744 matches
-
golului urît format din cloacele de orașe, cartierele muncitorești, proprietăți industriale, fabrici și mine vechi, care se Întindeau Între Edinburgh și Glasgow. Înăuntru, mirosul. Dezinfectantul. Nu există alt miros ca el. Asemănător cu un spital, dar mai stătut și mai infect. Tremuram cînd gardianul Josh Hartley mi-a deschis ușa celulei. Toate informațiile despre el fuseseră spicuite din fotografia aia deformată din Daily Record. Mă gîndisem că arată aidoma celui mai rău lucru pe care l-am văzut vreodată. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nu-mi pasă de altcineva. Ea crede că poate să facă tot ce vrea, ei bine, În nici un caz ce pula mea, și i-a otrăvit mintea copilului cu toate minciunile alea tîmpite pe care le spune despre mine, curva infectă, și totul a mers prost, tresă se-nvețe minte, tresă fie făcută să plătească pencă nare nici un rost n măsa. CÎnd o sunăm acasă la mama ei nu sîntem În stare să spunem decît că vrem să ne revedem copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
nu se răzgândească. Se vedea clar că habar nu avea ce vinde. Era fie un hoț, fie un inocent. Dar cum lucrul este Închis, nu avem decât să ne bucurăm În liniște de frumusețea tulburătoare a picturii. În târgul ăla infect, plin de gură-cască și de borfași, e greu să nu fii jefuit și, rareori poți da cu adevărat o,, lovitură,,,. Țiganii mișună ca gândacii negri de bucătărie, buzunăresc și Înjură, scuipă și spurcă... Dar am avut noroc. M-au ajutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
am scris viața cu sânge și noroi, am făcut din ea o Încăpere fără acoperiș, În care plouă, ninge sau bate vântul, mutând-o din loc ca pe o jucărie. Se aude cântecul unei mierle. De unde mierlă În ghetoul ăsta infect? Mierla e o pasăre gingașă, nu se potrivește cu mizeria din jur. Cântecul unei mierle anunță ceva bun, e un imn al bucuriei, și nu e cântec de cucuvea sau, și mai rău, un strigăt de revoltă. Îmi ard mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nenorocit. Omule! Și-ai apucat una din canistrele alea mari de ulei. Tot zbierai... — Vino-ncoace să te ung... mda, știu! Remușcările care îl cuprindeau în clipele acelea erau autentice și reprezentau singurul episod acut care se desprindea din amestecul infect al amintirilor despre noaptea precedentă. Pentru început, Carol nu numai că îi tolerase amicii, ci chiar îi primise cu brațele deschise. „Amicii“ făceau parte din grupul de bețivani de la Stourbridge, care acum fusese transplantat la Londra. Pe amicii aceștia, de dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pentru că soțul ei, doctorul, ocupa tot capătul mesei mari și curate, din lemn nevopsit, ce domina bucătăria familiei Margoulies. Naomi știa foarte bine că nu trebuie să-l deranjeze. Nu de puține ori se întâmpla ca Alan să se comporte infect dimineața. Dacă era provocat, trecea lesne la demonstrații uimitoare de critică abuzivă. Naomi nu se putea hotărî la ce să se uite. Dintr-un motiv oarecare, în dimineața aceea avea o stare de greață, iar vederea bebelușului jucându-se cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
un pat cât vaporul Titanic în care mă pierdeam în cel mai dulce răsfăț ce a existat vreodată, cu un șifonier uriaș plin de cearceafuri și pături sub care stătea pitită o bijuterie de săpun Fa pe care gustul cleios, infect, tot nu m-a dezvățat s-o mușc, cu un dulap în care se găsea marele Manitu, zeul indian, altfel o biată lumânare cu chip de om hâd, și cu un radio rusesc, imens, la care ascultam teatru radiofonic în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un ordin de restricție, dacă e nevoie. Manus sau Evie, nu știu pe cine să cred, știu doar că penele-mi sunt în flăcări. Capitolul 16 Sari înapoi la o ședință foto într-un cimitir de mașini plin de epave infecte unde eu și Evie trebuie să ne cățărăm pe carcasele alea îmbrăcate în costume de baie tanga Hermaun Mancing atât de înguste că pe dedesubt trebuie să poți o fâșie de hârtie cerată care să-ți acopere păsărica, și Evie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ăla, zicea. Manus înclina din cap doar cât să-mi dau eu seama de care tip era vorba. — Săptămâna trecută nu mi-a dat nici bună ziua, se îmbufna Manus în șoaptă. Nu eram destul de bun pentru el, iar gunoiul ăla infect cu păr blond murdar e mai bun? Manus se gârbovea peste pahar și zicea: — Bărbații-s așa bătuți în cap. Iar eu stăteam acolo și-mi ziceam, mare descoperire. Și-mi ziceam că-i în regulă. Orice relație ar trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
