119 matches
-
ghicire în pieptul artistului, un fel de tact instinctiv, acuma prin inteligență devine conștiință curată, atuncea ea mărește totodată entuziasmul său și-i stimulează toate puterile de a ajunge toate intențiunile poetului. La artiștii cari posed o mare putere creatoare influința dramaturgului se va mărgini în esențial numai la atâta de a-i deschide o bogăție de cugetări și de a da intuițiilor forma unei forțate necesități. Cu cât mai bogat [î]i izvorăște artistului această materie cu atât mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără probe preparatorii, chiar daca montarea ar fi aceeași. Însă când chiar opuri de-o compoziție măreață și de un cuprins adânc se dau ne-ntrege și lacunare în înțelesul reprezentării, atunci scena își slăbește nervul puterii sale și-și pierde influința asupra artiștilor și a publicului. Căci prin nimic nu se favoriză mai mult lipsa de principii și frivolitatea între artiști (ca prin) decât când ei văd că directorii scenei nu poartă respectul pentru scenă decât ca o mască, care la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are a face cu nimic alta decât cu forma numai a cugetărei. 2) Ca logică pură ea nu are principie empirice, prin urmare ea nu ia nimic (precum adesea ne-am persuadat) din psicologie, care prin urmare nu are nici o influință asupra canonului inteligenței. Ea-i o doctrină demonstrată și toate celea trebuie să fie-n ea apriori certe. Ceea ce eu numesc logică aplicată (împrotiva sensului ce în de comun se dă acestui cuvânt, care-ar cuprinde exerciții anumite la cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după care-i trebuiesc în raportul lor întreolaltă inteligenței, când le cugetă, și tratează astfel numai despre forma intelectuală cu care pot fi îmbrăcate reprezentațiile, să fi răsărit ele de orișiunde ar voi. Fac aicea o observare care va întinde influința ei asupra tuturor reflecțiilor următoare și care trebuie s-o păstrăm bine în vedere; ea sună: că nu putem numi transcendentale toate cunoștințele apriori, ci numai acelea vor fi numite astfel prin care cunoaștem cum că și modul în care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-a depărtat foarte mult de aceasta. Tabla categoriilor 1. Ale cantității Unitate Multitudine Totalitate 2. Ale calității Realitate Negațiune Limitațiune 3. Ale relațiunei a inerenței și subzistenței (substantia et accidens) ale cauzalității și dependenței (cauză și efect) ale comunității (influința reciprocă între cele active și pasive) 4. Ale modalității Putință - neputință Ființă - neființă Necesitate - cazualitate Aceasta este lista tuturor noțiunilor primordial-pure ale sintezei pe care inteligența le conține apriori în ea și în respectul cărora numai ea este inteligență pură
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
obscuritatea relativă, care pe un drum neîmblat încă e inevitabilă la început, dar care sper că în capul menționat se va chiarifica în deplină transparență. 1. Despre sinteza aprehensiunei în intuițiune Răsară reprezentațiile noastre de unde or voi, fie cauzate prin influința obiectelor esterioare sau prin cauze interne, nască-se apriori sau empiric ca fenomene; totuși, ca modificațiuni ale sufletului, ele aparțin simțului interior și ca atari toate cunoștințele noastre sânt în urma-urmelor supuse condiției formale ale simțului interior, adică timpului în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care împle timp sau spațiu) este un substrat primordial sau numai determinarea unui asemenea, dacă are vreun raport al esistenței sale și la altceva ca cauză sau efect și-n fine dacă stă izolat sau într-o atârnare de (reciprocitate) influință reciprocă cu altele în privirea existentei sale, a cumpăni posibilitatea existenței {EminescuOpXIV 428} {EminescuOpXIV 429} sale, realitatea sau necesitatea acesteia ori contrariile acestora, toate acestea aparțin cunoștinței raționale din noțiuni și se numesc filozofice. Dar a determina apriori o intuițiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ostenirilor ei viitoare și de a-și face asemenea pretenții; cenzura numai nu poate aduce la un capăt litigiul asupra îndreptățirilor rațiunei omenești. Fiindcă Hume e poate cel mai spiritual dintre sceptici și fără îndoială cel mai însemnat în privirea influinței pe care procedura sceptică poate s-o aibă asupra trezirei unei examinări temeinice a rațiunei, se plătește într-adevăr osteneala de a reproduce, întru cât se potrivește cu intenția mea, mersul concluziilor și rătăcirilor unui om atât de priceput (isteț
