56 matches
-
poziția în propoziție; propoziții negative: clasificare, proprietăți sintactice și semantice, polarity items. ● Sintaxa frazei: propoziții completive introduse prin that: caracteristici sintactice și semantice, omisiunea lui that, concordanța timpurilor, folosirea subjonctivului în completiva introdusă prin that, distribuție și funcții sintactice; completiva infinitivală: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcțiile gerundivale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcții participiale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; propoziția relativă: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, utilizarea pronumelor
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
poziția în propoziție; propoziții negative: clasificare, proprietăți sintactice și semantice, polarity items. ● Sintaxa frazei: propoziții completive introduse prin that: caracteristici sintactice și semantice, omisiunea lui that, concordanța timpurilor, folosirea subjonctivului în completiva introdusă prin that, distribuție și funcții sintactice; completiva infinitivală: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcțiile gerundivale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcții participiale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; propoziția relativă: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, utilizarea pronumelor
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
1997 se consideră că un verb la un mod nepersonal poate fi predicat numai într-o propoziție principală, în unele gramatici se consideră că acest lucru este posibil și în secundare. Astfel, în gramaticile franceze se tratează așa-numitele „propoziții infinitivale”. Unele le consideră propoziții pe acelea în care infinitivul are propriul său subiect, diferit de cel al verbului regent ("J’entends le chien aboyer „Aud câinele lătrând”), altele includ aici și infinitivele fără subiect propriu: Après avoir obtenu son bac
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
aspecte: În propozițiile principale monomembre, ("Deșteptarea!", "Răbdare!", "Oprire!"), infinitivul lung este interpretabil ca predicativ, în special pe baza echivalenței cu imperativul Infinitivul scurt se găsește într-o situație similară ("A se agita!"). Altă posibilitate este aceea de a considera construcția infinitivală ca fiind eliptică de predicat: "(Îți comand, ordon" etc.") deșteptarea!", "(Se recomandă) a se păstra (la rece)!". În ceea ce privește propozițiile secundare, situația este ambiguă. Unii autori afirmă predicativitatea infinitivului: Într-o altă opinie, infinitivul, deși satisface, în cadrul structurii la baza căreia
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
inanimat ("Dis-moi ce qui ț’intéresse" „Spune-mi ce te interesează”) și cea referitoare la complementul direct inanimat: "Je ne comprends pas ce que tu veux" „Nu înțeleg ce vrei”. Propoziția imperativa devine în vorbirea indirectă o așa-numita „propoziție infinitivala” (vezi mai jos Exprimarea cu infinitivul a procesului subordonat). Un același verb poate subordonă două sau mai multe subordonate de același tip. Acestea sunt coordonate între ele prin juxtapunere sau prin conjuncție: "et" „și”, "mais" „dar”, "ou" „sau”. În privința conjuncțiilor
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
în română, care preferă propoziția subordonată. Conform gramaticilor franceze tradiționale, verbul la infinitiv nu poate fi predicat, cu o excepție, când are subiect diferit de cel al verbului sau regent, și în acest caz este predicatul unei așa-numite „propoziții infinitivale”, care este cel mai adesea o completiva directă. Aceasta se întâmplă în următoarele situații: În afara cazurilor precedente, în general, dacă un verb regent și un verb subordonat au același subiect, verbul subordonat este la infinitiv. Uneori acest lucru este obligatoriu
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]