tihnă bucuria. Dar, a doua zi, sună telefonul. Mama, vino imediat! Eu nu mai stau aici nici o secundă! Sanda simți că i se taie picioarele. Dumnezeule, Luana, ce-ai pățit? Nu pățise nimic dar în cameră colcăiau gândacii, băile erau infecte, colegele de cameră stătuseră la taifas toată noaptea fără ca ea să poată închide un ochi și colac peste pupăză o făcuseră într-o limbă din care nu pricepuse o iotă. Sanda luă trenul și plecă la Iași. Debarcată în orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mirosul de mâncare care-o îmbolnăvea pe ea și prin extindere, ca de obicei, pe toată familia ei. Se coborî până la a-i lua oglinda de pe perete, cine știe în urma căror asociații create de mintea ei bolnavă. Ca să puncteze caracterul infect cu care o împovărase mama natură ori poate mama ce-i dăduse viață și apoi o abandonase, avea momente când renunța la calitatea de șefă și se reîntorcea la cea de prietenă. Se apropia, mieroasă, de Luana și-o întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Îngust și gol, tăiat printre casele Îngrămădite unele-ntr-altele, alcătuind ceva care nu arăta nici a cartier mărginaș, nici a mahala mizerabilă, ci era un loc intermediar, la prima vedere acceptabil și curat, dar care se dovedea a fi de fapt infect și amenințător. Nevoia a Început să-l chinuie când și-a dat seama că nu se afla nici un closet În casă și că era silit să iasă În drum și să caute canalul sau o grămadă de gunoaie, cum Îi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
toate gesturile de gazdă binevoitoare. "A, Pepsi!" Prefera Cola. "A, portocale!" Prefera mandarine. În tandem, și lui Brăduț îi puțea orice era românesc. Pîinea era acră (și era), cărțile erau tipărite pe hîrtie proastă (și erau), albumele de artă erau infecte (și erau). Nu mai vedea din România decît zăbrelele închisorilor (și erau), pentru că lui Patrick nu-i plăcea nimic din estul sălbatic și rău iluminat. Datorită lui Patrick, Brăduț scăpase de dorul de țară (cum și-l mărturisise în scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
și care obișnuia să bea de îndată o bere. Am renunțat repede să-l imit. El, era un erou. -Vrei să zici un alcoolic. -Eroul alcoolismului. Bea cu un soi de vitejie. Înghițea doze de necrezut de alcool de calitate infectă, și-apoi scria pagini magnifice. -Și dumneata vrei să scrii? -Nu. Eu vreau să fiu cu dumneata. -Vrei să vezi unde ne va duce alcoolismul? --Nu poți fi alcoolic bând numai șampanie. Mă contemplă cu scepticism. La ora unsprezece, destupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
fapt unul singur, se gîndește, s-au format cam în același timp, la scurtă vreme după ce s-a spart Mitingul. — Acum înțelegeți de ce am stat eu cuminte lipit de stîlpul ăla, preferînd să nu intru de bunăvoie în mocirla aia infectă? întreabă Dendé, amintindu-și de caietul său cu notițe. — O putem lua și în felul ăsta, se gîndește Gulie, de fapt n-a fost vorba de mai multe grupuri nici înainte și nici după formarea Baricadei. Diversiunea cu mai multe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ochii că nu se putea porni la luptă împotriva sistemului decît folosindu-te de aceleași arme pe care le folosea și acesta. Chiar dacă Universitatea era o cloacă jegoasă în care majoritatea posturilor didactice și de conducere erau ocupate de securiști infecți care se turnau unii pe alții, rămînea singura instituție care bizuindu-se pe curajul și entuziasmul unora dintre studenți putea să pună bazele unei mișcări de emancipare a orînduirii politice din țară. Era singurul loc în care glumele și bancurile
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nici la stînga, dar nici la dreapta și se încăpățîna să băltească și, mai ales, să duhnească îngrozitor. Nenorocitul spre care se abătuse acest inconvenient era Gheorghe Zamfir, vecinul, a cărui casă era situată la nici zece metri de balta infectă. Deoarece vîntul bătea dinspre vest spre est și cum Vasilică avea casa la vreo 70 m de drum, în gospodăria sa era un aer de localitate montană. Viața se scurgea totuși pașnic, Gheorghe ofta mai des și Vasilică chițcăia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