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are un scop mai întins decât cel personal, și adică: în perpetuarea transmisă a culturei. Cu deosebire se poate susținea aceasta despre cultura aceea care se referă la moralitatea și frumuseța unui om, la viața si purtarea cea cultă; aicea influința unei împrejurimi culte nu e numai esențială, ci neînlocuibilă. Simțul estetic în genere și probarea lui în viața proprie îndeosebi cere o îngrijire atât de durabilă și practică cum ea nu se prezintă (geboten) decât prin relațiunea și societatea celor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin cei culți se-ntîmplă-ntotdeuna într-o măsură numai foarte mică, și și aceea într-un mod pervers dacă nu intervine știința. Unde numai cei culți singuri vor să producă și să perpetueze cultura inteligenței, fie-n educațiunea copiilor or în influința literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) sânt aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească de la știință însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu pentru a putea căpăta făină. De-a mai vorbi apoi și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și despre protecțiunea pe care cultura publică o dă științei, cu și fără intențiune, în vremi când reprezentanții obscurantismul[ui] și contrarii științei au devenit a fi din întîmplare partida dominantă - de a vorbi de acestea aicea nu e loc. Influința binefăcătoare a culturei și (reagearea) reacțiunea ei folositoare asupra științei, atât prin faptul că trezește în cercuri din ce în ce mai întinse aplecarea pentru studii științifice și că prin asta mărește întinderea spiritelor științifice cât și, cu deosebire, prin aceea că produce în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spiritelor științifice cât și, cu deosebire, prin aceea că produce în adepții științei însăși, cari nu sânt (învățați) savanți decât numai într-un ram spețial, o privire generală asupra cunoștințelor și prin asta o privire mai adâncă a științei - această influință îndoită a culturei asupra științei vom putea-o scruta numai după ce vom fi reprezentat deosebirea între ele amândouă cu privire la ființa și conținutul lor. Înainte de a trece la aceasta, vom deduce îndată din determinarea scopului culturei din care cauză la popoarele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu oamenii, câtă chemie sintetică găsim într-o carte de bucătărie; chiar în scrierile pedagogiei noastre atât de înaintate, ca și în cele mai multe asupra eticei vom afla numai niște observațiuni risipite. Până și însemnătatea practică a unei asemenea științe și influința ei asupra pedagogiei n-ar trebui să se prețuiască prea jos; considerațiunea pentru frumusețe a vieții și purtărei e mai însemnată pentru starea morală a societății decum ar mărturisi-o moraliștii stricți. Viața socială câștiga printr-asta signitatea * sa mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterea căruia un om e capabil de a progresa, cum se zice, cu timpul. Puncte de vedere de-acestea conducătoare, asemenea idei regulative sânt pe orice teren a științei sau a vieții; ele formează sâmburele propriu al inteligenței, exersă o influință oarecum organică, formătoare, asupra masei de particularități, imprimă fiecărei cugetări singulare sigilul unei inteligențe specific ***, adică conștie, și-i dau acea putere vie și învietoare de-a influința asupra unei alte conștiințe. Astfel cultura preface sufletul într-un organism pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
științei sau a vieții; ele formează sâmburele propriu al inteligenței, exersă o influință oarecum organică, formătoare, asupra masei de particularități, imprimă fiecărei cugetări singulare sigilul unei inteligențe specific ***, adică conștie, și-i dau acea putere vie și învietoare de-a influința asupra unei alte conștiințe. Astfel cultura preface sufletul într-un organism pentru cari fiece experiență e un nutremînt, pe care el o recipează înăuntrul său, o prelucrează organic, cari nu contribuiește numai la păstrarea [sa], ci și spre desfășurarea sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca partizan mascat, ba chiar mituit, al politicei orientale vieneze. Cea mai nejustificată imputare ce se putea face. Din contra, Boerescu, care compusese memorandul tipărit în Paris asupra anteproiectului, întîia și cea mai însemnată scriere polemică în contra pretențiunilor austriace, consideră influința Austro-Ungariei ca răul cel mai mic dintre două rele. Ba părerea aceasta a sa concorda atât de mult cu vederile primului ministru, Brătianu, încît știrile aduse de ziarele din Viena, că înlăturarea ulterioară a lui Boerescu avea de cauză divergența
