuri efemere plutind în
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
preoților, celebrate la date și ore diferite de cultul obișnuit. Numit mister de greci, ritualul capabil de a transfigura în suflet sacru iahou, trebuia să îndeplinească mai mult decât cunoașterea inteligenței divine, adică execuția perfectă și superioară a unor acte inexprimabile ca punere în scenă sau context simbolistic, fără de care însă nu poate fi imaginată inteligența lucrării sacre. 4 Acestea reprezentau formulele funerare ale stelelor dinastiei a VI-a consecrate inițierii Alexandre Moret, Les Mystères égyptiens, Librairie Armand Colin, Paris, 1913
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
i se potrivește un citat din Paul Valéry ("Nu există nimic mai frumos decât ceea ce nu există"), modificat astfel: nu există nimic mai frumos decât ceea ce există nefiind. Pentru că, asemeni poeziei lui Valéry, cercetarea și poezia lui Liviu Pendefunda exprimă inexprimabilul, explorând prezența din absență, iar cel interesat de istorie și de paradigma ascunsă a sinelui mai profund trebuie să ia aminte". 516 Lewis Spence, Ocult sciences in Atlantis, p. 36. 517 Ennemoser, History of Magic, vol. I. 518 E.S. Charles
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
acestei clipe și o va reînvesti cu un sens aproape inițiatic. În roman, salonul verde devine camera Sambô, în care copilul Ștefan intră de mai multe ori ca într-un „loc paradiziac”, pentru a simți, de fieacare dată, o continuă, inexprimabilă fericire”. Camera Sambô este un simbol obsesiv crescut din aluviuni diverse, experiențe concrete, lecturi, ficțiuni onirice și devenit repede existențial al întregii activități de savant, de memorialist și de prozator. Mansarda era camera de lucru, iar camera Sambô reprezenta locul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
flapsuri, țurloi, caros, grisine Gazon = păr. Similar: mărar, lînă, perie Gheară = barbut Ginit = văzut, observat, sesizat. Similar: bobit, bunghit, gimbit, ochit, bagă geana, pleoapa Glajă = sticlă de vin. Similar: fiolă, capsulă, torpilă Glojd = mîncare. Similar: haleală, potol Gogoșari = chiloți. Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
solemnă și de emoție puternică, ce dau naștere, în cei care le trăiesc, unui sentiment originar al existenței ca făptură. Elementul complementar al acestei stări, nu prin inferență conceptuală, ci prin simțire imediată, este experiența afectivă a unei puteri suverane inexprimabile." (Baechler, 2006, p. 501). "Orice concepție teistă despre Dumnezeu, dar îndeosebi și precumpănitor cea creștină, are ca trăsătură esențială faptul că, în ea, divinitatea este sesizată cu o clară precizie și definită cu ajutorul unor atribute ca: spirit, rațiune, voință, voință
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
degetul drept Însăși luna. Un haiku nu descrie, ci arată, ajută să apuci senzația direct, e o unealtă, un instrument optic sau, mai bine zis, o fereastră, care se deschide pentru o clipă doar, luminată de un fulger, spre inima inexprimabilului.” Taine și tîlcuri Cu acest text aș vrea să Încep un fel de mediere Între valorile existențiale și estetice ale culturilor care pentru unii par impermeabile. Nu vreau nici să echivalez pripit valorile a două culturi evident diferite, nici să
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
H. Vandenberghe, op. cit., pp. 15, 63. footnote>. Toate aceste discursuri sunt scrise într un limbaj dulce și armonios, abundând de metafore, uneori cam lungi, cu multe divagații, dar întotdeauna fiind adaptat auditorilor și nevoilor lor prezente, și având un șarm inexprimabil<footnote G. Bardy, op. cit., p. 113. footnote>. Chiar dacă nu ne propunem să studiem elementele elocvenței sale, totuși nu este cu neputință să nu evidențiem măcar claritatea clasică a limbii și a stilului, care mai poate fi regăsită la Demostene, copia
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
73. 175 Pietro Bigongiari, "Leopardi e l'ermetismo", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 149-167, extras p. 4. 176 Pietro Bigongiari afirmă în "Leopardi e l'ermetismo", cît. că poezia recentă a descoperit faptul că reacția negativă a omului în fața inexprimabilului ține mai curând de natură decât de cultură. Natură este cea care îi dezvăluie acestuia propria condiție, ce trebuie înfrânta cu fiecare cuvânt. Această descoperire a fost făcută observând modul în care propriul timp interior se fragmentează în diferite etape
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Pierzi podul Nivelul de înțelegere unde erai te gâtuie Nu mai ai centru te miști cu un călcâi pe inimă dansezi împresurat de perne putrede și apa are puterea să te ia” (Du-te-vino liniștit). Dar călătorul-poet nu poate decât aproxima inexprimabilul, iar cititorul este chemat să se asocieze călătoriei (o tema frecventă în poezia lui S.), să lase frâu liber imaginației, jocului neîngrădit de vreo regulă. Visul, amintirea, alegoria creează o realitate fantasmagorică insolit criptată. Poemele din Simetria fierbinte (1994) induc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
întreba limbile germanice și anglosaxone, ne vor spune acestea, că rostirea cuvântului, word în engleză, wort în germană, este rudă cu verbul werden, a deveni, a se face, a se genera, cuvântul fiind o facere, o devenire, o zămislire. Da, inexprimabil și incognoscibil este un singur și același lucru. Are dreptate, apoi, Carlyle, când în a sa Sartor Resartus (cartea a II-a, cap. I, Geneza) îi spune lui Diogenes Teufelsdrockh următoarele: Apoi, într-adevăr, cum ar fi insistat puțin în
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
poetic își asumă ipostaza de actor, ci textul însuși se transformă într-un dialog cu lumea întreagă, devenind un poem fragmentat în care public și actant se regăsesc pe o mare scenă, cea a textului literar: "doamnelor și domnilor, acuma/ INEXPRIMABILUL: îl/ lipim la loc, un/ doi, trei, și!... o voce din public: să/ îl trimitem să cumpere/ chibrituri.../ fluierături/ din strada/ principală (...)", Inima de raze. De altminteri, Liviu Ioan Stoiciu e și unul dintre cei care teoretizează poezia ca dedublare
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]