morile de vânt. Trăiește un simțământ de revoltă împotriva propriei vieți „greșite”, invocând introspectiv vechiul îndemn socratic: Cunoaște-te pe tine însuți! Autorul își exersează priceperea în tehnica monologului interior. Eroina este uimită că a pierdut o viață întreagă la infectul ghișeu. „Vreau afară!”, strigă vocea ei interioară. Se zbate în îndoieli și în contradicții, sperând că-i vor trece „gărgăunii”. Rareș Tiron are intuiția ironiei destinului. Într-o zi, întârziind la serviciu, Adriana constată că toate colegele sale sunt în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Karamazov: „Dacă Dumnezeu nu există, atunci totul este permis.” „Fiind viața mea, totul îmi este permis”, decide și Șerban. Deci, și dobândirea fericirii cu ajutorul drogurilor. În târgul său de provincie, circula „legenda” că drogurile se găseau undeva, într-o crâșmă infectă, vecină cu biserica în care nu-și putuse împlini fericirea prin închinare la icoane. Vecinătatea devine simbolică. Ia bani din rezervele păstrate de mamă într-un loc ascuns și intră în tavernă, în vreme ce afară bat clopotele. Constată, iarăși justificativ, că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de față. În zorii zilei următoare, Victor plecă către azil și, când ajunse în fața clădirii cu pricina, după ce studie reticent, dar cu luare-aminte, aspectul mizer al fațadei ei, se încumetă să și intre. Înăuntru, locul era cu adevărat scârbavnic și infect. Acum, în fața ochilor săi, vedea cum se desfășura moda hâdă și dezagreabilă din lăcașul celor privați de libertate, din cauza judecății lor întunecate. Astfel, din antreu, dădu direct într-o sală de mărimi considerabile, în care cineva îi spusese că acolo
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de ceea ce le făceau nemții în Germania și în țările pe care le cuceriseră. În scrisoarea de răspuns Iosif i-a dat dreptate și a adăugat că eliberatorii începuseră să-l dezamăgească. Se purtau tot mai - n-avea alt cuvînt! - infect în București, ca într-o capitală ocupată. "Dacă mă crezi, nu-mi vine să mai ies pe stradă. Rușii, în care credeam, se comportă execrabil, ca o armată de ocupație. Se pare că toți cei în care am avut încredere
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
întrece în Europa la consumul de antibiotice și, ceea ce este și mai rău, peste 20% dintre români iau aceste tratamente de capul lor, ceea ce îi aduce în situația de spitalizări prelungite sau chiar risc de deces. Din fericire, la capitolul infecții căpătate în spital stăm mai bine. Doar 2,8% dintre românii spitalizați se infectează la secțiile de terapie intensivă, spre deosebire de Portugalia, unde procentul este de 10,8.
Românii exagerează cu antibioticele by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78010_a_79335]
-
Antrenorul lui U. Cluj l-a atacat dur pe Ricardo Cadu pentru gestul său de a-i provoca pe suporterii celor de la U. Cluj. Niculescu a spus că Ricardo Cadu este un nimeni "un caracter infect". Niculescu spune că totul a fost premeditat pentru că Cadu știa de rivalitatea dintre cele două echipe. Niculescu a spus că Ricardo Cadu ar fi trebuit să facă astfel de gesturi în Portugalia. "Este un nesimțit, un caracter infect. Să facă
Niculescu: Acest Cadu era un nimeni în Portugalia! A făcut-o premeditat () [Corola-journal/Journalistic/76036_a_77361]
-
un caracter infect". Niculescu spune că totul a fost premeditat pentru că Cadu știa de rivalitatea dintre cele două echipe. Niculescu a spus că Ricardo Cadu ar fi trebuit să facă astfel de gesturi în Portugalia. "Este un nesimțit, un caracter infect. Să facă lucrurile astea la el în Portugalia, nu în România. Nu am văzut în toată cariera mea așa ceva", a declarat Claudiu Niculescu. Arbitrul Alexandru Tudor a decis întreruperea meciului după scandalul dintre jucători.
Niculescu: Acest Cadu era un nimeni în Portugalia! A făcut-o premeditat () [Corola-journal/Journalistic/76036_a_77361]
-
normele de funcționare ale poeziei în discuție, producătoare la acest mod al unui negativ abrupt, sub chipul unor masive conglomerate de imagini inospitaliere. Poetul mizează pe demonia unei anticreații, violentînd cu sistem valorile socotite pozitive, trecînd în zona abjectului, dejectului, infectului cu o înlesnire discursivă totuși, cu un gen de grație ce sugerează pe alocuri frăgezimea unor picturi suprarealiste. Ilogismul se echilibrează prin sine însuși: "Piramide de cranii în Eldorado latin / piramide în junglă / bătălii și inchiziții / galioane se întorc prin
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]