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rămânerea sa la putere și-n genere cată să blamăm ușurința cu care Viena 'l acuză pe Brătianu c-ar fi având dispoziții rusofile numai și numai pentru că n-a putut ocroti pe colegul său mai puțin popular, Boerescu, în contra influinței crescânde a Rusiei. Altceva însă nu s-a relevat pîn' acum după cât știu: chipul în care Rusia, în timp atât de scurt, a câștigat o atingere atât de intimă cu partidele politice din România încît acestea, cu toate protestele lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se compune partidul roșu și majoritatea Adunării, înghite cu bucurie această pilulă, mai mult, se servește de ea pentru a căuta mijloace nouă de mănținere la putere. Odată vasalitatea în afară stabilită, trebuiesc create și înlăuntru condițiile vasalității. Trebuie nimicită influința pe care o mână de oameni liberi, intelectual și material neatârnați, o mai poate exercita asupra opiniei publice și a mersului lucrurilor; trebuie creat un aparat electoral care să-i dea guvernului pururea o majoritate servilă și înjosită, aleasă de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e Maramureș decât o combinare între numele român al Porții de Fier (Marmura) și numele Murășului, care curge la nordul ținutului? Astfel sub un Piast și mai târziu sub un Jagelon (din Litvania) care, pe lângă Coroana Poloniei, era ales - prin influința lui Ioan Corvin - rege al Ungariei, românii se ridică și se răspândesc în Carpați și în promontoriile lor, ba le dau ungurilor chiar pe regele Matei I - și tocmai acest ținut, ilustrat prin strămoșia a trei dinastii române, să fie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
traduceri de poezie (Secreta mea durere, Sonetul lui Arvers, poeme de Alfred de Musset), colaborările la „Satyrul”, gazeta lui B. P. Hasdeu (semnate San-Huang-Ki și Tschao-Wan-Ki), cronici teatrale în „Românul” și o conferință-protest împotriva valului de imitații din roman, Despre influința lecturei romanțelor streine, publicată în „Atheneul român” (1867), e tot ce a rămas de la N. Manuscrisele conțin extrase din viața lui J. J. Winckelmann, fragmente ale unor articole despre originea, esența și decadența artei, cât și o piesă de teatru
NICOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
de mai sus. Nu sânt încercări vage și fraze goale cele ungurești, ci e un sistem de ură, de deznaționalizare și de cutropire, premeditat pîn-în amănunțimile sale. Nu vă puteți închipui apoi ce mare e pericolul românilor din Transilvania sub influințele spiritului maghiar. Chiar în protestările lor, în ura lor contra ungurilor, e ceva unguresc: modul de a le manifesta. Ei au învățat până și naționalitatea [de] la unguri, și nu sânt naționaliști ca românii, ci cu acel esclusivism radical care
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
interese care sfâșie viața noastră publică sau dacă remediul principal nu e timpul, care cristalizează în conștiința comună trebuințele și mijloacele de-a le împlini. Îmi scrieți că vă urmărește un roman; și pe mine mă urmărește unul și, sub influința acestei urmăriri, am și scris multe coale dintr-un studiu de cultură în care cerc a veni cu mine însumi în clar asupra fenomenelor epocelor de tranzițiune în genere și asupra mizeriilor generațiunii prezente în parte. Scrierea e complectă ca
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
totodată. Slavici lucrează mereu la studiul asupra ungurilor. Greutatea cea mare e culegerea și critica datelor. Cumcă datele culese trebuiesc criticate una câte una rezultă din împrejurarea că toate, afară de aceea că nu-s contimporane, dar sânt și scrise sub influința mândriei și a exagerării maghiare. Ungurii ne seamănă în multe rele nouă. Sfârșesc pentru astă dată și vă promit că-n curând va urma și studiul de care am vorbit. Rămân cu tot respectul al d-voastre Supus M. Eminescu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
se poate stabili teoretic și de dinainte, ea se vede abia în curgerea vremei și [se] schimbă după punctele de vedere cari predominează la studiul lor. Netăgăduită este însă valoarea lor stilistică și lexicală. Stilistică, căci nu sunt scrise sub influința limbelor moderne, cel puțin nu a celei franceze, și se găsesc în ele locuțiuni cari încep a dispărea din limba de astăzi și se înlocuiesc prin șabloane de fraze streine dezvoltărei de pîn-acum a limbei noastre; lexicală, prin mulțimea de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
practic ce l-ar putea aduce acest op, las la aprecierea d-voastre dacă ar fi să se cumpere sau ba. Totuși se poate spune că valoarea lor e întîi stilistică a doilea: lexicală. Stilistică căci nu sunt scrise sub influința limbelor moderne, cel puțin nu a celei franceze și se găsesc în ele locuțiuni cari încep a dispărea din limba scrisă făcând loc unor șabloane de fraze străine dezvoltărei de până acum a limbei noastre. Lexicală prin mulțimea de cuvinte
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]